De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Dezvelirea Grupului Statuar Matia Corvin, monument emblematic al orașului, opera sculptorului Fadrusz Janos (12.10. 1902)

Grupul statuar „Mathias Rex” din Piața Unirii reprezintă monumentul cel mai cunoscut al orașului Cluj-Napoca, fiind situat lângă Biserica „Sf.Mihail”, la rândul ei un edificiu monumental, ridicat în Evul Mediu.

Ideea unui monument dedicat marelui rege al Ungariei din secolul al XV-lea exista încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Consiliul Local al orașului Cluj a lansat un concurs în acest scop, câștigat în 1894 de sulptorul maghiar János Fádrusz. Cu ocazia aniversării, în 1896, a o mie de ani de la descălecarea maghiarilor în Pannonia, a fost pusă piatra de temelie a monumentului, în 30 septembrie același an, în prezența reprezentantului personal al împăratului Francisc Iosif, a 37 de membri ai parlamentului de la Budapesta și a președintelui acestuia.

Capodopera lui Fadrusz, înfățișându-l pe regele Matei Corvin călare, într-o poziție autoritară, primind omagiul din partea a patru mari comandanți de-ai săi, a fost dezvelită la data de 12 octombrie 1902, în fața unei mulțimi entuziasmate, de către arhiducele Joseph August de Austria, reprezentantul personal al împăratului Francisc Iosif, în prezența a numeroase personalități marcante din Ungaria, printre care președintele Camerei Deputaților, Albert Appony, prim-ministrul Kálmán Széll și terminând cu cel mai mare romancier maghiar, Mór Jókai.

Tot cu prilejul acestei inaugurări, a fost reamenajată Piața Centrală pentru a face din ea centrul reprezentativ al orașului. De-a lungul timpului, acest spațiu a suferit mai multe reamenajări, în cadrul cărora au fost tăiate mai multe alei care duceau la grupul statuar și a fost organizat spațiul verde. Însuși monumentul a cunoscut câteva intervenții de la inaugurare și până astăzi, unele de restaurare, altele din motive de dispută asupra apartenenței etnice a marelui rege. Astfel, dacă la inaugurare, statuia regelui cuprindea numele acestuia în limba maghiară – MÁTYÁS KIRÁLY -, după Unirea din 1918, acesta va fi scris în limba română – MATEI CORVIN -, iar după 1945 și până astăzi, în limba latină – MATHIAS REX. După 1989, monumentul a fost din nou în centrul unor manifestări politicianiste și naționalist-șovine, atenuate, însă, mult în ultimii ani și prin colaborarea româno-maghiară la restaurarea edificiului statuar în 2010, ceea ce a permis o nouă inaugurare a sa și o vizibilitate mai mare din punct de vedere turistic și cultural.

[modifică] Bibliografie

  1. Alicu, Dorin, Cluj-Napoca – Inima Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997;
  2. Ciorca, Ioan, Horvath, Leonard (edit.), Așezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2011;
  3. Gaal, Gyorgy, Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural, Cluj-Napoca, Editura Tortoma, 2014;
  4. Petraș, Irina (coord.), Clujul din cuvinte, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2008;