Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina 6 | Pagina 7 | Pagina 8

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: accesul la muzica in toate formatele, standardele pentru resurse, angajarea si instruirea personalului.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Consumul personal de muzica si 'film' via diversele lor "cariere" fizice (CD-ROM, DvD, video etc.) si din ce in ce mai mult prin Internet, reprezinta acum un ingredient major al vietii cotidiene, distractiei si educatiei majoritatii europenilor. Bibliotecile publice asigura o componenta importanta a acestei oferte dar exista variatii enorme in nivelele stocurilor si serviciilor de muzica furnizate. O singura tara europeana (Danemarca) mentioneaza muzica intr-o forma oarecare in legislatia referitoare la bibliotecile publice.

De mult timp inregistrarile muzicale si de film se fac digital nu analog. Internetul ofera o noua modalitate de distributie. Fisierele muzicale pot fi imediat descarcate in format MP3.
Un mare numar de resurse video sunt deja disponibile via Web in Europa si in toata lumea.

Disponibilitatea tot mai pronuntata a materialului muzical pe Internet face ca emiterea de catre bibliotecile publice a unui set de linii directoare care ar permite utilizatorilor accesul la acest material fara a viola drepturile de proprietate intelectuala, in contextul unei noi legislatii europeana si globala a copyright-ului, sa devina de cea mai mare importanta

Instruirea bibliotecarilor din sectiile muzicale ramane limitata cu doar cateva exemple pozitive de inovatie si progres.

Practici pozitive

Bibliotecile publice ar trebui:
sa profite de Internet si sa pledeze ferm pentru editarea ghidurilor nationale de servicii si a directoarelor on-line ale colectiilor de resurse audio-vizuale;
sa ia masuri pentru a putea oferi cele mai bune posibil servicii minoritatilor etnice si persoanelor cu handicap;
sa acorde o atentie particulara problemelor legate de regasirea informatiilor din domeniile lor. Trebuie aplicate standardele existente in domeniul descrierii bibliografice si identificarii individuale pentru regasirea informatiei in scopul realizarii interoperabilitatii.
sa ia in considerare posibilitatea de a introduce noi informatii in cataloagele on-line, de exemplu fisiere sonore, si de a realiza materiale mai multe, disponibile on-line, asumandu-si poate rolul unui producator de materiale.

AGENDA VIITOARE

Din punct de vedere tehnic, bibliotecile vor ajunge curand in pozitia de a oferi utilizatorilor toate tipurile de inregistrari dorite. Dar aspectele economice sunt complexe , asa cum sunt si problemele legate de copyright si de drepturile de autor.

In viitor, vor exista materiale video si muzica sub forma de text, sunet si imagine realizate digital exclusiv de biblioteci, muzee si arhive, probabil cele create in context local sau regional.

Trebuie explorate caile de a imbunatati regasirea facila a resurselor muzicale si fezabilitatea unui singur portal european la resursele muzicale de pe Internet.

Ar trebui alcatuita si implementata o agenda de cercetare mai extinsa.

Va trebui realizat un set de cursuri cadru pentru biblioteconomia specializata pe muzica din era electronica.

DOMENIU

Aceasta linie directoare se ocupa de urmatoarele probleme: legislatie si linii directoare legate de bibliotecile muzicale, copyright muzical, relatia cu lumea comerciala, achizitii in comun, muzica si internet, servicii speciale personal si instruire, cautare si regasire.

PROBLEME LEGATE DE POLITICI

Proiectul Harmonica lansat de Uniunea Europeana a facut multe pentru a releva problemele majore care afecteaza muzica din bibliotecile europene.

Consumul personal de muzica si film via diversi purtatori fizici si, din ce in ce mai mult, prin Internet reprezinta acum un ingredient important in viata cotidiana, distractia si educatia celor mai multi europeni. Bibliotecile publice furnizeaza o componenta importanta a acestei oferte. Circa 5% din bunurile detinute de bibliotecile publice din Europa (peste 60 de milioane de articole) constau din "materiale audio-vizuale", in principal inregistrari de muzica si filme pe CD-uri, DVD-uri, video-casete etc.

Legislatie si linii directoare.Danemarca este singura tara europeana care mentioneaza muzica intr-o forma oarecare in legislatia ei referitoare la bibliotecile publice. Exista diferente enorme in ceea ce priveste serviciile si stocurile de muzica: de exemplu, in Grecia nu exista decat putine biblioteci muzicale, in timp ce in bibliotecile publice din majoritatea oraselor scandinave regulamentul de functionare prevede existenta unei sectii muzicale - sau chiar a unor biblioteci muzicale separate.

Linii directoare pentru furnizarea de muzica exista in unele tari la nivel regional sau local, dar aceasta oferta este la discretia autoritatilor locale. In Franta, de exemplu, chiar daca gratuitatea ofertei si a accesului la cultura nationala si regionala in biblioteci sunt determinate prin statut guvernamental, progresul concret spre acest deziderat mai trebuie inca implementat in multe orase si regiuni.

Multe sectii muzicale din bibliotecile publice detin literatura muzicala tiparita sub forma de carti referitoare la inregistrari, interpreti, spectacole, stiluri etc. Ceva mai rar, detin seturi de partituri vocale si instrumentale. In alte parti s-a constatat o deplasare spre ideea infiintarii de fonoteci sau mediateci unde accentul se pune pe materiale inregistrate si multimedia si unde nu exista decat putine, sau chiar deloc, materiale tiparite.

Planificarea nationala si regionala pentru furnizarea de muzica de catre bibliotecile publice s-a incetatenit treptat, din pacate doar in cateva tari. Acolo unde ea a fost aplicata, de exemplu in Marea Britanie, beneficiile sunt deja tangibile. Unele tari dispun de aranjamente sofisticate de impartasire a resurselor, altele nu, si imprumuturile interbibliotecare de materiale muzicale sunt inca in faza incipienta, in ciuda naturii mai robuste a compact discurilor si a altor purtatori moderni de sunet si imagini video.
Acordurile de cooperare si de creare a unor consortii sunt de asemenea foarte variabile, mai ales la nivele intersectoriale sau interdisciplinare.

Finantarea sectiilor de muzica din biblioteci a cunoscut un declin accentuat in ultima decada in favoarea altor cheltuieli efectuate de autoritatile locale sau a altor servicii de biblioteca si a investitiilor in tehnologie. In unele tari, opinia ca muzica clasica este doar pentru "elite" a contribuit de asemenea la acest proces.

Dezvoltarea mai accentuata a colectiilor audio-vizuale a nascut speranta ca ele s-ar putea auto-finanta prin taxarea imprumuturilor de inregistrari muzicale. In Europa Centrala si de Est, unde economiile sunt in tranzitie, finantarea pur si simplu nu s-a mai putut face la nivelele din trecut. In alte tari, de exemplu in Finlanda, toate serviciile, inclusiv muzica si materialele netiparite, sunt furnizate gratuit.

Instruirea pentru bibliotecarii din sectiile de muzica ramane limitata, neexistand decat cateva exemple inovatoare si de dezvoltare pozitive.Existenta unei asociatii profesionale internationale (Asociatia Internationala a Bibliotecilor Muzicale, a Arhivelor si Centrelor de Documentare) este aproape unanim recunoscuta ca importanta atat la nivel national cat si international; activitatea asociatiei este focalizata pe cooperare si dezvoltarea profesionala.

Standardele pentru muzica si materiale netiparite, servicii de Internet, personal si catalogare sunt clar stabilite in unele tari, in timp ce in altele, aceste standarde nu exista. Complexitatea muzicii, cu gama ei de formate si limbaje diferite, cu nenumaratele ei aranjamente ale aceleasi lucrari sau ale unor parti din aceeasi lucrare si cu dimensiunea ei internationala, face ca aderarea la standarde sa fie extrem de importanta daca se doreste schimbul de date. Viitorul imediat rezida intr-o cooperare mai larga in cadrul standardelor existente, si intr-o activitate comuna la crearea de date, mai accentuata.

Serviciile de Includere Sociala pentru comunitatile minoritatilor etnice si pentru utilizatorii cu handicap, acolo unde exista, sunt diverse, cu unele hiatusuri surprinzatoare de oferta in tarile unde populatiile minoritare sunt relativ numeroase. Accesul si asistenta pentru persoanele cu handicap par a fi luate in considerare doar in tarile care dispun de o legislatie referitoare la discriminare. Vezi, de asemenea, includerea sociala.

Tehnologiile Digitale. Inregistrarile muzicale si de film au trecut de mult timp de la analog la digital iar tehnologia aferenta este acum la indemana tuturor. Tehnologia digitala si Internet-ul furnizeaza noi mijloace de distributie. Fisierele muzicale pof fi deja descacate in format MP3. Dupa cazul NAPSTER, producatorii majori ar putea incepe difuzarea muzicii in acest format sau formate similare, desi securitatea Intenet-ului si modelele de comert-e raman problemele importante. Odata cele doua probleme rezolvate, si daca va exista suficienta largime de banda, achizitiile pe Internet direct de la distribuitori si/sau producatori vor deveni tot mai raspandite.

Copyright. Exista putine acorduri asupra interpretarii drepturilor de copyright intre biblioteci si producatori. Accesibilitatea tot mai pronuntata a materialelor muzicale pe Internet face ca elaborarea unui set de linii directoare de catre biblioteci pentru a permite acessul utilizatorilor fara a viola drepturile proprietatii intelectuale, in contextul noii legislatii europene si mondiale referitoare la copyright, sa devina de cea mai mare importanta. Vezi, de asemenea, capitolul referitor la copyright.

Relatiile cu lumea comerciala. Rolul bibliotecilor publice difera de modelele de oferta propuse de piata. Bunurile muzicale detinute de majoritatea bibliotecilor publice nu reflecta balanta vanzarilor din comert. Publicul bibliotecilor prefera mai ales muzica "clasica" sau de factura speciala si nu muzica "pop" in comparatie cu modelul propus de vanzarile comerciale.

S-a spus de multe ori ca unii oameni utilizeaza stocul din bibliotecile publice ca un fel de probare a pietei inainte de cumpara. Acest argument este privit cu scepticism de industria discografica- o parte a ei considerand bibliotecile publice un fel de furnizor de materiale pentru copieri ilegale. De obicei, bibliotecile publice cumpara doar o selectie de noi aparitii si le tin in stoc mai mult timp (concret, perioada in care sunt solicitate) decat magazinele de muzica.

LINII DIRECTOARE PENTRU PRACTICI DE CALITATE

Politici si legislatie

Legea Bibliotecilor Publice din Danemarca stipuleaza ca toate bibliotecile publice trebuie sa "promoveze activitati informationale, educationale si culturale prin punerea la dispozitie …a muzicii inregistrate". Legea nu numai ca obliga bibliotecile sa furnizeze muzica si imagini video intre alte servicii, dar a si legiferat finantarea acestor activitati pentru ca ele sa poata avea intr-adevar loc (vezi mai jos paragraful despre instruire). .
Legea referitoare la Bibliotecile Publice din 1992, revizuita in 1998, Talin, Estonia. Legea estoniana referitoare la bibliotecile publice descrie biblioteca publica ca fiind " o biblioteca municipala care achizitioneaza, stocheaza, si pune la dispozitie materiale tiparite, materiale audio-vizuale si alte documente…".

Reguli de baza pentru infiintarea unor sectii complexe de arta in bibliotecile publice. In conformitate cu Rezolutia Comitetului pentru Cultura, 1975. Reglementarile bulgare referitoare la biblioteci care include si muzica.

Si cartele profesionale pentru bibliotecarii din bibliotecile publice pot contribui la promovarea muzicii: de exemplu, in Olanda, carta mentioneaza: "Termenul informatii include toate expresiile culturale, in cuvinte, prin imagine si sunet".

Acces

Pe Internet.Un numar tot mai mare de biblioteci muzicale individuale isi infiinteaza propriile pagini web, sau sunt mentionate pe principalele pagini web ale bibliotecilor publice. Portalele on-line spre colectii si directoare asigura un acces mult mai rapid la informatii specifice pentru toti utilizatorii, si sunt de nepretuit in zonele indepartate sau pentru cei imobilizati la domiciliu. Directoarele colectiilor nationale on-line, interconectate cu bibliotecile publice, sunt vitale. Legaturile nationale cu serviciile si cataloagele bibliotecilor muzicale locale sunt de asemenea importante, intrucat arata daca materialele locale se incadreaza in contextul national si informeaza rezidentii locali despre ce se poate si ce nu se poate obtine pe plan local.

Un mare numar de resurse video sunt deja disponibile in Europa si in lumea intreaga via Web, incluzand buletine de stiri, spectacole de teatru, muzica, arhive de televiziune (e.g. evenimente si seriale vechi), resurse educationale, sesiuni parlamentare si de justitie, servicii financiare si de afaceri, transmisii religioase si filme artistice netaiate sau 'clip'-uri mai scurte, vezi Ariadne. Pentru a le rula este nevoie de soft-uri special : acestea pot fi de obicei descarcate gratuit de pe Internet. Bibliotecile publice pot asigura accesul pentru cei fara posibilitati adecvate de conectare acasa.

Disponibilitatea marita a tehnologiilor digitale si interconectabile permite o accesibilitate identica la colectii din propria institutie si la lumea externa. Un catalog local este tot atat de accesibil ca si cel al altor biblioteci daca este disponibil pe Internet; colectiile digitale locale sunt la fel de disponibile ca si cele aflate la distanta.

Bibliotecile publice ar trebui sa ia in considerare urmatoarele posibilitati:
Introducerea de noi informatii, de exemplu fisiere sonore, in catalogul traditional
Punerea la dispozitie on-line a materialului existent, nou si vechi
Asumarea rolului de realizator de materiale

Sistemele de biblioteca (vezi sisteme integrate de biblioteca) au fost concepute in primul rand pentru carti, si un anume grad de abilitate a fost necesar pentru a le adapta nevoilor materialelor muzicale si netiparite. Sistemele bibliotecilor publice ar trebui sa integreze datele electronice, Internet-ul si metadatele pentru toate documentele si resursele (fizice sau electronice) la acelasi nivel de acces.Bibliotecile cu sectii muzucale trebuie sa influenteze furnizorii de sisteme pentru a implementa solutii care tin cont de nevoile lor.

Programele de achizitii in comun ar putea largi gama de materiale oferite utilizatorilor si furniza un mod economic de a folosi fondurile bibliotecii. Realizarea unor colectii de medii mixte, fie prin colectii de baza, fie prin consortii de biblioteci care activeaza in domenii similare, ar putea evita duplicarea si permite atat imprumuturi interbibliotecare cat si obtinerea unor drepturi de utilizare si licente pentru materiale electronice (sau de alt tip) la nivel de consortiu.
Bibliotecile regionale pot constitui punctul focal pentru furnizarea de materiale si expertiza, asa cum sunt sistemul de biblioteci de muzica din comitatele britanice si bibliotecile regionale din Franta si Germania.
Biblioteci publice diferite se pot concentra pe inregistrarile unor grupuri diferite de compozitori, pentru a asigura o acoperire si o capacitate de a oferi cat mai mari posibil (e.g. GLASS - Programul londonez pentru o specializare audio mai mare).Cele mai bune exemple de practici pozitive depind de o cooperare bazata pe subiecte.

Servicii speciale

Acolo unde purtatorii de materiale audio nu pot fi imprumutati, fonotecile sunt vitale. Bibliotecile pot de asemenea oferi spatii pentru spectacole si actiona ca centre locale de arte, mai ales in zonele indepartate.Ele pot asigura accesul la un keyboard sau oferi calculatoare cu Sibelius sau alte programe de procesare a muzicii care permite utilizatorilor sa produca muzica tiparita.

Asigurarea de calculatoare personale si a accesului pe Internet este din ce in ce mai importanta in special pentru bibliotecile cu facilitati putine, intrucat web-ul ofera acces la informatii despre alte colectii ca si informatii per se.

Biblioteca locala ar putea fi un centru pentru comunitate avand o sala rezervata prezentarilor pe teme multiple si sedintelor de poezie si muzica. Astfel de evenimente pot fi organizate de biblioteca sau de alte institutii. Bibliotecile publice muzicale pot organiza concerte si evenimente muzicale si acest lucru s-a dovedit a fi un mijloc eficace de a atrage utilizatori.

Serviciile si colectiile muzicale ar trebui dotate si concepute in conformitate cu interesele comunitatilor etnice din fiecare localitate.

Resource, Consiliul Britanic pentru Muzee, Arhive si Biblioteci a publicat in 2001 rezultatele unui sondaj despre ofertele pentru utilizatorii cu handicap (vezi de asemenea capitolul Handicapuri) care identifica ofertele existente, barierele in calea accesului, cercetarile recente, un program de cercetare primara si de actiune, si elaborarea unor linii directoare pentru practici pozitive

Standarde Informationale

Numarul de titluri muzicale pentru care nu exista un registru de catalog bun este mare.In plus, nevoia generala de a automatiza cataloagele, care adeseori mai sunt inregistrate manual sau fisate, inseamna ca bibliotecile muzicale trebuie sa adopte aceleasi standarde pentru ca munca lor sa se desfasoare pe baza de cooperare.

Un standard pentru registrul bibliografic de baza a fost realizat de Asociatia Internationala pentru Biblioteci Muzicale, Arhive si Centre de Documentare (IAML) si, de asemenea, de Asociatia Internationala pentru Arhive Sonore si Audiovizuale (IASA). Registrul bibliografic de baza pentru muzica tiparita al consortiului Ensemble de biblioteci muzicale din Marea Britanie apare pe website-ul propriu si are la origine registrul bibliografic de baza - dezvoltat - al IAML. Acest proiect are acorduri de viitoare colaborari cu mai multe biblioteci publice. Standarde de catalogare mai uniforme ar imbunatati accesul la informatie in cataloagele computerizate disponibile via Internet. Noua tehnologie ofera o gama larga de posibilitati mai putin "traditionale". Materialele tiparite si manuscrisele pot fi digitizate.

Nu exista in prezent o schema unica de clasificare care sa poata fi recomandata ca ideala pentru muzica. Factorii economici implicati in reclasificarea colectiilor substantiale creaza o bariera practica in calea unei schimbari esentiale. Totusi, nevoile muzicii trebuie mereu prezentate editorilor de scheme majore si, in acelasi timp, cautate noi modalitati de imbunatatire a situatiei existente.

Cautare si Regasire

Colectiile de materiale publicate si arhivele sunt tot mai mult disponibile in forma digitala cu metadate asociate. Exista biblioteci ce ofera deja colectii care combina, la acelasi nivel de acces, materiale publicate (e.g. inregistrari) si documente arhivate (e.g. inregistrari needitate ale evenimentelor muzicale). Acest lucru permite implementarea unor instrumente mult mai avansate de cautare a informatiilor muzicale, analoge cu modul bine stabilit de regasire a informatiilor utilizat pentru texte, dar cu amendamentul ca muzica nu este reductibila la text..

Dublin Core, sponsorizat de OCLC din Dublin, trebuie sa supuna inca atentiei comitetului necesitatea de a cataloga muzica in orice aplicatie practica (desi unele progrese au fost facute in acest sens), iar acest lucru este valabil si pentru XML (limbajul extensibil de marcare).

In Marea Britanie, Proiectul Bibliotecile Muzicale On-line a facut primii pasi in incercarea de a demonstra ca legarea cataloagelor bibliotecilor muzicale este realizabila daca se utilizeaza protocoalele ANSI Z39.50 (acum ISO 203950), desi mai trebuie rezolvate unele probleme legate de standardele minime.

Proiectul Encore a demonstrat, intr-o anumita masura, abordarea prin care datele dintr-o serie de surse sunt introduse intr-o baza de date unica utilizand acelasi format .

De asemenea, trebuie luata in considerare dezvoltarea tezaurului muzical multi-lingvistic in forma digitala pentru a facilita cautarea utilizatorilor.

Copyright-ul si acordurile cu sectorul comercial (vezi de asemenea capitolul copyright)

Legislatia privitoare la copyright variaza considerabil in Europa, in ciuda legislatiei Uniunii Europene, intrucat interpretarile difera. Unele tari au negociat aranjamente speciale in ceea ce priveste drepturile de autor; altele nu, si prefera aranjamente pe baza de voluntariat. Exista si tari care au acorduri mai putin formale cu editorii:in Marea Britanie, de exemplu, Asociatia Editorilor de Muzica, in acord cu diverse institutii, publica seturi de reguli ale unui cod de practici oneste.

Desi infiintata pentru a proteja drepturile de copyright ale autorilor, Musi©opy, o organizatie din Olanda, ajuta bibliotecile publice la elaborarea unei scheme compensatorii pentru dreptul la fotocopiere si imprumut prin plata unor compensatii detinatorilor de drepturi.

Statele germane platesc o indemnizatie societatii colectoare VG Wort care asigura drepturile de a da cu imprumut pentru lucrarile tiparite si netiparite, incluzand muzica tiparita, dar excluzand purtatorii de sunete muzicale. Pana in momentul de fata, contractele trebuie negociate individual de fiecare biblioteca.

Pentru bibliotecile digitale utilizarea procedurilor standard de filigranare este esentiala si de indata ce au fost definite standardele ar trebui incorporate.

Personal si instruire

O biblioteca muzicala trebuie condusa de un bibliotecar calificat cu specializare ori bune cunostinte muzicale sau de un muzician cu experienta ori calificare biblioteconomica. Managerii de biblioteci muzicale din anumite tari au incercat sa rezolve aceasta problema prin instruirea celor care se ocupa de muzica, dar nu au experienta necesara.

Urmatoarele abordari reprezinta modele utile:
Cursuri speciale de instruire in biblioteconomia muzicala destinate bibliotecarilor profesionisti ne-muzicieni, cursuri finantate datorita noii Legi a Bibliotecilor Publice Daneze.

Informatii pe CD-ROM studiul biblioteconomiei muzicale si module de educatie la distanta pentru instruire in biblioteconomia muzicala. Vezi de asemenea Educatia la distanta, un curs pentru biblioteconomia muzicala din MB, de Ian Ledsham. Fontes Artis Musicae, vol.47/1, 2000.
http://www.aber.ac.uk/olu/

Rapoartele anuale ale filialei britanice a IAML includ informatii despre instruirea personalului din bibliotecile muzicale asigurata pe baza de voluntariat de bibliotecari cu experienta in domeniu.
Instruirea personalului de specialitate din muzee a fost puternic facilitata de linii directoare referitoare la toate aspectele muncii intr-un muzeu.

AGENDA VIITOARE

Distributia digitala nu trebuie limitata la inregistarile viabile economic ale vedetelor pop. Din punct de vedere tehnic, bibliotecile vor fi nu peste mult timp in pozitia de a oferi utilizatorilor orice inregistrari. Dar aspectele economice, ca si problemele legate de copyright si redevente, raman complexe.

Bibliotecile publice ar putea reprezenta canale de informare care indruma utilizatorii spre muzica dorita si, ulterior, obtin aceasta muzica pentru a o imprumuta sau vinde. Aceasta situatie ridica intrebari legate de competitia cu detailistii. Muzica si imagini detinute si realizate digital ca text sau sunet exclusiv de biblioteci, muzee si arhive vor exista insa , mai ales daca se face referire la muzica si imaginile create in context local si regional.

Promovarea cautarii distribuite, navigarii si personalizarii intre bibliotecile muzicale si de film, si extinderea ei pentru a permite intrebari cu specific muzical,va mari accesul local si de la distanta via servicii interconectate, personalizare si navigare. Fezabilitatea unui singur portal european spre resursele muzicale de pe Internet ar trebui explorata.
Trebuie alcatuita si implementata o agenda de cercetate tehnica mai bogata pentru muzica care sa acopere probleme cheie precum:
Extragerea automata a componentelor muzicale semnificative din partituri si inregistrari on-line (melodie, caracteristici perceptibile);
Sumarizarea muzicii pentru a permite perfectionarea instrumentelor "inteligente" de regasire a informatiilor muzicale;
Instrumente de prezentare concepute special pentru muzica (prezentarea partiturilor una langa cealalta, analize, video)
Prezentari simultane de partituri si inregistrari etc

In fine, va trebui realizat un set de cursuri de baza pentru bibliotecarii sectiilor de muzica din era electronica, care sa le imbunatateasca randamentul, mai ales cand actioneaza ca intermediari ai cautarii "hibrizilor" imbunatatiti (fizic si electronic).

LEGATURI

Europa
WedelMusic
Proiectul TSI WedelMusic inceput in ianuarie 2000, se ocupa cu problemele DPI legate de filigranare si de solutiile sigure de acces si procesare/regasire incercate de editorii de muzica.

MIRACLE
Proiectul Schimburi Interbibliotecare de Resurse Informationale Muzicale Asistate de Calculator (MIRACLE) finantat de UE are parteneri in Olanda, Spania, Marea Britanie, elvetia, Italia si Danemarca. Website-ul asigura legaturi cu toate bibliotecile pentru nevazatori din tarile respective.
http://www.svb.nl/project/Miracle/miracle.htm

Australia
Biblioteca Nationala a Australiei
Cu relativ mai putine resurse decat cele din alte tari, comunitatea bibliotecilor mazicale australiene a conceput un proiect similar proiectului britanic Cecilia, dar mult mai ambitios, creind legaturi cu intreaga comunitate muzicala si punand in centrul atentiei nevoile utilizatorului.

Australia in Imagini
Acest site contine peste o jumatate de milion de reproduceri de imagini din colectii apartinand muzeelor, galeriilor de arta, arhivelor, universitatilor, bibliotecilor publice si societatilor de istorie.
http://www.pictureaustralia.org/

Republica Ceha
Okresní knihovna, Olomouc
Una din numeroasele biblioteci publice care ofera informatii accesibile on-line despre propriile colectii muzicale.
http://www.ok-olomouc.cz/index.html

Danemarca
Biblioteca din Silkeborg
O biblioteca multiculturala usor de accesat care include legaturi spre cultura si muzica unui mare numar de tari reprezentate in colectiile sale.
http://www.silkeborg.bib.dk/

Roskilde
http://www.roskilde.dk/

Finlanda
Directorul bibliotecilor muzicale
Un model de director al bibliotecilor muzicale nationale cu legaturi spre bibliotecile muzicale individuale.
www.kaapeli.fi/~musakir/engdir

Helsinki
http://www.lib.hel.fi/musko

Serviciul de imprumut Interbibliotecar
Functioneaza pentru toate materialele, incluzand muzica tiparita, muzica inregistrata si alte materiale netiparite. Acest site asigura accesul la cataloagele bibliotecilor din reteaua de biblioteci publice, avand o facilitate de cautare in toate cataloagele.
http://www.publiclibraries.fi/

Franta
AIBM
Un site compilat de bibliotecari muzicieni cu legaturi bune spre biblioteci, bibliografii, iconografii muzicale etc..
www.aibm-france.org

Linii directoare
Legislatia franceza prevede linii directoare ferme despre ceea ce este organizat la nivel central de guvern si ceea ce se asteapta de la autoritatile centrale.French law provides firm guidelines on what is centrally organised by government and what is expected of local authorities
http://www.enssib.fr/autres-sites/csb/csb-charter.html

Mediateca
Un site multimedia model si un portal de resurse ce include inregistrari, programe video, analize muzicale si fragmente audio.
http://mediatheque.ircam.fr/index-e.html

Paris, Orasul Muzicii
http://www.cite-musique.fr/

Germania
Biblioteca Publica din Bremen
Ofera un ghid on-line neobisnuit la colectiei sale de arta, incluzand un continut pictural.
http://www.graphotek.bremen.de/

Lituania
Muzica clasica
Acest ghid despre serviciile muzicale din Lituania ofera un model diferit, cea mai mare parte a continutului fiind comerciala, dar furnizeaza informatii solide si legaturi spre biblioteci.
http://www.classicalmusic.lt/

Olanda
Discoteca centrala, Roterdam
Serviciul central olandez pentru imprumutul interbibliotecar de inregistrari sonore din Roterdam. Serviciul de imprumut este utilizat pe scara larga si de alte biblioteci publice din Olanda. Exista un formular electronic. electronic form.
http://www.muziekweb.nl/

Musica
Un ghid de muzical olandez extrem de cuprinzator, initial conceput de centrul de informatii muzicale: model pentru un portal avand ca subiect muzica, include legaturi bune spre bibliotecile muzicale de toate tipurile. http://www.musica.nl/html/default.php

Portugalia
Fonoteca din Lisabona
Singura institutie de acest tip din Portugalia, fonoteca din Lisabona ofera un portal spre multe alte servicii muzicale din portugalia.
http://www.cm-lisboa.pt/fonoteca/

Suedia
Biblioteca muzicala suedeza
http://www.muslib.se/

Marea Britanie
Culise
Un site finantat de institutii academice care include deja mai multe colectii din biblioteci publice si teatre si ofera descrieri la nivel de colectie pentru toate colectiile incluse si descrieri la nivel de articol pentru aproximativ jumatate din colectiile la zi.
http://www.backstage.ac.uk/

Birmingham
Declaratia privind misiunea bibliotecii muzicale include servicii pentru comunitatile etnice iar bibliotecile individuale isi prezinta colectiile si utilizeaza persoane avizate din comunitate pentru a ajuta la selectarea materialelor.
http://www.birmingham.gov.uk

Cecilia
Nou proiect britanic pentru furnizarea unui director al resurselor bibliotecilor muzicale britanice si al altor resurse muzicale, cu legaturi corespunzatoare spre biblioteci individuale si institutii.
http://www.cecilia-uk.org/

Biblioteca si Plan de Informatii pentru Muzica din Marea Britanie si Irlanda, IAML (MB) Library and Information Plan for Music in the United Kingdom and Ireland, IAML (UK).
Dupa publicarea planului in 1993 si aportul sau la imbunatatirile realizate in cooperare, au fost aprobate si au obtinut finantari mai multe proiecte care au avut ca scop garantarea acestor imbunatatiri. projects

Serviciul de Date despre Artele Interpretative
Centrat pe institutiile de invatamant superior, serviciul ofera un portal pentru colectiile digitale de resurse de film, televiziune si radio,si de muzica, teatru si dans.Poate fi extins pentru a include mai mult material apartinand bibliotecilor publice si arhivelor locale. http://www.pads.ahds.ac.uk/

Institutul National Regal pentru Nevazatori
Are un website care defineste serviciile pentru cei cu dificultati de vedere; serviciul include informatii si sfaturi, probleme legate de instruire, servicii care asigura muzica in Braille si materiale si informatii legate de muzica.

Westminster
http://www.westminster.gov.uk/libraries/special/music/index.cfm

Serviciul de Date despre Artele Vizuale
Are ca scop protejarea, pastrarea si promovarea accesului la resursele digitale ale diverselor colectii din MB. Desi este axat pe comunitatea universitara, exista o participare trans-sectoriala.
http://vads.ahds.ac.uk/

Pagina principala
Pagina 1 | Pagina 2 | Pagina 3 | Pagina 4 | Pagina 5 | Pagina 6 | Pagina 7 | Pagina 8