De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Toponimie

Piaţa Ştefan cel Mare
Piaţa Ştefan cel Mare

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, piaţa conturată aici a purtat numele de Hunyadi, după care l-a primit pe cel de Ştefan cel Mare, sub care este cunoscută şi azi. Ea s-a constituit prin divizarea unui spaţiu mai amplu, cealaltă parte, nordică a acestuia, purtând azi numele de Piaţa Avram Iancu.

[modifică] Clădiri reprezentative şi instituţii

Cazarma din Piaţa Ştefan cel Mare
Cazarma din Piaţa Ştefan cel Mare

Cea mai reprezentativă clădire a acestei pieţe este cea a Teatrului Naţional şi a Operei Române din Cluj.

Merită în continuare semnalate Casa Învăţătorilor, azi sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi palatul de Justiţie ridicate în primii ani ai secolului XX şi nu în ultimul rând, clădirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania cunoscută şi ca vechea cazarmă Sf. Gheorghe.

[modifică] Parcul

Piaţa Ştefan cel Mare include în perimetrul său un părculeţ amenajat încă din anul 1885, la iniţiativa primarului de atunci, Haller Károly şi a început să fie cunoscut ca Mica promenadă (Kis sétatér).

[modifică] Monumente

Clădirea Teatrului Naţional „Lucian Blaga” este străjuită de două statui, bustul lui Lucian Blaga şi bustul lui Mihai Eminescu.

[modifică] Bibliografie

  1. Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107.
  2. Povestea „oraşului comoară”. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.97-99. ISBN 973-9279-74-0
  3. Cluj-Napoca : ghid de oraş/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu .- Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1989, p.131.