Lectura şi biblioteca publică la Cluj

---

Contribuţii clujene la dezvoltarea ştiinţei bibliologice

– DICŢIONAR ESENŢIAL –

Precizări

· Preluând experienţa marilor centre culturale şi ştiinţifice de peste hotare, în perioada de după primul război mondial, savanţii şi cărturarii clujeni îşi concentrează toate forţele spre bibliografia curentă, ceea ce însemna bibliografierea scrisului contemporan, a mediului în care acesta se dezvoltă şi se perfecţionează (Nicolae Georgescu-Tistu, împreună cu Ion Breazu, publică bibliografii în „Dacoromania”; Ion Muşlea tipăreşte bibliografia curentă a folclorului; Ioachim Crăciun începe lucrările sale bibliografice pe care le publică în „Anuarul Institutului de Istorie Naţională”, sprijiniţi fiind de binecunoscuţii istorici ai Transilvaniei: Ioan Lupaş, Alexandru Lapedatu şi Silviu Dragomir).

· Este semnificativ faptul că tocmai la Cluj, unde cultura, învăţământul şi ştiinţele cunoşteau o deosebită vitalitate creatoare, s-a născut o adevărată mişcare pentru bibliotecă, bibliografie şi bibliologie; un rol determinant l-a avut Muzeul Limbei Române (1919) şi publicaţia sa „Dacoromania”. Întemeietorul Muzeului, savantul Sextil Puşcariu, promova în mod conştient ideea înfiinţării de biblioteci şi întocmirea de bibliografii, ca instrumente absolut necesare în condiţiile de cercetare ale timpului.

· Apar, cu concursul studenţilor, diferite lucrări: bibliografii generale, bibliografia curentă a României, o bibliografie de bibliografii româneşti, tipărită într-o limbă apuseană (franceza), care aveau rolul să introducă bibliografiile în circuitul românesc şi mondial (iniţiativa şi orientarea aparţin, de fapt, marilor savanţi clujeni Sextil Puşcariu şi Emil Racoviţă).

· Prin Sextil Puşcariu începe, după 1920, bibliografia curentă; se popularizează activitatea Comisiei de cooperare intelectuală, de pe lângă Societatea Naţiunilor, care s-a impus în lumea bibliografiei o dată cu înfiinţarea Institutului bibliografic mondial; de asemenea, se promovează bibliografia critică şi analitică; se stabileşte forma fişelor, precum şi clasarea lor în fişiere speciale, respectându-se normele internaţionale; Sextil Puşcariu, prin studenţii săi, a întocmit o bibliografie curentă (Revista periodicelor), pe care a tipărit-o cu regularitate în „Dacoromania”.

· Ctitorii Universităţii clujene, oameni de înalt prestigiu ştiinţific şi larg orizont cultural, înţelegeau că informarea cercetătorilor şi a intelectualităţii, în creştere numeric, trebuie să intre pe un nou făgaş, unde să dicteze ordinea şi sistematizarea clară, impuse de raţiunea oricărei discipline ştiinţifice. Din această necesitate obiectivă a luat naştere ceea ce se poate numi ŞCOALA BIBLIOLOGICĂ CLUJEANĂ.

· Celei de a doua generaţii de cercetători ai domeniului, afirmată după ultimul război mondial – Mihail Triteanu, Mircea Zaciu, Mircea Curticeanu ş.a. (în domeniul bibliografiei literare şi culturale); Ioachim Crăciun, Ioan Domşa, Ştefan Pascu, Gheorghe Hristodol, Jordáky Ludovic (în domeniul bibliografiei istoriei) – , îi succede generaţia a treia, afirmată după anii ’60: Ion Pop, Valentin Taşcu, Mircea Popa, Aurel Sasu, Petru Poantă, Mihai Gherman, Irina Petraş, Emil Pintea, Doina Curticeanu, Cornelia Gălătescu, Elisabeta Faiciuc, Sidonia Puiu, Nastasia Fodorean, Elena Damian ş.a. (în domeniul bibliologiei şi bibliografiei literare); Nicolae Bocşan, Báthory Ludovic, Gheorghe Iancu, Stelian Mândruţ, Marcel Ştirban, Ioan Silviu Nistor, Nicolae Păun ş.a. (în domeniul bibliografiei istorice).

Munca acestora va fi continuată de mai tinerii lor colegi, toţi foşti sau actuali bibliotecari, cercetători ori cadre didactice la institutele Academiei sau la universităţile de stat şi particulare (Meister Robert, Adriana Király, Király István, Ioana Robu, Traian Brad, Doru Radosav, Florina Iliş, Sally Wood Lamont, Ionuţ Costea, Ilie Rad ş.a. - în domeniul bibliologiei şi bibliografiei literare; Felicia Hristodol, Simona Nicoară, Lucia Turc, Ottmar Traşcă, Magdalena Tampa ş.a. - în domeniul bibliografiei istorice).

Urmare a contribuţiilor deosebite la promovarea bibliologiei şi ştiinţelor informării, mulţi dintre aceştia au devenit membri ai unor institute, comisii şi asociaţii româneşti şi internaţionale.

De numele generaţiilor afirmate după al doilea război mondial sunt legate mari proiecte bibliologice şi cultural-editoriale, unele finalizate, altele în curs de finalizare, coordonate sau realizate de Mircea Popa şi Valentin Taşcu, Istoria presei literare româneşti din Transilvania de la începuturi până la 1918; Irina Petraş, Clujeni ai secolului XX. Dicţionar esenţial şi Panorama criticii literare româneşti. Dicţionar ilustrat (1950-2000); volumele I şi II ale Dicţionarului scriitorilor români şi Dicţionar esenţial al scriitorilor români. Coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; Dicţionar analitic de opere literare româneşti. Volumele I-IV, coordonator: Ion Pop; Dicţionar de poeţi: Clujul contemporan de Petru Poantă şi altele.

Merită menţionată, de asemenea, contribuţia clujenilor Ioachim Crăciun, Ioan Domşa, Gheorghe Hristodol, Jordáky Ludovic, Gheorghe Iancu, Stelian Mândruţ, Marcel Ştirban ş.a. la realizarea Bibliografiei istorice a României (din care au apărut 9 volume, 1970-2000), instrument de lucru care indexează şi ordonează studiile şi articolele consacrate istoriei naţionale şi universale. Concepută în spirit larg, aceasta cuprinde o paletă vastă de discipline umanistice, în ideea realizării unei cercetări pluridisciplinare a procesului istoric din toate timpurile. Apărând cu o periodicitate statornică, din 1970 până astăzi, din cinci în cinci ani, ea s-a sincronizat cu deschiderea congreselor mondiale de ştiinţe istorice, devenind în timp o carte de vizită a istoriografiei româneşti peste hotare. Prin cele 80.000 de titluri de cărţi şi articole înregistrate, lucrarea a înzestrat domeniul cu unul dintre cele mai utile şi eficiente instrumente bibliografice; la Cluj apar reviste de bibliologie şi biblioteconomie ca: „Biblioteca şi cercetarea” (1980-2000 – 22 volume şi 2 suplimente de indici; „Biblioteca şi Învăţământul” (1972-1988 – 8 volume), „Biblioteca şi Universitatea” (1974 – 1 volum), „Philobiblon” (1996-2000) sau „Lectura” (1990-1996 – 24 numere).

· Prin personalităţile remarcabile care s-au afirmat în acest domeniu, prin „Conferinţa de bibliologie generală”, prima de acest fel în învăţământul superior din ţară, prin prestigioasa colecţie „Bibliotheca Bibliologica”, îngrijită iniţial de Ioachim Crăciun şi continuată astăzi, în noua serie, de Nicolae Edroiu şi mai tinerii săi colaboratori, din care au apărut 22 de numere (vezi Anexa din finalul lucrării), prin cursurile şi seminariile de bibliologie, conferinţele şi lucrările de specialitate ale cercetătorilor clujeni din perioada interbelică şi din cea actuală, Clujul devine o autoritate în bibliologia românească.

Oferim cititorului de azi, lectorului avizat, un dicţionar biobibliografic esenţial al întemeietorilor clujeni ai ştiinţei în cauză şi al continuatorilor lor. Acesta nu are pretenţii de exhaustivitate, dat fiind spaţiul limitat, dar şi caracterul lucrării de faţă. Materialul (o scurtă notă biografică şi lucrările de referinţă în domeniul bibliologiei, bibliografiei sau biblioteconomiei) este structurat în ordinea alfabetică a numelui personalităţilor, iar bibliografia include, în ordinea cronologică a anilor de apariţie, volumele autorului, lucrări publicate în volume şi articole ştiinţifice apărute în reviste de cultură, de bibliologie şi ştiinţe ale informării. Toate referinţele bibliografice se fac până la sfârşitul anului 2000. Cu regretul că nu am putut cuprinde mai mulţi autori tineri, îndeosebi de limbă maghiară (şi din cauza lipsei de colaborare a unora dintre ei), ne exprimăm speranţa editării unei lucrări colective, de sine stătătoare, în viitor.

Autorul

BARBUL, EUGEN (23 ian. 1875, Lipoveni, jud. Satu-Mare – 1945, Cluj)

A absolvit Academia de Teologie, cu licenţa şi doctoratul în litere şi filosofie la Universitatea din Budapesta; a activat ca profesor secundar între anii 1900 şi1902. Din anul 1901, lucrează la Biblioteca Universităţii din Budapesta, unde a avansat până la rangul de prim-bibliotecar. În anul 1920, a fost numit director general al Bibliotecii Universităţii „Regele Ferdinand I”, funcţie deţinută până în anul 1935.

A avut contribuţii speciale în ceea ce priveşte reorganizarea activităţii din cadrul bibliotecii, în concordanţă cu noile cerinţe ale învăţământului universitar; s-a preocupat în special de dezvoltarea şi îmbogăţirea fondurilor ştiinţifice ale bibliotecii cu publicaţii în limba română. Prin importantele donaţii primite în această perioadă, prin achiziţionarea a numeroase publicaţii şi a unui număr important de biblioteci particulare cuprinzând exemplare de o excepţională valoare, prin exercitarea dreptului de depozit legal conferit de Legea din 1923, în cadrul unui serviciu special destinat prelucrării materialului primit şi prin schimb de publicaţii, Biblioteca Universităţii a ajuns să deţină cea mai cuprinzătoare colecţie de cărţi şi periodice româneşti din Ardeal şi cea mai bogată colecţie de cărţi vechi româneşti apărute înainte de 1830, cu multe piese unice, după Biblioteca Academiei Române din Bucureşti. A rezolvat problema spaţiului de lectură şi depozitare, prin supraetajarea clădirii şi amenajarea cu mobilier modern şi adecvat a depozitelor şi spaţiilor de lectură, a introdus inovaţii în practica de bibliotecă, a realizat modernizarea activităţii de prelucrare a publicaţiilor, iniţierea unor noi cataloage de bibliotecă, a rezolvat problemele administrative şi de personal, cu aspectele specifice impuse de condiţiile politice şi sociale din epocă; a sprijinit deschiderea unei Biblioteci Populare, într-un spaţiu al bibliotecii special destinat accesului la lectură al categoriilor defavorizate de cititori, şi organizarea, începând din anul 1923, de expoziţii pe diverse teme de larg interes cultural.

A fost deputat în Parlamentul României în trei legislaturi.

A obţinut diferite distincţii şi decoraţii ale statelor român, francez, austriac şi polonez.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Az avasvidéki nyelvjárás [Dialectul român din Ţara Oaşului]. Budapesta, 1900.

· [Catalogul Revistelor Bibliotecii Universităţii din Budapesta]. Budapesta, 1902.

· [Istoriografia română până la 1820]. Budapesta, 1912.

· Biblioteca Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1935.

· Mihai Viteazu. Chipuri şi documente. Craiova: Rotogravura Scrisul Românesc, [1943].

BÁTHORY LUDOVIC (n. 16 febr. 1942, Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj în anul 1964. Din 1995, este cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca. Doctor în istorie din 1981; în anul 1987, primeşte Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei R.S.R.

Actualmente este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie (domeniul istoriei economice a României şi Europei Centrale) şi cadru didactic la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filosofie.

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică a României. Vol. I, IV-VIII. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1970 – vol. I; 1975-1996 – vol. IV-VIII (coautor şi colaborator).

BLAGA, LUCIAN (9 mai 1895, Lancrăm, jud. Alba – 6 mai 1961, Cluj)

Poet, filosof, dramaturg, prozator, diplomat, profesor universitar şi bibliotecar.

Între 1949 şi 1951, după scoaterea sa de la Catedra universitară, lucrează la Institutul de Istorie şi Filosofie al Filialei din Cluj a Academiei R.P.R., iar din 19 iulie 1951 este transferat la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei R.P.R., Secţia de istorie literară şi folclor, unde îl are ca prim director pe profesorul Dimitrie Popovici, numit şi el în aceleaşi condiţii, iar ca şi coleg, o vreme, pe Ion Muşlea, cercetător şi bibliograf de aleasă ţinută ştiinţifică. Din mărturiile colegilor de muncă aflăm că, la început, a lucrat într-una din sălile de la etajul II al clădirii Bibliotecii Centrale Universitare, „în acelaşi colţ al mesei îmbrăcate în postav verde...”; din septembrie se mută, împreună cu Ion Muşlea, într-un alt birou, la acelaşi etaj „…larg, spaţios, cu un geam enorm care da spre grădinile clinicilor...”, iar din decembrie 1952, până în vara anului 1954, se instalează într-o încăpere mică, colaterală sălii de conferinţe a bibliotecii, supranumită de poet „sub nebănuitele trepte” sau „bârlogul” lui Faust, la a cărui traducere lucra; din 1954 e nevoit să-şi abandoneze „bârlogul” creator, reîntorcându-se la etajul al II-lea, de data aceasta „...într-o imensă sală a arhivelor”, care i-a fost de altfel şi «ultimul loc de muncă de la Biblioteca Academiei R.P.R., pe care nu l-a mai părăsit decât atunci când a cerut desfacerea contractului de muncă», „din motive obiective”, «la 15 aprilie 1959».[1]

Ocupă, la început, funcţia de bibliotecar şef, iar din 1 iulie 1954, pe cea de director-adjunct ştiinţific. Activitatea la Institutul de filosofie şi la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.P.R îl familiarizează cu munca de cercetare specifică bibliotecii, îl angajează în valorificarea unor manuscrise şi cărţi vechi, în cercetarea şi elaborarea unor lucrări de istoriografie şi filosofie privitoare la operele lui Samuil Micu, Gheorghe Şincai, la Epoca Luminilor, la gândirea românească în Transilvania, în întocmirea unor bibliografii generale şi tematice – informaţii reieşite din rapoartele trimestriale pe care le face conducerii Institutului.

La Bibliotecă, cercetează manuscrisele lui Timotei Cipariu şi ale lui George Bariţiu, dar face şi muncă de despuiere a periodicelor româneşti şi germane privitoare la români, întocmind, cu meticulozitate de savant, fişe „mari” şi „mici”. Spiritul critic, metodic şi analitic, adnotările concise şi precise ale celor peste 10.000 de fişe scot în relief personalitatea, instrucţia şi fineţea spiritului blagian; meritul său bibliografic constă în clarificarea a o seamă de trimiteri la autori, opere sau referinţe.

A contribuit esenţial la reorganizarea fondurilor vechi ale Bibliotecii Centrale din Blaj, clasificând şi ordonând imensul material al acestora, ajutat fiind de vastele sale cunoştinţe filologice şi literare, de stăpânirea perfectă a limbilor germană, franceză şi maghiară, cunoscând, de asemenea, engleza, italiana, spaniola, portugheza şi rusa, ceea ce i-a permis operarea unor abstractizări şi generalizări în procesul clasificării.

Pe această temă, a clasificării zecimale, ţine în faţa colegilor, în 1953, o expunere de 12 pagini, manuscris intitulat Expunere a desvoltării clasificării decimale, lucrare ce-i atestă calităţi şi cunoştinţe nebănuite în domeniul bibliologiei.

Partea a doua a manuscrisului, intitulată Câteva cuvinte despre structura clasificării, este o expunere tehnică asupra împărţirii „cunoştinţelor omeneşti” în cele zece clase, dar făcută din perspectiva unui savant capabil să opereze cu nuanţări şi specificări precise.

Lucrări de referinţă despre Lucian Blaga – bibliotecar:

· Ioan Muşlea. Lucian Blaga – bibliotecar (Fapte, amintiri, mărturisiri.). În: „Steaua”, XX, 1969, mai, nr. 5 (232), p. 5-10.

· Bazil Gruia. Blaga cercetător şi bibliotecar. În: „Steaua”, XXIII. Serie nouă, 1972, nr. 19, p. 24-25.

· Bazil Gruia. Blaga inedit. Amintiri şi documente. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1974.

· Cornelia Gălătescu. Aspecte bibliologice ale activităţii lui Lucian Blaga; Un manuscris inedit al lui Lucian Blaga; Expunere a desvoltării clasificării decimale. În: Contribuţii bibliologice şi cercetări de arhivă. Cluj-Napoca: Editura Philobiblon a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, 1995, p. 77-109.

BOCŞAN, NICOLAE (n. 24 sept. 1947, Bocşa, jud. Caraş-Severin)

A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Secţia istorie, a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj (1970). Şi-a început activitatea ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară Cluj; a lucrat în Serviciul de periodice, apoi în Serviciul de informare şi documentare (1970-1977). În această calitate, s-a ocupat, în mod special, de cercetarea cărţii vechi şi a manuscriselor. A colaborat la elaborarea Bibliografiei istorice a României, la Enciclopedia istoriografiei româneşti.

A parcurs treptele carierei didactice de la asistent la Catedra de istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” (1978-1983), lector (1983-1990), conferenţiar (1990-1994) până la profesor (1994). A fost decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” (1992-1996). Din 1996 până în prezent, este prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai”, calitate în care a sprijinit constant activitatea din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga’’ Cluj-Napoca. A primit Premiul ,,Nicolae Bălcescu’’ al Academiei Române (1986) pentru monografia Contribuţii la istoria iluminismului românesc. Din 2000, este membru corespondent al Académie Européene des Sciences, des Arts et des Lettres. A fost distins cu L’ordre Palmes académiques au grade de chevalier (2000) al Ministerului Educaţiei Naţionale din Franţa.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Bibliografia istorică a României. Vol. IV-VII. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1975-1990 (colaborator).

· Contribuţii la istoria iluminismului românesc. Monografie. Timişoara: Editura Facla, 1986 (lucrarea a primit Premiul ,,Nicolae Bălcescu’’ al Academiei R.S.R).

· Enciclopedia istoriografiei româneşti. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977 (colaborator).

· Conducerea ştiinţifică a vieţii sociale. Bibliografie. Cluj: Biblioteca Centrală Universitară, 1972 (colaborator).

· Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj 1919-1973. Fasc. Istorie. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1974 (colaborator).

· Indici bibliografici – lucrări de diplomă. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1976 (colaborator).

· Ghidul studentului istoric. Istoria României. În colaborare cu A. Rusu. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1980.

· Ţara Oaşului. Contribuţii bibliografice. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1983 (colaborator).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Date noi despre biblioteca lui Damaschin Bojincă. În: Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. Ştefan Pascu. Cluj-Napoca, 1974, p. 507-517.

· Bibliotecile studenţilor români din Cluj (până la 1918). În: ,,Biblioteca şi Învăţământul’’, II. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1976, p. 707-720.

· Carte şi cititori la începutul secolului al XIX-lea. În: ,,Studia Universitatis <<Babeş-Bolyai>>. Historia’’, 21, 1976, p. 24-38.

· Bibliographies des Lumières Roumaines. În: ,,Cahiers Roumains d’Études Litteraires’’, 1977, nr. 2, p. 87-103.

· Contribuţii la bibliografia literaturii române din Banat în epoca Luminilor. În: ,,Banatica’’, 4, 1977, p. 383-394.

· Cărţile populare în colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare. În: ,,Biblioteca şi Învăţământul’’, III. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1978, p. 7-14.

· Manuscrise româneşti din Banat din secolul al XVIII-lea. În: ,,Studii de limbă, literatură şi folclor’’, 1978, p. 421-431.

· Planul lui Grigore Mihali pentru editarea calendarului ,,băiesc’’. În: ,,Apulum’’, 1978, p. 341-354.

· Bibliographies des Lumières Roumaines. În: ,,Cahiers Roumains d’Études Litteraires’’, 1979, nr. 2, p. 201-228.

· Contribuţii la bibliografia românească veche. În: ,,Biblioteca – laborator de muncă intelectuală’’. Bucureşti: Biblioteca Centrală Universitară, 1979, p. 365-373.

BOLOGA, VALERIU LUCIAN ( 26 nov. 1892, Braşov – 30 oct. 1971, Cluj)

Academician, profesor de istoria medicinei la Universitatea clujeană, a devenit o personalitate proeminentă a istoriografiei medicale antebelice, prin competenţa ştiinţifică, talentul şi vasta sa cultură în varii domenii. Legăturile sale cu lumea literară (mijlocite şi de Sextil Puşcariu, unchiul său), dovedite de intensa sa corespondenţă cu Mircea Eliade (existentă azi în patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”) şi cu alţi oameni de valoare ai timpului (Victor Babeş, Nicolae Iorga, Emil Racoviţă, Iuliu Haţieganu, Victor Papilian, Victor Gomoiu, Lucian Blaga, Ioachim Crăciun ş.a), colaborarea la revistele „Dacoromania”, „Tribuna”, „Steaua” din Cluj, Revista ştiinţifică «Vasile Adamachi» din Iaşi, „Revista istorică” din Bucureşti, „Neamul Românesc” (Vălenii de Munte), „Astra” din Braşov, la reviste străine de specialitate precum şi la Dicţionarul enciclopedic în patru volume (1962-1966) şi la alte lucrări de sinteză apărute după cel de-al II-lea război mondial confirmă educaţia şi instrucţia deosebite ale profesorului dobândite în familie şi în instituţiile de învăţământ româneşti, dar şi în cele occidentale – Paris, Leipzig, Jena, Innsbruk şi Viena.

Lipsa unor sinteze în domeniul istoriei medicinii l-a făcut să iniţieze organizarea bibliotecii de specialitate a Catedrei şi întocmirea unui fond al dosarelor bioergografice necesare obţinerii de informaţii pentru tipărirea unui formular model difuzat în rândul a numeroşi oameni de ştiinţă, farmacişti, naturalişti, etnografi, folclorişti, istorici ai culturii ş.a. şi urmărind realizarea unei baze de date şi informaţii biobibliografice, ca sursă indispensabilă a unor lucrări de sinteză.

A iniţiat şi redactat volumele apărute în „Biblioteca medico-istorică” (15 volume), colecţie ce a pus în valoare documentele şi iconografia medico-istorică naţională şi universală. A colaborat la publicaţiile cu caracter bibliografic, semnalând îndeosebi mărturiile scrise ale începuturilor gândirii ştiinţifice medicale româneşti; cu ajutorul profesorului Ioachim Crăciun, V.B. a organizat pentru studenţii în medicină cursuri de bibliografie, creând o adevărată şcoală bibliografică pe lângă Facultatea de Medicină a Universităţii clujene; a condus numeroase lucrări şi teze de doctorat cu teme din domeniul bibliografiei medicale; a fost preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Transilvania, membru al Consiliului Bibliotecii Universităţii din Cluj, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii Centrale a Institutului de Medicină şi Farmacie din Cluj funcţii în care a valorificat cartea şi bibliografiile în domeniu. [2]

Bibliografia tezelor de la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (nr. 1-1000), apărută în 1936, şi alte bibliografii aferente au constituit, pentru contemporani, puncte de referinţă de importanţă ştiinţifică, un model de lucrare bibliografică medico-istorică. [3]

A. V o l u m e :

· Contribuţiuni la Istoria Medicinei din Ardeal. Cluj: Institutul de Arte grafice „Ardealul”, 1927.

· Începuturile medicinei ştiinţifice româneşti. Cluj: Tipografia foii „Lumea şi Ţara”, 1930.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i :

· Ioan Molnar-Piuariu, primul medic titrat român ca autor medical (Contribuţii la bibliografia începuturilor medicinii savante româneşti). În: „Clujul Medical”, V, 1924, mai-iun., nr. 5-6, p. 152-157.

· Bibliografia tezelor de la Facultatea de medicină şi farmacie din Cluj. Nr. 1-1000. (anii academici 1923/24-1935/36). Cuvânt înainte: prof.dr. Dimitrie Michail. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1936 (alcătuită în colaborare cu asist. Lia Dima [fiica celebrului compozitor Gheorghe Dima] şi cu un grup de studenţi).

BOTEZAN, IOANA (24 iul. 1934, Homeşti, jud. Buzău)

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1957). Istoric, arhivist, documentarist.

După absolvire, a lucrat la Redacţia Editurii Academiei R.P.R., Filiala Cluj. Din 1964, lucrează la Biblioteca Academiei, Secţia arhivă istorică. În această calitate s-a ocupat de studierea documentelor provenite de la Blaj, punând în circulaţie circa 80% dintre acestea, sub formă de volume şi cataloage tipărite.

A efectuat stagii de perfecţionare şi documentare în Ungaria, U.R.S.S. (Moscova, Leningrad), Germania, Spania.

Pentru lucrarea Timotei Cipariu. Corespondenţă primită, asupra căreia a lucrat circa 10 ani, a primit Premiul „George Bariţiu” al Academiei Române (1994).

A. V o l u m e (selectiv):

· Catalogul arhivei personale Simion Bărnuţiu. Cluj, 1972 (Academia Română. Filiala Cluj. Biblioteca).

· Colecţia de documente. Anul 1918. Cluj, 1972 (Academia Română. Filiala Cluj. Biblioteca).

· Catalogul arhivei personale George Bariţiu. Cluj, 1974 (Academia Română. Filiala Cluj. Biblioteca).

· Catalogul arhivei personale Alexandru Sterca-Şuluţiu. În colaborare cu Ioan Gabor. Cluj, 1977 (Academia Română. Filiala Cluj. Biblioteca).

· Catalogul arhivei personale Ioan Micu Moldovan. Vol. I-IV. Cluj, 1993-2000. În: „Marisia”, II. Târgu Mureş, 1977, p. 198-210.

· Catalogul arhivei personale Iacob Popa. Cluj, 1978 (Academia Română. Filiala Cluj. Biblioteca).

· Arhiva personală Timotei Cipariu. În colaborare cu Al. Matei. Bucureşti: Direcţia generală a Arhivelor statului, 1982.

· Timotei Cipariu. Corespondenţă primită. În colaborare cu Liviu Botezan şi Ileana Cuibus. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1992 (volum premiat de Academia Română cu Premiul „George Bariţiu” în 1994).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv):

· Contribuţia lui Timotei Cipariu la dezvoltarea ziarististii româneşti din Transilvania în preajma anului revoluţionar 1848. Documente inedite. În: „Apulum”, VII, 1969, nr. 2, p. 95-108.

· Documente privind strădaniile lui Timotei Cipariu de a edita „Archivu pentru filologie şi istorie”. În: „Sargeţia”. Deva, 1979, p. 432-450.

· Documente referitoare la generalizarea alfabetului latin în scrisul românesc din Transilvania. În: „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”. Historia, XXV, 1980, nr. 1, p. 26-31.

· Aspecte inedite ale dezvoltării învăţământului românesc din şcolile blăjene între anii 1850-1880. În: „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca”, 1983-1984, p. 445-451.

· Corespondenţa lui Alex. Sterca-Şuluţiu cu Dimitrie Moldovan între aniii 1860-1866 (I-II). În: „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca”, (I) 1985-1936; (II) 1987-1988.

· Corespondenţa lui Ioan Micu Moldovan cu Ioan Maniu. În: „Acta Musei Porolissensis”, XXII. Zalău, 1998.

BRAD, TRAIAN (n. 31 aug. 1945, Pănade, jud. Alba)

Absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj (1972).

Din 1987, este director şi director general al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, perioadă în care s-a preocupat de organizarea, pe baze noi, a serviciilor oferite utilizatorilor, de formarea bibliotecarilor clujeni şi a celor din ţară, pentru dobândirea de noi competenţe şi aptitudini în profesie.

Este unul dintre fondatorii Asociaţiei Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România/Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, vicepreşedinte al acesteia din 1990 până în 1998, când este ales preşedinte; între 1994 şi 1998, este primul preşedinte al Consiliului Directorilor de Biblioteci Publice din România. A contribuit nemijlocit la stabilirea unor strategii şi realizarea unor cooperări între bibliotecarii români şi cei europeni sau americani; a iniţiat şi coordonat mai multe programe europene în domeniul bibliotecilor publice, cooperări şi schimburi de specialişti, seminarii şi alte forme de integrare în structurile europene a bibliotecilor şi bibliotecarilor români.

Ca iniţiator şi organizator al Federaţiei Asociaţiilor de Bibliotecari din România, fiind şi vicepreşedinte al acesteia, a contribuit la unirea forţelor specialiştilor şi integrarea mişcării bibliologice şi biblioteconomice româneşti în Federaţia Internaţională de specialitate (IFLA/FIAB).

A coordonat, adaptat şi tradus în limba română lucrări în domeniul managementului de bibliotecă, al indicatorilor de performanţă şi instrumentelor manageriale pentru biblioteci, stimulând în acest sens şi alte traduceri din experienţa în domeniu a unor profesionişti din Europa sau Statele Unite ale Americii. A colaborat cu studii şi articole de istorie culturală sau de specialitate în reviste de cultură, de biblioteconomie şi ştiinţa informării, în periodice locale sau naţionale ca: „Tribuna”, „Biblioteca”, „Magazin bibliologic” (Chişinău), „Curier” (Târgovişte), „Biblioteca Bucureştilor”, „Revista Bibliotecii Naţionale” ş.a.

Este unul dintre fondatorii Societăţii Culturale „Lucian Blaga” (1990, director executiv din 1994), ai Fundaţiilor „Mihai Eminescu”(1998) din Cluj-Napoca, „Timotei Cipariu” (1998) din Pănade (Alba), „Octavian Goga” (1998) de la Răşinari (Sibiu), al Fundaţiei Internaţionale de Grafică Cluj (1998); a contribuit la organizarea la Cluj-Napoca a unor ample manifestări culturale naţionale şi internaţionale ca: Salonul Naţional de Carte şi Publicaţie Literară (1991-1998); Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga” (1991-2000), „Bienala Internaţională de Grafică Cluj” ş.a., la care au participat creatori din domeniul literaturii, artelor plastice şi culturii de pe toate cele cinci continente; a iniţiat şi organizat sesiuni de comunicări şi simpozioane ştiinţifice naţionale pe probleme de specialitate („Carte-Cultură-Cunoaştere”, 9 ediţii; „Mana-gement pentru viitor. Biblioteci şi Arhive”; „Centrul de Informare Comunitară” ş.a.).

Este cofondatorul primei biblioteci de carte românească (Biblioteca „Transilvania”) de la Chişinău (1991) şi al Secţiei de carte românească la biblioteca orăşenească din Floreşti (Republica Moldova, 1996), susţinătorul şi sprijinitorul ardent al unor activităţi comune ale românilor din ţară şi din afara ei, al realizării unei unităţi culturale panromâneşti. Pentru contribuţii deosebite la derularea reformei bibliotecare în Republica Moldova i-au fost decernate Diploma Ministerului Culturii din Republica Moldova şi Diploma de excelenţă a Primăriei Municipiului Chişinău; a fost onorat cu diplome şi premii naţionale pentru activitatea în domeniul biblioteconomiei şi asociaţiilor profesionale.

A efectuat stagii de documentare la biblioteci din China, Franţa, Anglia, Olanda, Danemarca, Grecia, Ungaria ş.a.

A. V o l u m e :

· Pănade – 700. [Monografie]. Blaj: Editura ASTRA. Despărţământul „Timotei Cipariu” – Blaj, 1999 (coautor).

· Schimbări esenţiale în bibliotecile din România după anul 1989. În: Management pentru viitor. Biblioteci şi arhive. Editori: Hermina G.B. Anghelescu şi Istvàn Kiràly. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană; Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 2000, p. 121-124.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv):

· Biblioteca şi informaţia ştiinţifică. În: „Tribuna”, XXXII, 1988, 21 iul., nr. 29, p. 2.

· Valenţele educative ale activităţii bibliotecii publice. În: „Făclia”, 1988, 18 iun., p. 2.

· Podul de Cărţi: [Inaugurarea Bibliotecii „Transilvania” din Chişinău]. În „Mesagerul transilvan”, 1991, 12 sept., p. 2.

· Avem nevoie de un nou mod de gândire şi acţiune. Convorbire cu dl. Traian Brad, preşedintele Consiliului Directorilor din Bibliotecile Publice. Interviu realizat de Emil Vasilescu. În: „Biblioteca”, 1994, nr. 12, p. 6.

· Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” în faţa reformei. Realizări, priorităţi şi urgenţe programatice. În: „Biblioteca”, 1994, nr. 5-6-7, p. 16-17.

· Apel: [Colocviul Naţional „Prezent şi viitor în construcţia de biblioteci publice de stat – schiţă pentru un program naţional de dezvoltare”]. În: „Lectura”, 1995, nr. 18, p. 3.

· Pentru realizarea unei biblioteci publice moderne. În: „Adevărul de Cluj”, 1995, 27 dec., p. 5.

· Visând cu ochii deschişi: Interviu cu Traian Brad, directorul Bibliotecii Judeţene Cluj. Realizat de Ioana Lupu. În: „Biblioteca”, 1995, nr. 11-12, p. 354-358.

· Modele de organizare a bibliotecilor. În: „Biblioteca”, 1996, nr. 4-5-6, p. 124-125.

· PLDP – O nouă etapă în dezvoltarea Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj. În: „Biblioteca”, 1997, nr. 10, p. 285-286.

· Preocupări de modernizare la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj. În: „Curier”. Buletin bibliologic, 1997, nr. 2(7), p. 26-29.

· Programul PHARE pentru bibliotecile publice: auditarea personalului privind deprinderile manageriale şi pregătirea profesională. În: „Biblioteca”, 1997, nr. 4-5, p. 117-122.

· Fraţii de peste Prut au nevoie de cărţi. În: „Informaţia de Cluj”, 1999, 13-19 apr., p. 4.

· Managementul de bibliotecă. O abordare personală a stării bibliotecii publice româneşti şi clujene. În: „Magazin bibliologic”, 1999, nr. 2-3, p. 25-38.

· Noi suntem cei care vor extinde centrul oraşului: [despre construcţia sediului nou al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”]. În: „Curierul Primăriei”, 1999, 8 febr., p. 5.

· Biblioteca Transilvania din Chişinău – o poartă spre cultura românească. În: „Adevărul de Cluj”, 2000, 23 mart., p. 5.

· Bibliotecile publice româneşti în context european (I-III). În: „Biblioteca”, 2000, nr. 4, p. 105-107; nr. 5, p. 137-138; nr. 6, p. 166.

· Raport asupra activităţii desfăşurate de A.N.B.P.R. prezentat de dl. Traian Brad, preşedinte A.N.B.P.R. [pe anul 2000]. În: „Biblioteca”, 2000, nr. 10, p. 290-291.

BREAZU, ION (4 apr. 1901, Mihalţ, jud. Alba – 11 mai 1958, Cluj).

Profesor universitar, istoric şi critic literar, lingvist, bibliolog; între anii 1928 şi 1935, a condus biblioteca şi secţiunea bibliografică de la Muzeul Limbei Române din Cluj; sub conducerea lui Sextil Puşcariu, a realizat bibliografia curentă din paginile revistei „Dacoromania”, o lucrare critică şi analitică, în care şi-a valorificat deopotrivă calităţile de critic şi istoric literar, cât şi pe cele de meticulos bibliograf.

Bibliografiei îi este rezervat un spaţiu impresionant în întreaga sa operă, iar prin redactarea exemplară a trimiterilor şi notelor de subsol, precum şi prin numeroasele bibliografii ascunse, conţinute în textele sale, sunt dovedite calităţile bibliologului. Are o atitudine modernă în structurarea unei sociologii literare privitoare la circulaţia cărţii şi formarea publicului cititor. Colaborează cu studii şi articole, comentarii şi cronici la mai multe reviste, printre care: „Boabe de grâu”, „Dacoromania”, „Gând românesc”, „Steaua”, „Tribuna” ş.a.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Viaţa literară românească în Ardealul de după Unire. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1934.

· Bio-bibliografia lui Gheorghe Bogdan-Duică. 1866-1934. În colaborare cu Ioachim Crăciun. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1936.

· Povestitori ardeleni şi bănăţeni până la Unire. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1937.

· Literatura Transilvaniei. Studii, articole, conferinţe. Bucureşti: Tipografia Casa Şcoalelor, 1944.

· Folklorul revistelor „Familia” şi „Şezătoarea”, [bibliografie cu un studiu introductiv]. Sibiu: Tipografia Cartea Românească din Cluj, 1945.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Revista periodicelor. Bibliografie analitică (publicată în „Dacoromania” începând cu 1922) (colaborator).

· O foaie volantă despre Ana Ipătescu eroina revoluţiei din 1848 din Bucureşti. În: „Anuarul Institutului Naţional”, 1930, p. 520-524.

· Bibliografia publicaţiilor (1929-1935). În: „Dacoromania”, 7, 1931-1933, p. 505-651; 8, 1934-1935, p. 359-482; 9, 1936-1938, p. 450-638 (colaborator).

· Literatura „Tribunei” (1884-1895). În: „Dacoromania”, 1934-1935, p. 1-111.

CĂPÂLNEANU, ANA MARIA (n. 28 mai 1951, Cluj)

A absolvit Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie, Secţia engleză-română. În perioada 1974-1990, este bibliotecar la Biblioteca Centrală a Institutului Agronomic din Cluj-Napoca. Din 1990, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, în cadrul Departamentului de documentare şi informare bibliografică. Între 1995 şi 2000, în calitate de lector la Colegiul de Bibliologie şi Ştiinţa Informării din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, a predat cursurile Sisteme de biblioteci, Management informaţional şi Documentare-Informare bibliografică.

A participat la stagii, seminare naţionale şi internaţionale. A colaborat la elaborarea proiectului pentru un consorţiu regional de biblioteci, a proiectelor TEMPUS şi PHARE. A fost membru în comisia naţională a Programului pentru biblioteci al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă (1994-1996).

A. V o l u m e :

· Caiet bibliografic. Buletin de semnalare. Cluj-Napoca: Institutul Agronomic, 1986-1989.

· „Biblioteca şi Învăţământul”. Indice de autori şi studii. În: Ioan Hentea. Repere bibliologice = Bibliological Notes. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1996, p. 107-160 [„Bibliotheca Bibliologica”. Serie nouă, nr. 5 (24)].

· Referinţe critice. Istorie şi critică literară. 1986. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 1997 (coautor).

· Şcolile de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Un punct de vedere. În: Hermeneutica Bibliotecaria. Antologie Philobiblon. Îngrijită de Florina Iliş şi Ionuţ Costea. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 195-202. (Colecţia „Philobiblon”).

· Activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice şi cercetătorilor. 1997. Bibliografie selectivă. Secţiunea: Bibliologia-Auxiliaria. Vol. II. Cluj-Napoca, 1999, p. 513-521 (Universitatea Babeş-Bolyai”) (colaborator).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Cartea, lectura, biblioteca – devenire în timp. În: „Philobiblon”. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, I, 1995, nr. 1, p. 36-38.

· The Library Assistance Program of the Soros Foundation for an Open Society. În: „Philobiblon”. Cluj-Napoca: University Press. I, 1996, Jan.-Dec., nr. 1-2, p. 112-126 (colaborator).

CIPCIGAN, GRIGORE (23 mart. 1931, Deuş, jud. Cluj – 1 oct. 1997, Cluj-Napoca)

Absolvent al Facultăţii muncitoreşti (1953) şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1957). După absolvire, lucrează la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Filiala Cluj (1957-1967) ca arhivist; din 1967, este transferat la Biblioteca Municipală Cluj, ca bibliograf, unde va rămâne până la pensionare (1990); în această calitate, a elaborat mai multe bibliografii tematice, a întocmit materiale pentru activităţile cultural-educative, a despuiat presa locală în limba română, întocmind şi catalogul analitic al acesteia.

A contribuit cu materiale de specialitate la „Revista bibliotecarilor” şi la revista „Lectura” a Bibliotecii Judeţene.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i m u l t i g r a f i a t e (selectiv) :

· Bibliografia în sprijinul procesului de producţie. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1985.

· Politica externă a României Socialiste. 1965-1984. Declaraţii şi comunicate comune, tratate încheiate, cuvântări, interviuri, convorbiri bilaterale cu prilejul vizitelor şi întâlnirilor reciproce ale partidului şi statului nostru cu şefii de state şi de guverne din alte ţări. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1985.

· Judeţul Cluj (sept.-oct. 1944). Pagini de luptă în războiul antihitlerist. Referinţe bibliografice în sprijinul activităţilor de educaţie patriotică. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1986.

· Pagini de lupte revoluţionare sub conducerea Partidului Comunist Român. 1921-1985. Bibliografie selectivă. Cronologia evenimentelor. Cluj-Napoca: B[iblioteca] J.[udeţeană] C.[luj], 1986.

· Cărţi noi. Foi volante de recomandare bibliografică pe domenii: Cartea social-politică, Cartea şi producţia, Ştiinţă şi tehnică, Cartea de istorie, Cartea pentru agricultură etc. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1986-1987 (colaborator).

· Caiet bibliografic, nr. 1, 2. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1987 (colaborator).

· Judeţul Cluj în presa locală. „Făclia”, „Tribuna”, „Steaua”. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1987.

· Bibliografia istorică a Judeţului Cluj. 1950-1986. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 67 p., 785 referinţe.

B i b l i o g r a f i i s e l e c t i v e [xerografiate] :

· Viaţa literară locală pe perioada 1964-1969. Cluj: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1970.

· Nicolae Ceauşescu. Bibliografie tematică a lucrărilor. Cluj: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1971.

· P.C.R.- conducătorul victoriilor noastre. Cluj: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1971.

· Probleme ale conducerii ştiinţifice. Cluj: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1971.

· Viaţa literară locală pe perioada 1969-1970. Cluj: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1971.

· Revoluţia de la 1948 în Ţările Române. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1978.

· Unirea Principatelor Române – Ţara Românească şi Moldova (1859). Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1978.

· Răscoala de la Bobâlna din 1437. Cluj-Napoca: Biblioteca Judeţeană Cluj, 1982.

COCIŞ, SORIN ILIE (n. 20 iul. 1956, Târgu Mureş, jud. Mureş)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie (1981). Doctor în istorie veche şi arheologie. Cercetător ştiinţific principal la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca.

Vicepreşedinte la Instrumentum–Grupul de lucru european privind artizanatul şi producţia manufacturieră în antichitate, sub egida căruia apare revista „Instrumentum”, unde se publică bibliografia europeană asupra acestui subiect.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (s e l e c t i v) :

· Bibliografia Daciei romane. 1945-1956 (I). În: „Acta Musei Napocensis”, XXII-XXIII. 1985-1986, p. 569-588 (colaborator).

· Bibliografia Daciei romane. 1966-1971 (II). În: „Acta Musei Napocensis”, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 567-588 (colaborator).

· Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Bibliografie selectivă. În: „Acta Musei Napocensis”, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 589-614 (colaborator).

· Bibliografia Daciei romane. 1972-1976 (III). În: „Acta Musei Napocensis”, XXVI-XXX, 1989-1993, p. 567-577 (colaborator).

· Bibliografia Daciei romane. 1977-1980 (IV). În: „Acta Musei Napocensis”, XXXI, 1994, p. 273-297 (colaborator).

· Bibliografia Daciei romane. 1985-1989 (V). În: „Acta Musei Napocensis”, XXXII, 1995, p. 827-857 (colaborator).

· Bibliografia Daciei romane. 1990-1994 (VI). În: „Acta Musei Napocensis”, XXXIII, 1996, p. 700-715 (colaborator).

COSTIUC, TATIANA (n. 4 mai 1956, Bocani, jud. Bălţi, Republica Moldova)

A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografie (1976). În perioada 1976-1991, a lucrat la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, unde a condus activitatea mai multor servicii (Relaţii cu publicul, Bibliografic, Asistenţă de specialitate). Între anii 1992 şi 1998, a ocupat funcţiile de director al Departamentului Relaţii cu publicul şi şef serviciu Studii şi cercetări la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Între 1991 şi 1998, a fost secretar al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova. Din 1998, este bibliotecar, apoi şef serviciu Relaţii cu publicul la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj.

A participat la conferinţele generale IFLA, la conferinţe internaţionale şi stagii de pregătire profesională.

A. V o l u m e :

· Coordonarea – cheia succesului = Koordinacia – zalog uspeha. Din experienţa de muncă a Filialei nr. 12 din municipiul Chişinău. Chişinău: Editura Timpul, 1990.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Trecut, prezent şi mari speranţe pentru viitor. Biblioteca pentru copii „Ion Creangă”. În: „Biblioteca”, 1992, nr. 3-4, p. 22-24.

· Lectura – act de cultură şi comunicare. În: „Magazin bibliologic”, 1993, nr. 2, p. 12-13.

· Biblioteca publică în serviciul deficienţilor. În: „Magazin bibliologic”, 1994, nr. 2, p. 15-16.

· Biblioteca Naţională – centru de zămislire a noii culturi. În: „Biblioteca”, 1994, nr. 2, p. 21.

· Apostol Culea – îndrumător al lecturii la „Şcoala Basarabiei”. În: „Magazin bibliologic”, 1995, nr. 1-2, p. 44-45.

· Biblioteca publică între tradiţie şi noutate. În: „Magazin bibliologic”, 1996, nr. 1-2, p. 48-49.

· Ne-am reorganizat activitatea: [Despre activitatea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova]. În: „Biblioteca” [Supliment la „Viaţa satului”], 1997, 25 ian., p. 6.

· Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Judeţene „O. Goga”: soluţii de optimizare. În: „Magazin bibliologic”, 1999, nr. 1, p. 16-19.

· Actualitate şi modernism în Biblioteca Judeţeană „O. Goga”. În: „Magazin bibliologic”, 2000, nr. 1, p. 27-29.

· Biblioteca „Transilvania” din Chişinău – nouă ani de existenţă. În: „Monitorul de Cluj”, 2000, 14-15 apr., p. 7.

· Bibliotecile de carte românească din Basarabia. În: „Familia română”. [Oradea], 2000, nr. 2, p. 41-43.

· Funcţia comunicativă în Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj. În: „Biblioteca”, 2000, nr. 9, p. 265-266.

CRĂCIUN, IOACHIM (25 iun. 1898, Dârlos, jud. Târnava Mare – 2 iun. 1971, Cluj) – istoric, bibliolog, profesor, ctitorul şcolii bibliografice clujene; face parte din întâia generaţie de studenţi transilvăneni de după 1918 care au studiat la Bucureşti cu profesori ca Nicolae Iorga, Vasile Pârvan şi Dimitrie Onciul, precum şi din prima promoţie a şcolii practice de arhivari şi paleografi (1924-1925); din studenţie este angajat ca bibliotecar ajutor la Biblioteca Academiei Române, unde i-a avut îndrumători pe profesorii Ion Bianu şi Al.-Sadi Ionescu; a urmat o specializare la Paris-Sorbona, în istorie medievală şi istoriografie, iar în domeniul ştiinţelor auxiliare ale istoriei şi bibliografiei, la Ecole de Chartres (1926-1927); a cercetat metodele ştiinţifice ale Institutului Internaţional de Bibliografie de la Bruxelles, unde a studiat organizarea şi modul de funcţionare a prestigioaselor biblioteci europene din Berlin, Viena, Leipzig, Berna, Milano, Veneţia, Praga.

În anul universitar 1932-1933, profesorul I.C. ţine lecţia de deschidere a „Conferinţei de bibliologie generală”, întâia de acest fel în învăţământul superior din ţară, cu prelegerea O ştiinţă nouă. Bibliologia în învăţământul superior din România, în care argumentează cu convingere că generalizarea termenului de bibliologie ca „ştiinţă despre carte” este strict necesară, având în vedere că noţiunea în sine este cea mai cuprinzătoare, în timp ce bibliografia, biblioteconomia şi bibliotecografia sunt doar ramuri ale celei dintâi; din 1943, transformă Conferinţa de bibliologie de la facultate în Catedra de istoriografie română şi ştiinţe auxiliare, fapt care certifică momentul maturizării şcolii bibliologice clujene.

Este colaborator la publicaţia „International Bibliography of Historical Sciences”, editată de un comitet cu sediul la Washington şi cu secretariatul la Paris. I.C. a introdus la noi metodologia internaţională a acestei bibliografii, devenită mai târziu, sub egida UNESCO, tehnică bibliografică unitară; după aceste principii au fost redactate toate lucrările bibliografice ale savantului, principii care au fost introduse, din primul an, în cursurile şcolii clujene. Ideea devenise aproape obsedantă în preocupările teoreticianului; bibliografierea unei cărţi, a unui articol dintr-un periodic trebuia să includă cele patru puncte cardinale: autor, titlu, referinţe şi particularităţi bibliografice.

Din 1932, solicită autorităţilor statului stabilirea unui cadru legal de recrutare a bibliotecarilor, pe bază de „diplome”, viitorii funcţionari pentru biblioteca Universităţii clujene fiind promovaţi, cu precădere, dintre auditorii „Conferinţei de bibliografie generală”; din acelaşi an îşi propune pregătirea unei statistici de bibliotecă pentru întreagă ţară, fiind conştient că face o muncă de pionierat.

Este creatorul colecţiei „Bibliotheca Bibliologica”, prima de acest fel din România, apărută sub îngrijirea sa (lucrare continuată, în seria nouă, sub coordonarea prof. univ. Nicolae Edroiu); este autorul primei lucrări bibliografice asupra activităţii ştiinţifice a cadrelor universitare. Întemeietor de şcoală bibliologică la Cluj, cu implicaţii numeroase şi complexe în evoluţia bibliologiei pe plan naţional, I.C. a fost un susţinător fervent al noului, un promotor în sfera metodologiei bibliologice.

A. V o l u m e (selectiv):

· O ştiinţă nouă. Bibliologia în învăţământul universitar din România [lecţia inaugurală a cursului teoretic şi practic ţinut la Universitatea din Cluj, 12 mai 1932]. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1933.

· Activitatea ştiinţifică la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj în primul deceniu, 1920-1930. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1935.

· Bio-bibliografia lui Gheorghe Bogdan-Duică 1866-1934. În colaborare cu Ion Breazu. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1936.

· Bibliografii româneşti apărute între 1930 şi 1935. Note şi recenzii. Extras. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1936.

· Bibliografia Transilvaniei româneşti 1919-1918. Bucureşti, 1937.

· Cartea românească în decursul veacurilor. Cluj: Tipografia Eparhiei Ortodoxe Române, 1937.

· Doi bibliologi români: Ion Bianu 1856-1935 şi Alexandru-Sadi Ionescu 1873-1926. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1937.

· Biblioteci şi cititori români în trecut şi azi. Extras din: Omagiu Înalt Prea Sfinţiei Sale dr. Nicolae Bălan, Mitropolitului Ardealului, la douăzeci de ani de arhipăstorire. Sibiu: Tipografia Arhidiecezană, 1940.

· Tiparul la românii din Transilvania. Sibiu: Tipografia Arhidiecezană, 1941.

· Catechismul românesc din 1544, urmat de celelalte catechisme româno-luterane Bârseanu, Sturdza şi Marţian. Sibiu-Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1945-1946.

· Bibliografia istorică a României. Vol. I. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1970 (colaborator).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv):

· Bibliografia la români. O încercare de bibliografie a bibliografiilor româneşti. În: „Anuarul Institutului de Istorie Naţională”, 1926-1927, p. 481-513.

· Bibliografia Transilvaniei româneşti. 1916-1918. În: „Revue de Transylvanie”. Cluj, 1938, nr. 3-4, p. 210-233.

· Contribuţia românească privitoare la istoriografia generală. Bibliografie 1927-1936 = La contribution roumaine à l’historiographie générale. Bibliographie. 1927-1936. În: „Mélanges d’Histoire Générale”. Cluj, 1938, p. 521-584.

· Bibliografia istorică a României pe anii 1959-1960. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, 1962, t. V, p. 291-423.

· Câteva amintiri şi precizări despre începuturile Bibliologiei la Cluj. În: „Studia Bibliologica”. Anul universitar 1965/1966. Bucureşti, 1967, p. 31-147.

· Consideraţii despre începuturile bibliologiei la Universitatea din Cluj. În: „Probleme de bibliologie”. Bucureşti, 1970, p. 87-120.

CUIBUS CUTEAN, ILEANA EVA (n. 1927, Cluj)

Absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţilor din Cluj şi Bucureşti. Diplomă în limba şi literatura engleză; diplomă de traducător din limbile engleză şi germană; bibliotecar principal la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R. între anii 1964 şi 1984.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Bibliografia limbii şi literaturii engleze şi americane. Vol. I-II. Lucrări publicate între 1960-1970. Cluj-Napoca: Biblioteca Academiei R.S.R., 1983.

· Timotei Cipariu. Corespondenţă primită. Ediţie îngrijită de Liviu Botezan, Ioana Botezan şi Ileana Cuibus. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1992 (volum premiat de Academia Română cu Premiul „George Bariţiu”, 1994).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Experienţă de aplicare a metodei de indexare coordonată în domeniul bibliologiei. Sistemul de selecţie vizuală. În colaborare cu Doina Curticeanu. În: „Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie”, 1968, nr. 2, p. 143-152.

CURTA, OLIMPIA (n. 10 mai 1959, Tăuteu, jud. Bihor)

Absolventă a Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1982). Analist-programator, şef Laborator de Informatică la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” şi lector asociat la Colegiul de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Participă la definirea şi implementarea unor programe în domeniu, iniţiind ea însăşi cursuri de specializare pentru formarea bibliotecarilor din BCU şi alte biblioteci din ţară; a susţinut mai multe lucrări, nepublicate, la conferinţe şi simpozioane naţionale. Este membră a unor asociaţii naţionale a bibliotecarilor români (A.B.I.R., Info Doc Rom, Asociaţia Managerilor Universitari şi Consiliul Naţional al Bibliotecilor din Învăţământ)

A participat la cursuri şi specializări în sisteme şi produse informatice de gestiune (1988), de biblioteconomie şi informatică, în ţară, la Tel-Aviv şi Montpellier (Franţa).

În 1998, primeşte Premiul „Ioan Bianu” pentru merite deosebite în informatizarea bibliotecilor.

A. V o l u m e :

· Activitatea ştiinţifică a corpului didactic şi a cercetătorilor. 1987-1992. Bibliografie selectivă. Cluj-Napoca, 1994 (Universitatea „Babeş-Bolyai”; Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca) (coordonator) [multigrafiat].

· PRO–CITE 4 pentru Windows. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 2000.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Baze de date în PRO– CITE. În: „Philobiblon”. Cluj-Napoca, (I), 1995, nr. 1, p. 2.

· Bibliotecar informatician sau informatician bibliotecar. În: „Buletin A.B.I.R.”, 1995, nr. 6, p. 5-6.

· Automatizarea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” – evoluţie şi perspective. În: „Buletin A.B.I.R.”, 1997, nr. 4, p. 15-20.

· Strategii şi tendinţe în automatizarea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj. În: „Biblioteca”, 1999, nr. 10-11, p. 323-325.

CURTICEANU, DOINA (n. 1 iun. 1936, Sighişoara, jud. Mureş)

Licenţiată în filologie (1959). Bibliograf, bibliotecar, şef serviciu Documentare, informare, colecţii speciale şi relaţii cu publicul din cadrul Bibliotecii Filialei Cluj-Napoca a Academiei. Are contribuţii în mai multe domenii: prelucrarea periodicelor, catalogarea şi clasificarea cărţilor, catalogarea fondului de carte veche provenită din Biblioteca Centrală din Blaj, completarea colecţiilor etc; activitate bibliografică concretizată în redactarea de indici adnotaţi de reviste de cultură, bibliografii, studii de istoria presei, istoria cărţii universale, precum şi de istoria bibliografiei transilvănene; a realizat (în colaborare) sistemul de indexare coordonată cu selecţie vizuală în domeniul bibliologiei, pentru care s-a elaborat un tezaur (sub formă de fişe); a condus programe de perfecţionare profesională în domeniu; din 1998, obţine două granturi ANSTI pentru Bibliografia literaturii române 1966-1970.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Bibliografia literaturii române 1961-1965. Vol. I-IV. Cluj-Napoca: Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, 1966-2000 (colaborator).

· Probleme legate de întocmirea unui tezaur de bibliologie. În: Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti. Volum jubiliar. Bucureşti, 1971, p. 356-360 (colaborator).

· „Floarea darurilor” (1907). Indice bibliografic adnotat. Cluj: Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.S.R., 1972.

· Revista „Viaţa socială”. În: Lucrările sesiunii ştiinţifice din 20-21 decembrie 1972. Cluj, 1973, p. 286-293.

· Ghidul cititorului. Cluj-Napoca, 1977 (Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R.).

· „Viaţa socială” (1910-1911). Indice bibliografic adnotat. Cluj-Napoca: Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., 1977.

· „Steaua” (1949-1974). Indice bibliografic adnotat. Vol. I-III. Cluj-Napoca: Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., 1979 (colaborator).

· Tipărituri germane din sec. al XVI-lea existente în Biblioteca Academiei R.S.R. – Filiala Cluj. În: Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Râmnicu Vâlcea, 1980, p. 286-293.

· „Cosînzeana” (1911-1915; 1922-1928). Indice bibliografic adnotat. Cluj-Napoca: Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., 1985.

· Revista „Biblioteca românescă” – izvor de informare bibliografică. În: Biblioteca şi perenitatea culturii româneşti. Iaşi, 1990, p. 100-111.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Experienţă de aplicare a metodei de indexare coordonată în domeniul bibliologiei. Sistemul de selecţie vizuală (colaborator). În: „Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie”, 1968, nr. 2, p. 143-152.

· Ion Muşlea şi bibliologia. În: „Biblioteca şi cercetarea”, IV, 1980, p. 71-111.

· Timotei Cipariu şi bibliologia. În: „Biblioteca şi cercetarea”, II, 1980, p. 10-25.

· Clasicii antici în ediţiile din sec. al XVI-lea existente în Biblioteca Academiei R.S.R.– Filiala Cluj. În: „Biblioteca şi cercetarea”, V, 1981, p. 247-263.

· N. Gerogescu-Tistu şi Clujul anilor de ucenicie. În: „Biblioteca şi cercetarea”, VI, 1982, p. 235-252.

· Ion Micu Moldovan – bibliotecar. În: „Biblioteca şi cercetarea”, VII, 1983, p. 100-112.

· Unele probleme ale bibliografiei româneşti. În: „Biblioteca şi cercetarea”, VIII, 1984, p. 143-156.

· Contribuţii clujene la studiul presei literare din Transilvania. În: „Biblioteca şi cercetarea”, IX, 1985, p. 64-75.

· Revista „Cosînzeana” la 80 de ani. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XVI, 1992, p. 32-42.

· Post incunabula în colecţiile Bibliotecii academice clujene (1501-1520). În: „Biblioteca şi cercetarea”, (XVII-XVIII), 1993, p. 9-15; 1994, p. 3-5.

· Bibliografia literaturii române. Surse bibliografice. În: „Biblioteca şi cercetarea”, (XX-XXI), 1996, p. 9-18 – 1998, p. 11-18.

· Cărturarii ardeleni şi bibliografia. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XXII, 2000, p. 38-46.

CURTICEANU, MIRCEA (11 apr. 1931, Timişoara – 16 mai 1996, Cluj-Napoca)

Licenţiat în filologie (1954). Lector la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie. A predat cursuri de literatură română interbelică, cursuri speciale de introducere în filologie, în specialitatea bibliologie, formând generaţii întregi în domeniu.

Ca specialist în istoria presei literare româneşti interbelice, a condus, alături de istoricii literari clujeni, lucrări de licenţă – indici de reviste – consacrate presei ardelene din toate perioadele. A lăsat în urmă peste o sută de studii şi cercetări, strânse în volume sau risipite în presa vremii. Interesul pentru cercetarea presei ardelene se datorează exemplului profesorilor săi: Dimitrie Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, Mircea Zaciu ş.a.

A. V o l u m e :

· Ion Breazu. Studii de literatură română şi comparată. Ediţie îngrijită, bibliografie şi indice de nume de Mircea Curticeanu. Vol. I. Cluj: Editura Dacia, 1970; vol. II, 1973.

· Lucian Blaga – Ion Breazu. De amicitia. Corespondenţă. Addenda: Ion Breazu. Note de jurnal. Carte gândită şi alcătuită de Mircea Curticeanu. Cluj-Napoca: Editura Biblioteca Apostrof, 1995.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Eugen Lovinescu – inedit. 9 scrisori către Bogdan Amaru. În: „Echinox”, I, 1969, aug.-sept., nr. 7-8, p. 8-9.

· Sextil Puşcariu – inedit. O scrisoare către Ion Breazu. În: „Echinox”, I, 1969, oct., nr. 9, p. 17.

· Ion Breazu şi scriitorii „Tribunei” sibiene. În: „Tribuna”, XIV, 1970, febr., nr. 8, p. 7.

· Ion Bianu – inedit. În: „Echinox”, II, 1970, mart., nr. 3, p. 11.

· Nicolae Iorga – inedit. O scrisoare către Ion Breazu. În: „Echinox”, II, 1970, mai, nr. 5, p. 10.

· Emanoil Bucuţa – inedit. 4 scrisori către Ion Breazu. În: „Tribuna”, XIV, 1970, 1 oct., nr. 40, p. 14.

· Contribuţie la istoricul revistei „Viaţa românească”. Un dialog epistolar inedit între C. Stere şi D. Voinov. În: „Echinox”, II, 1970, dec., nr. 12, p. 14.

· Octavian C. Tăslăuanu – inedit. 5 scrisori către Nicolae Drăganu. În: „Echinox”, III, 1971, ian.-febr., nr. 1-2, p. 30.

· Octavian Goga şi „Ţara noastră” – contribuţii documentare. În: „Echinox”, III, 1971, mai, nr. 5, p. 14.

· Liviu Rebreanu în corespondenţă cu C. Saban Făgeţel. În: „Tribuna”, XV, 1971, 9 dec., nr. 49, p. 14.

· Cezar Petrescu – inedit. Scrisori către C. Saban Făgeţel. În: „Echinox”, IV, 1972, ian., nr. 1, p. 14.

· Scrisori către Ion Breazu / L. Blaga / M. Sadoveanu / T. Vianu / N.Cartojan / E. Bucuţa / S. Puşcariu. În: „Tribuna”, XVII, 1973, 10 mai, nr. 19, p. 6-7.

· Ion Breazu (1901-1958). Schiţă biobibliografică. În: „Tribuna”, XVII, 1973, 10 mai, nr. 19, p. 15.

· Elena Văcărescu în corespondenţă inedită. Scrisori către G. Oprescu. În: „Echinox”, V, 1973, sept., nr. 9, p. 22.

· Ion Breazu şi revista „Cosînzeana”. În: „Echinox”, VII, 1975, mart., nr. 3, p. 15.

· Lucian Blaga – inedit. Scrisori către G. Oprescu. În: „Echinox”, VII, 1975, apr.-mai, nr. 4-5, p. 22.

· Ion Breazu – inedit. Generaţiile literare ale Transilvaniei (I-V). În: „Echinox”, 1976, I, nr. 3, p. 22 – V, nr. 9-10, p. 22.

DAISA, DORA EMILIA (n. 23 ian. 1938, Cluj)

A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1960). Şi-a început activitatea de bibliotecar la Căminul cultural din Floreşti (1964-1965). Între 1965 şi 1995 a lucrat la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, în Serviciul de informare şi documentare.

S-a ocupat, în mod special, de valorificarea fondului de carte veche de la Blaj şi a periodicelor din colecţiile Bibliotecii Academiei Române; a elaborat studii şi comunicări despre viaţa unor cărturari ardeleni şi tipografi străini. A fost colaborator permanent la volumul „Biblioteca şi cercetarea”, a publicat articole şi studii în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, „Korunk” ş.a.

A. V o l u m e (selectiv) :

· „Abecedar.” 1933-1934. Indice bibliografic adnotat. Cluj, 1972 (Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.S.R.).

· „Pagini literare.” 1934-1943. Indice bibliografic adnotat. Cluj, 1972 (Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.S.R.).

· „Darul vremii.” Literatură. Ştiinţă. Artă. 1930. Indice bibliografic adnotat. Cluj-Napoca, 1974 (Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R.).

· „Cultura.” 1924. Indice bibliografic adnotat. Cluj-Napoca, 1978 (Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R.).

· „Hyperion.” 1932-1934. Indice bibliografic adnotat. Cluj-Napoca, 1979 (Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R.).

· Cartea franceză în biblioteca lui Timotei Cipariu. Catalog alfabetic. Cluj-Napoca, 1984 (Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R.).

· Biblioteca lui Timotei Cipariu. Catalog. Vol. I-V. În colaborare cu Sidonia Puiu. Cluj-Napoca, 1990-1996 (Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române).

· Bibliografia literaturii române. 1961-1965. Vol. I-IV. În colaborare cu Doina Curticeanu şi Emil Pintea. Cluj-Napoca, 1996-2000 (Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române).

DAMIAN, ELENA (n. 15 ian. 1951, Cluj)

Absolventă a Facultăţii de Filologie, Secţia franceză-română (1974). Doctorand din anul 2000, cu tema: Cartea franceză a Renaşterii în Transilvania. Bibliotecar la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R. din 1982, în cadrul Serviciului de documentare, informare, colecţii speciale şi relaţii cu publicul.

A participat la proiecte, programe naţionale şi internaţionale în domeniu, la cursurile de perfecţionare organizate în cadrul Bibliotecii Academiei Române; a efectuat vizite de documentare în Germania la câteva biblioteci din Berlin şi Dresda (1989); a absolvit cursul de perfecţionare în biblioteconomie şi ştiinţa informaţiei organizat de Biblioteca U.M.F. „Valeriu Bologa” Cluj-Napoca în colaborare cu Consiliul Britanic – România; a fost preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (1995-1999).

A participat la sesiuni de comunicări ştiinţifice locale şi din ţară; a colaborat la elaborarea unor cataloage publicate peste hotare (Montesquieu, Comenius, Jean Calvin).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Surse de informare pentru specialistul de limba şi literatura franceză existente în fondurile Bibliotecii academice clujene (I-II). În: „Biblioteca şi cercetarea”, (I), IX, 1985, p. 111-130; (II), X, 1986, p. 201-219.

· Cartea franceză a Renaşterii în fondurile Bibliotecii academice clujene (I-II). În: „Biblioteca şi cercetarea”, (I), IX, 1987, p. 133-140; (II), XII, 1988, p. 170-179.

· Ediţii stephaniene în colecţiile Bibliotecii academice clujene (I-II). În: „Biblioteca şi cercetarea”, (I), 1989, p. 196-210; (II), XIV, 1990, p. 79-95.

· Charles Estienne – autor şi editor. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XVII, 1993, p. 15-25.

· Sebastian Gryphe – tipograf (I-II). În: „Biblioteca şi cercetarea”, (I), XIX, 1995, p. 16-20; (II), XX, 1996, p. 42-46.

· René Descartes în colecţiile Bibliotecii academice clujene. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XXI, 1998, p. 25-28.

· Jean de Tournes – tipograf. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XXII, 2000, p. 47-51.

DOMŞA, IOAN (31 dec. 1913, Blaj, jud. Alba – 11 apr. 1993, Cluj-Napoca)

Absolvent al Liceului „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1930); între anii 1930 şi 1934, a frecventat Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma; licenţiat al cursului de limbă şi literatură italiană din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj (1938).

Bibliotecar (1940-1960) la Biblioteca Centrală Universitară; în perioada 1960 - 1961, va fi disponibilizat pe motive politice; reîncadrat în acelaşi loc de muncă, după doi ani, este promovat ca bibliotecar principal, iar din 1962 se transferă la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.P.R. pe postul de bibliograf-şef serviciu. Vocaţia, pregătirea, activitatea laborioasă şi personalitatea sa îl vor consacra aici, devenind directorul instituţiei (1970-1975). Prin priceperea şi cunoştinţele deosebite a adus un aport major la pregătirea şi definitivarea proiectului de construcţie a actualului local al Bibliotecii din str. Kogălniceanu, nr. 12-14.

Pe lângă italienistică, l-au preocupat bibliologia, biblioteconomia şi bibliografia, informarea şi documentarea ştiinţifică, sistemele de cataloage, clasificarea zecimală universală, istoria cărţii vechi etc.

A. V o l u m e :

· George Coşbuc. Bibliografie. În colaborare cu Gavril Scridon. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1965.

· Ioan Slavici. 1848-1925. Bibliografie. În colaborare cu Teofil Bugnariu şi Dimitrie Vatamaniuc. Bucureşti: Editura Enciclopedică Română, 1973.

· „Steaua”. 1949-1974. Indice bibliografic adnotat. Vol. I-III. În colaborare cu Emil Pintea, Doina Curticeanu şi Mihail Triteanu. Cluj-Napoca: Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., 1979.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Biblioteca centrală a Asociaţiunii (Astra). Istoric-Dezvoltare-Perspective. Extras. Sibiu, 1945.

· Idem. În: „Transilvania”, 1945, nr. 3-4, p. 38-58.

· Organizarea şi activitatea unei secţii de informare bibliografică [a B.C.U. din Cluj]. În: „Călăuza bibliotecarului”, 1957, nr. 4, p. 10-12.

· Luigi Russo. În: „Steaua”, 1958, nr. 9, p. 115-120.

· Incunabulele Bibliotecii Filialei din Cluj a Academiei Republicii Socialiste România. În: „Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie”. Serie nouă, IX, 1967, iun.-sept., nr. 2-3, p. 343-347.

· Din activitatea Casei de editură şi tipografie a familiei Manuzio. Ediţii aldine din Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România, Filiala Cluj. În: „Studii şi cercetări de bibliologie”. Serie nouă, XII, 1972, p. 149-168.

· Bibliografia personală. Principii, metodă, practică de alcătuire. În: Lucrările sesiunii ştiinţifice din 20-21 decembrie 1972. Cluj: Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.S.R., 1973, p. 88-99.

FAICIUC, ELISABETA (n. 16 oct. 1944, Dragomireşti, jud. Maramureş)

A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj (1971); cursuri de biblioteconomie şi bibliografie.

Între anii 1967 şi 1974, este profesor de limba şi literatura română la şcolile generale din: Someşul Rece, Cara, Luna (jud. Cluj), Vişeul de Sus (jud. Maramureş) şi Liceul „Onisifor Ghibu”din Cluj-Napoca. Din 1974, bibliotecar la Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca.

A. V o l u m e :

· Studii de onomastică. Indice bibliografic. I-V. Cluj-Napoca, 1990.

· Sextil Puşcariu (1877-1948). Biobibliografie. Cluj-Napoca: Editura Muzeul Limbii Române; Editura Clusium, 1998; ediţia a 2-a. Cluj-Napoca: Editura Clusium, 2000.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Fondul de manuscrise din Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, V. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1981, p. 201-215.

· Georgeta şi Nicolin Răduică. Calendare şi almanahuri româneşti 1731-1918: dicţionar bibliografic. [Recenzie]. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, VII. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1983, p. 258-261.

· Fondul de carte veche românească existent în Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, VI. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1982, p. 146-164.

· Fondul de documente existent în Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, VI. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1982, p. 165-177.

· „Dacoromania”: bibliografie. În: „Biblioteca”, 1984, nr. 2, p. 29-30.

· O contribuţie remarcabilă: Emil Pintea: „Boabe de grâu”. În: „Biblioteca”, 1987, nr. 1, p. 30-31.

· Bibliografia calendarelor şi almanahurilor româneşti. În: „Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice”, 1990, p. 40-47.

· Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară la 70 de ani (I-II). În: „Biblioteca”, 1990, nr. 2-3, p. 44-46; nr. 4-5, p. 40-42.

· Biblioteca în preocupările lui Sextil Puşcariu. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XIV, 1990, p. 140-155.

· Contribuţii la Bibliografia românească modernă (1831-1918). În: „Cercetări de lingvistică”, XXXV, 1990, nr. 2, p. 167-170.

· Sextil Puşcariu şi Biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XV, 1991, p. 106-114.

· Bibliotecile şi valorificarea tezaurului scris al poporului român. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XVIII, 1994, p. 107-110.

· Cultul pentru carte în lumea satelor (Dragomireşti – MM): circulaţia cărţii vechi. (I-III). În: „Biblioteca Septentrionalis” , (I) 1994, nr. 2, p. 18-21; (III) 1995, nr. 1, p. 30-34.

· Rolul lui Sextil Puşcariu – primul rector al Universităţii româneşti clujene în reorganizarea documentării ştiinţifice în capitala Transilvaniei. În: „Biblioteca”. 1994, nr. 8-10, p. 58-61. În: „Philobiblon”. Cluj-Napoca, I, 1995, nr. 1, p. 143-147.

· Muzeul Limbei Române – centru naţional de informare şi documentare în profilul filologic în perioada interbelică. În: „Biblioteca”, 1995, nr. 3, p. 80-82.

· Muzeul Limbei Române: Biblioteca. În: „Tribuna”, 1995, nr. 10, p. 9.

· Valoarea documentară a arhivei „Sextil Puşcariu”. În: „Biblioteca”, 1996, nr. 9, p. 247-249.

EDROIU, NICOLAE (n. 7 dec. 1939, Olteni, jud. Covasna)

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1963).Preparator (1963-1966), asistent (1966-1970), lector (1970-1978), conferenţiar (1978-1990) şi profesor universitar (din 1990) la Catedra de istorie medievală a Universităţii „Babeş-Bolyai”. Doctor în istorie (1974). Titularul cursului de Introducere în ştiinţele auxiliare ale istoriei la Universitatea „Babeş-Bolyai”, în cadrul căruia bibliologia (cu ramurile ei: bibliotehnia, biblioteconomia şi bibliografia) deţine un loc important.

A efectuat stagii de documentare la Biblioteca Naţională din Belgrad (1967), Biblioteca de Stat din Moscova (1970), Biblioteca Regală din Bruxelles (1970-1971, 1994), Biblioteca Naţională din Paris (1971), Biblioteca Naţională din Budapesta (1974), Biblioteca Apostolica Vaticana din Roma (2000).

Autor al manualului universitar Introducere în Ştiinţele auxiliare ale Istoriei, ediţiile 1977, 1992, 1999. A întocmit – singur sau în colaborare – numeroase bibliografii ale unor istorici clujeni: Ştefan Pascu (1974, 1979, 1984, 1985), Mihail P. Dan (1976), David Prodan (1977, 1982, 1995), Francisc Pall (1978), Kovács Iosif (1979), Jakó Zsigmond (1981), Pompiliu Teodor (1990), Camil Mureşanu (1992, 1997).

Este autorul lucrării Ioachim Crăciun şi Bibliologia românească. Studiu şi bibliografia operei (Cluj-Napoca, 1994), prin care se relua colecţia „Bibliotheca Bibliologica” din perioada interbelică, îngrijită de I. Crăciun (19 apariţii între anii 1933 şi 1946), iar în Seria Nouă, pe care o coordonează, fiind publicate până acum 22 numere (între 1994 şi 2000) (vezi şi Anexa din finalul lucrării).

Premiul Salonului Naţional de Carte, ediţia a VIII-a, Cluj-Napoca, 1998, secţiunea Cartea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, pentru coordonarea colecţiei „Bibliotheca Bibliologica” (1994-1998).

Membru corespondent al Academiei Române (din 1999).

A. V o l u m e :

· Bibliografia operei (1936-1974). Acad. Ştefan Pascu. În: Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. Prof. Ştefan Pascu – 60. Cluj-Napoca, 1974, p. 17-61 (colaborator).

· Bibliografia operei (1930-1981). Acad. Prof. dr. David Prodan. În: Stat. Societate. Naţiune. Interpretări istorice. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1982, p. 35-47.

· Ioachim Crăciun şi Bibliologia românească. Studiu şi bibliografia operei. Cluj-Napoca, 1994 [„Bibliotheca Bibliologica”. Serie Nouă, 1 (20)].

· Bibliografia Profesorului Universitar Doctor Camil Mureşanu, membru corespondent al Academiei Române, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani. Introducere şi Bibliografia operei (1955-1997). Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1997 [„Bibliotheca Bibliologica”. Serie Nouă. 11 (30)] (colaborator).

· Introducere în Ştiinţele auxiliare ale Istoriei. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1999.

· Biblia de la Blaj. 1795. Ediţie jubiliară. Roma: Tipografia Vaticana, 2000 (coeditor).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv):

· Bibliografia referitoare la istoria instrumentelor de arat utilizate în agricultura Ţărilor Române. În: „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”. Historia, XV, 1970, fasc. 1, p. 19-32.

FODOREAN, NASTASIA (n. 21 mart. 1947, Ciumăfaia, Borşa, jud. Cluj)

Absolventă a Facultăţii de Filologie, Secţia rusă-română. Din anul 1972, este bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; în prezent, şef serviciu Catalogare-clasificare; lector asociat la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Secţia istorie-biblioteconomie (din anul 1995 până în prezent); din 1976, s-a ocupat de îndrumarea metodologică în problemele catalogării în bibliotecile de învăţământ superior din municipiul Cluj-Napoca şi din zona de îndrumare a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”: Târgu-Mureş, Sibiu, Timişoara, Alba Iulia; din 1977, lector al Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, a participat la cursuri de catalogare pentru bibliotecarii din învăţământul universitar din mai multe centre şi pentru bibliotecarii şcolari din judeţele Transilvaniei; între 1977 şi 1990 este membru al Comisiei de atestare a bibliotecarilor şcolari din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Bihor şi membru în Comisia pentru ocuparea de posturi la bibliotecile şcolare din judeţul Cluj; preşedinte al Comisiei de perfecţionare profesională din B.C.U. „Lucian Blaga” (1997 şi 1998); responsabilă a Comisiei de catalogare din cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ din România (A.B.I.R.) (1993 şi 1996), iar din 1995, coordonator al practicii studenţilor de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Secţia istorie-biblioteconomie; din 1995, este director onorific şi coordonator general al revistei semestriale „Acribia sau Anastasiştii” a studenţilor Colegiului de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării.

A. V o l u m e :

· Culegere de exerciţii de catalogare ISBD(M). Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1986.

· ISBD(M): International Standard Bibliographic Description (for Monographs): Caiet de seminar. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1996.

· ALEPH: Ghid de utilizare a modulului de catalogare. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 2000.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Consideraţii cu privire la Ghidul de catalogare şi clasificare a colecţiilor bibliotecilor universitare. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, VI. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1982, p. 33-37.

· Cataloagele alfabetice ale Bibliotecii Centrale Universitare Cluj-Napoca. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, VIII. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1984, p. 441-446.

· Ardeleanul Gavriil Bănulescu Bodoni – ctitor al învăţământului şi tipăriturilor româneşti din Basarabia. În: „Philobiblon”, I, 1995, nr. 1, p. 151-153.

· To be a Librarian. În: „Philobiblon”, II, 1997, January-June, nr. 1, p. 99-102.

· ALEPH – noul soft al B.C.U. Cluj-Napoca. În: „Biblioteca”, 2000, nr. 11-12, p. 345-347.

GHERMAN, ALIN-MIHAI (n. 9 nov. 1945, Turda, jud. Cluj)

Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj în 1968; din anul următor este angajat în funcţia de bibliotecar la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române unde lucrează şi în prezent; specializat în carte veche şi manuscrise; doctor în filologie din 1978.

Din 1998, conferenţiar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, Facultatea de Istorie şi Litere.

A. V o l u m e (selectiv) :

Volume îngrijite, note, postfeţe etc.:

· Şcoala Ardeleană. Proză, versuri, tălmăciri. Ediţie, studiu introductiv, note şi glosar de Mihai Gherman. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1978.

· Nicolae Iorga. Cărţi reprezentative în viaţa omenirii. Vol. I-II. Ediţie îngrijită, note şi postfaţă de Mihai Gherman. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1991.

· Grigore Maior. Lexicon Compendarium Latino-valachicum complectens dictiones ac phrases Latinae cum Valachicam earum interpretatione. Edizione critica, introduzione e indice a cura di M. Gherman. Roma: Universitá La Sapienza, 1994-1995 (Romania Orientale. Vol. VII-IX).

· David Prodan. Supplex Libellus Valachorum. Ediţie îngrijită şi postfaţă de Mihai Gherman. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998.

Volume îngrijite, în colaborare :

· Biblia de la Bucureşti. Bucureşti: Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1988 (lucrarea a primit Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române în 1991).

· Documenta Linguae Dacoromanae. Iaşi = Freiburg, 1988.

· H. Tiktin. Rumänisch-deutsches Wörterbuch. 2. überarbeite und ergränzte Auflage. Wiesbaden, Harrassowitz, 1988-1989 (lucrarea a primit Premiul Academiei Române în 1992).

· Samuil Micu despre scrisul istoric. Marginalii la o teorie iluministă a scrisului istoriografic. În: David Prodan. Puterea modelului. Cluj-Napoca: Centrul de Studii Transilvane. Fundaţia Culturală Română, 1995, p. 172-194.

· Iosif Pervain. Secvenţe preromantice. Ediţie îngrijită de Alin-Mihai Gherman. Cluj-Napoca: Editura Clusium, 1999.

· Gherontie Cotore. Despre Articuluşurile cele de price. Glosar, nota asupra ediţiei de Alin-Mihai Gherman. Alba Iulia, 2000.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Mijloace tehnice de identificare a tipăriturilor vechi româneşti. În: „Biblioteca şi cercetarea”, III, 1979, p. 108-125.

· Tiparul din secolul al XVI-lea între meşteşug şi artă. În: „Biblioteca şi cercetarea”, IV, 1980, p. 186-198.

· Enciclopediştii francezi despre carte şi bibliotecă. În: „Biblioteca şi cercetarea”, VII, 1983, p. 90-99.

· Despre sursa latină a „Noului Testament de la Bălgrad”. În: „Dacoromania”. Seria nouă, II (1993-1994), p. 172-190.

· Un testo inedito di Samuil Micu-Clain: Istoria săborului de la Florenţia. În: „Studii italo-romeni”, II, p. 119-146.

· Ideologia e lessicografia nei Illuminisimo rumeno di Transilvania. În: Atti del Convegno di studi Romeni, lessico, lessicografia e insegnamento linguistico. Roma, 21-27 apr. 1997. În: „Romania Orientale” (Roma), X, 1997, p. 163-169.

· Începuturile lexicografiei enciclopedice româneşti. În: Hermeneutica bibliothecaria. Antologie Philobiblon. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 239-245 (Colecţia „Philobiblon”).

· Nivelele lecturii textului în „Noul Testament de la Bălgrad”. În: „Apulum”, XXXV, 1998, p. 263-275.

· Posteritatea „Vieţilor sfinţilor” a Mitropolitului Dosoftei. În: „Universitatea «Babeş-Bolyai» – Facultatea de Teologie Ortodoxă”. Anuar, II, 1999, p. 73-76.

HENTEA, IOAN (n. 24 sept. 1931, Noşlac, jud. Alba )

A absolvit Facultatea de Biologie-Geografie, din cadrul Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1958), unde îşi ia licenţa în 1959.

Bibliotecar la Grupul Şcolar de Construcţii din Cluj (1957-1971), documentarist şi instructor principal la Casa Corpului Didactic a Judeţului Cluj (1972-1986); bibliotecar, şef serviciu Documentare (1986-1990), director şi director general adjunct (1990 până la pensionare, 1997), la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Publică numeroase studii şi cercetări de bibliologie, în reviste de specialitate şi de cultură precum: „Studii şi cercetări de documentare”, „Revista bibliotecilor”, „Biblioteca şi Învăţământul”, „Biblioteca”, „Philobiblon”, „Steaua”, „Tribuna”, „Literatură şi artă” (Republica Moldova), „Transylvanian Review” şi altele. A susţinut peste 25 de comunicări ştiinţifice la simpozioane şi sesiuni de comunicări, elaborând numeroase bibliografii selective, unele publicate, altele rămase în portofoliul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” şi al Casei Corpului Didactic a Judeţului Cluj.

A desfăşurat activităţi deosebite pentru promovarea profesiei de bibliotecar, prin organizarea unor cursuri de iniţiere şi perfecţionare a bibliotecarilor şcolari, sub egida Ministerului Învăţământului/Educaţiei şi Învăţământului, în zona Transilvania (responsabil curs); a condus cercul pedagogic al bibliotecarilor şcolari din judeţul Cluj (peste două decenii).

A fost distins cu: Diplomă şi premiul I la cea de-a III-a ediţie a Concursului Naţional de Creaţie – proză scurtă „Pavel Dan”, 1997; Diplomă pentru recunoaştere a contribuţiei remarcabile aduse în domeniul creaţiei literare (Centrul Judeţean al Creaţiei Cluj); Diplomă de fidelitate (1990-1999), ca membru fondator şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a A.B.I.R. (1997), precum şi pentru activitatea deosebită desfăşurată în cadrul Asociaţiei.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Activitatea ştiinţifică a corpului didactic şi a cercetătorilor. 1979-1986. Bibliografie selectivă. [13 fascicule]. Cluj-Napoca: Universitatea din Cluj-Napoca; Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, 1988 (coordonator şi redactor).

· Repere bibliologice. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1996 (Colecţia „Philobiblon”).

· Cronică sentimentală. Amintiri, evocări şi mărturii din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” (1986-1997). Cluj-Napoca: Editura Philobiblon a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, 1998.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Preocupări privind optimizarea muncii în bibliotecile şcolare prin coordonarea şi patronarea lor. Încercări, rezultate, perspective. În: „Biblioteca şi Învăţământul”. Direcţii de modernizare şi perfecţionare. Lucrările simpozionului din 5-7 septembrie 1974. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1976, p. 99-111.

· Planificarea muncii în biblioteca şcolară, între deziderat şi înfăptuire. În: „Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice”. Cluj-Napoca: Casa Corpului Didactic, 1978, p. 31-39.

· Îndrumarea metodologică a bibliotecilor şcolare de către Casa Corpului Didactic a Judeţului Cluj. În: „Studii şi cercetări de documentare. Educaţie-învăţământ”. Bucureşti, 1982, iul.-sept., nr. 3-4, p. 202-210.

· Modalităţi şi rezultate în îndrumarea metodologică a bibliotecilor din reţeaua şcolară a judeţului Cluj. În: „Biblioteca”, 1983, nr. 1-2, p. 13-14.

· Un deziderat. Modernizarea structurilor documentare existente. În: „Biblioteca”, 1989, nr. 2, p. 7-8, p. 24.

· „Biblioteca şi Învăţământul”. Indice de autori şi studii. În: „Repere bibliologice”. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1996, p. 107-158.

HRISTODOL, FELICIA (n. 14 aug. 1937, com. Roit, jud. Bihor)

Absolventă a Facultăţii de Istorie din Cluj (1961).

Între anii 1963 şi 1996 este bibliotecar şi bibliotecar principal la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române; din 1998, este suplinitor pe postul de asistent cercetare în Colectivul bibliografic de la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.

A colaborat la elaborarea bibliografiilor istorice pentru Tratatul de istorie a României, epoca modernă, şi la bibliografiile anuale pentru Secţia de istorie a Academiei Române.

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică a României. Vol. V, VIII-IX. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1980, 1996 – vol. V, VIII; Cluj-Napoca: Institutul de Istorie, 2000 – vol. IX (colaborator şi coordonator).

HRISTODOL, GHEORGHE (n. 10 mai 1934, Bazargic, jud. Caliacra – România [azi Bulgaria])

Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1958). Din acelaşi an, este repartizat la Institutul de Istorie Cluj; cercetător (1958-1971); cercetător ştiinţific din 1971; secretar al Colectivului bibliografic la Institut; din 1971 şi în prezent, şeful colectivului; din 1990 coordonator al colecţiei Bibliografia istorică a României.

Împreună cu prof. univ. Ioachim Crăciun, a reînnodat tradiţia bibliografică a Clujului universitar, demarând, din 1962, colecţia Bibliografia istorică a României. Cunoştinţele acumulate în decursul anilor au fost valorificate în scris şi în cursuri şi seminarii la Universitate.

În 1987, a fost distins cu Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei R.S.R. pentru întreaga activitate bibliografică, concretizată în volumele tipărite până la acea vreme.

Contribuţii personale la clasificarea materialului bibliografic şi îmbunătăţirea arhitecturii volumelor, deschiderea de noi capitole (minorităţi, românii de peste hotare, Casa Regală, Monarhia, viaţa ştiinţifică, mentalităţi etc.) precum şi recuperarea istoriografiei colegilor de la Chişinău introdusă în Bibliografia istorică a României, vol. IX.

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică a României pe anii 1959-1960. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, 1962, p. 291-423.

· Bibliografia istorică a României. Vol. II-IX. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1972-1996 – vol. II-VIII; Cluj-Napoca: Institutul de Istorie, 2000 – vol. IX (coautor şi coordonator).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Bibliografia istorică a României la Institutul de Istorie din Cluj. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca”, 1996, 35, p. 360-372.

· Bibliografia Dobrogei pe 1990. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca”, 1996, p. 433-436.

IANCU, GHEORGHE (n. 1 iul. 1942, Bucium-Poieni, jud. Alba)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1965); din acelaşi an, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj; doctor în istorie. Între 1967 şi 1995, membru în Colectivul de bibliografi istorici din cadrul Institutului de Istorie; în 1994-1995, titular al cursului de Istoria bibliografiilor româneşti la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”; în prezent, este profesor asociat la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; conducător de doctorat din anul 1996.

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică a României. Vol. I, IV-VIII. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1970 – vol. I; 1975-1996 – vol. IV- VIII (coautor şi colaborator).

ILIŞ, FLORINA (n. 26 aug. 1968, Tinca, jud. Bihor)

Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1992); a Şcolii de Înalte Studii Postuniversitare (1994); doctorand al Facultăţii de Litere (1996).

Bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Departamentul de documentare şi informare bibliografică; consultant ştiinţific al revistei „Philobiblon” (critică şi teorie literară) şi coordonator al revistei studenţeşti în biblioteconomie „Acribia sau Anastasiştii”. Din 1997, este asistent asociat la Colegiul de Biblioteconomie şi la Secţia de istorie-biblioteconomie a Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”.

În februarie 2000 a efectuat o vizită de studiu pentru învăţământul biblioteconomic la University of Northumbria – School of Information Studies.

A. V o l u m e :

· Hermeneutica bibliotecaria. Antologie Philobiblon. Îngrijit de Florina Iliş şi Ionuţ Costea. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998 (Colecţia „Philobiblon” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv):

· To be a Librarian? Past, Present and Future in the Profession. În: „Philobiblon”, III, 1998, nr. 1-2, p. 257-262.

· „Dacoromania”. În: Reviste româneşti de cultură din Transilvania interbelică. Coordonator: Nae Antonescu. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană. Vol. I, 1999, p. 149-179.

· „Hyperion”. În: Reviste româneşti de cultură din Transilvania interbelică. Coordonator: Nae Antonescu. [Cluj-Napoca]: Editura Presa Universitară Clujeană. Vol. I, 1999, p. 250-262.

· Lumea universitară. În: Reviste româneşti de cultură din Transilvania interbelică. Coordonator: Nae Antonescu. [Cluj-Napoca]: Editura Presa Universitară Clujeană. Vol. I, 1999, p. 310-316.

· „Icoane maramureşene”. În: Reviste româneşti de cultură din Transilvania interbelică. Coordonator: Nae Antonescu. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană. Vol. I, 1999, 263-271.

· „Studii literare”. În: Reviste româneşti de cultură din Transilvania interbelică. Coordonator: Nae Antonescu. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană. Vol. I, 1999, p. 417-437.

· Învăţământul biblioteconomic şi managementul informaţiilor. Experienţe britanice. În: „Buletin ABIR”. Vol. II, 2000, nr. 3-4, p. 41-44.

KÁROLYI, IOLANDA (n. 4 iul. 1934, Curteni, jud. Mureş)

Absolventă a Facultăţii de Istorie-Filologie, Secţia istorie din Cluj (1956).

Din 1961, este bibliotecar principal la Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Între anii 1992 şi 1995 este bibliotecar principal la Institutul de Istorie al Academiei, Filiala Cluj-Napoca.

A. V o l u m e:

· Academicianul David Prodan la vârsta de 75 de ani. Studiu introductiv de Teodor Pompiliu. Bibliografia operei de Nicolae Edroiu, Iolanda Károlyi, Maria Tecuşan). Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1977, p. 11-24.

· Profesorul Francisc Pall la vârsta de 65 ani. Introducere de Pompiliu Teodor. Bibliografia operei (1933-1976) de Nicolae Edroiu, Iolanda Károlyi, Maria Tecuşan. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1979, p. 9-24.

· Profesorul Kovacs Iosif la vârsta de 60 de ani. Bibliografia operei (1949-1979). Introducere de Pompiliu Teodor. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1979 (colaborator).

· Istoricul Imreh Ştefan la vârsta de 60 de ani. Introducere de Pompiliu Teodor. Bibliografia operei (1943-1979) de Nicolae Edroiu, Iolanda Károlyi, Maria Tecuşan. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1979, p. 5-31.

· Profesor doctor docent Jakó Sigismund la vârsta de 65 de ani. Studiu introductiv de Imreh Ştefan şi Pompiliu Teodor. Bibliografia operei de Nicolae Edroiu, Iolanda Károlyi, Maria Tecuşan). Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1981, p. 17-48.

· Academician profesor doctor docent Ştefan Pascu la vârsta de 75 de ani. Bibliografia operei (1936-1989). Introducere de Doru Radosav. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1989 (colaborator).

· Romániai magyar irodalmi lexikon. Szépirodalom, Közirás, tudományos irodalom, müvelödés. Vol. II G-Ke. Bukarest: Editura Kriterion, 1991 (colaborator).

· Profesorul universitar doctor Pompiliu Teodor la vârsta de 60 de ani. Bibliografia operei (1957-1990). Introducere de Nicolae Bocşan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduţiu. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1992 (colaborator).

· Bibliografia istorică a României. Vol. VIII. Bibliografie selectivă. Autori: Felicia Hristodol, Gheorghe Histodol, Stelian Mândruţ, Simona Nicoară, Lucia Turc. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1996 (colaborator).

· Bio-bibliografia Profesorului universitar doctor Camil Mureşanu. Membru corespondent al Academiei Române cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani. Introducere de Nicolae Edroiu. Bibliografia operei (1955-1997) Maria Pagu şi Iolanda Károlyi. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1997, p. 12-68.

· Imreh István irodalmi munkásságának könyvénete. În: Emlékkönyv Imreh Istvan születésének nyolcvamedik évfordulójára. Kolozsvár: Ak Erdélyi-Múzeum-Egyesület kiadása, 1999, p. 649-680.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (s e l e c t i v) :

· Agrártörténeti bibliográfia 1945-1972. În: „Müvelţdés”, XXV, 1972, nr. 8, p. 46-48.

· „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca” (1982-1995). În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca”, XXXIV. Cluj-Napoca: Editura Academiei Române, 1995, p. 25-62.

KIRÁLY, ADRIANA - IOANA (n. 18 iun. 1953, Cluj)

Absolventă a Facultăţii de Istorie-Filosofie, Secţia filosofie, a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1976). Din 1978, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”; între 1990 şi 1996, şef birou Prelucrarea colecţiilor; din 1996 până în prezent, şef serviciu Dezvoltarea şi prelucrarea colecţiilor. Din 1995, este membru în Comitetul Permanent al Secţiunii IFLA pentru Clasificare şi Indexare. A participat la programe naţionale şi internaţionale de formare şi dezvoltare profesională: Programul PHARE – PLDP (Public Library Development Project) (1996-1997) privind crearea de noi servicii în cadrul bibliotecilor publice din ţările Central şi Est Europene, la cercetarea opiniei utilizatorilor privind calitatea serviciilor oferite de Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” şi a necesităţii constituirii (structurării) Centrului de Informare Comunitară; din anul 2000 este membră în Comisia Naţională de Catalogare şi Indexare a Catalogului Naţional Partajat şi, respectiv, în Grupul de Lucru pentru Clasificare/Indexare şi alcătuirea Fişierului de Autoritate pentru Subiecte.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Lectura publică azi. În: „Tribuna”, 1990, nr. 44, p. 6.

· Bibliotecarul în era informaţiei. În: „Lectura”, 1991, nr. 2, p. 4; nr. 3, p. 4.

· De ce sociologia lecturii? În: „Lectura”, 1991, nr. 4-5, p. 5-6.

· Lectura ca temă de cercetare sociologică. În: „Biblioteca”, 1992, nr. 9-10, p. 21; nr. 11-12 p. 29-30.

· Confluenţe profesionale. În: „Lectura”, 1993, nr. 11, p. 13.

· Indice analitic de literatură universală. În: „Lectura”, 1993, nr. 12-13, p. 2-4.

· Impactul experienţei bibliotecare scoţiene. În: „Lectura”, 1995, nr. 20, p. 6-7.

· Studenţii ca cititori ai bibliotecii publice (O cercetare sociologică a lecturii cititorilor studenţi la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj). În: „Philobiblon”, 1995, nr. 1, p. 44-47.

· The Customer Is Our Master: What We Know Now, How We Can Serve Him Better. În: „Philobiblon”, 1997, nr. 1, p. 103-116.

· Cititorii sunt suverani. Ce ştim despre ei şi cum putem să-i servim mai bine? În: „Bibliotecarul”, 1997, apr.-sept., p. 11-15 (Biblioteca Municipală „M. Sadoveanu” Bucureşti).

· Cercetarea intereselor utilizatorilor – etapă indispensabilă constituirii C.I.C. În: „Biblioteca”, 1997, nr. 7, p. 179-184.

· Developments in Classification and Indexing: Activities in Romania. În: „Newsletter”. Section on Classification and Indexing – IFLA, 1998, nr. 18, p. 8-9.

· Progrese în activitatea de clasificare şi indexare din România. În: „Revista Bibliotecii Naţionale”, 1998, nr. 2, p. 22.

· Confluenţe profesionale bibliotecare. Danemarca – România. În: „Biblioteca”, 1999, nr. 9, p. 260.

· Romania’s Developments in Classification and Indexing. În: „Newsletter”. Section on Classification and Indexing – IFLA, December 1999, No. 20, p. 8.

· A 65-a Conferinţă Generală IFLA. În: „Biblioteca”, 2000, nr. 2, p. 62-63.

· Un Master Honoris Causa: Sally Wood-Lamont. În: „Biblioteca”, 2000, nr. 6, p. 189-190.

KIRÁLY ŞTEFAN-SIGISMUND (n. 5 sept. 1952, Oradea, jud. Bihor)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie, Secţia filosofie, a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1976); doctor în filosofie; lector asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Din 1980, este bibliotecar documentarist, apoi redactor-editor la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”; din 1996, editor al Buletinului „Philobiblon”, publicat în limba engleză de către Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”– în colaborare cu Editura Presa Universitară Clujeană – , destinat schimbului internaţional interbibliotecar de publicaţii.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Fond secret, Fond „S” special. Contribuţii la istoria fondurilor secrete de bibliotecă în România. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1995 (coautor).

· Határ–Hallgatás–Titok = Tăcere–Limită–Secret. Cluj-Napoca: Editura Komp-Press, 1996.

· Bibliografia analitică, analiza de conţinut şi de gen a literaturii bibliologice din revistele româneşti de profil. Cercetare pentru perioada 1990-1997. În colaborare cu Florina Iliş şi Angela Marcu. În: Hermeneutica Bibliothecaria. Antologie Philobiblon. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 83-175 (Colecţia „Philobiblon”).

· Dincolo şi dincoace de teoria şi practica informării-documentării. În: Hermeneutica Bibliothecaria. Antologie Philobiblon. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 7-14 (Colecţia „Philobiblon”).

· Fonds secretes de bibliotheques et la competition entre les societes. În: Livre, Edition, Bibliotheques, Lecture durant la Guerre Froide. IFLA. Centre Sevres. Paris, 1998, p. 212-216.

· Studiu privind starea profesiei la bibliotecarii cu studii superioare din B.C.U. „Lucian Blaga” Cluj. În colaborare cu Adriana Székely. În: Hermeneutica Bibliothecaria. Antologie Philobiblon. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 54-82 (Colecţia „Philobiblon”).

· Fenomenologia existenţială a secretului. Încercare de filosofie aplicată. Piteşti: Editura Paralela 45, 2000.

· Management pentru viitor. Biblioteci şi arhive. Editori: Hermina G. B. Anghelescu şi István Király. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2000 („Bibliotheca Bibliologica”).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Information und Geheimnis = Informaţie şi secret. În: „Biblioteca şi Învăţământul”. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1984, p. 24-28.

· Fonds secretes ou fonds interdites? Esquise historiques sur les fonds secretes des Bibliotheques en Roumanie. În: „Bulletin des Bibliotheques de France”. Paris, 1994, nr. 6, p. 77-80.

· Fonduri secrete sau fonduri interzise? În: „Tribuna”. Cluj-Napoca, 1994, nr. 44, p. 2.

· A Study of the State of the Proffession of Librarians with a University Degree in the „Lucian Blaga” Central University Library. În: „Philobiblon”. Cluj-Napoca: University Press, III, 1998, No. 1-2, p. 213-235.

· Baza de date: Bibliografia analitică şi de nivel a literaturii bibliologice româneşti, din periodicele de profil. 1990-1998. În colaborare cu Florina Iliş, Angela Marcu şi Olimpia Curta. Floppy disk.

· Cenzura şi timpul fisurat. În: „Tribuna”. Cluj-Napoca, 2000, sept., nr. 33-36, p. 4-5.

LASCU, NICOLAE (20 aprilie 1908, Benic, jud. Alba – 24 iun. 1998, Cluj-Napoca)

A studiat filologia clasică la Universitatea din Cluj, între anii 1927 şi 1931, fiind remarcat şi încurajat de profesorii Teodor Naum şi Ştefan Bezdechi. A identificat traduceri din autorii clasici printre manuscrisele eminesciene de la Biblioteca Academiei din Bucureşti (contribuţii publicate în revista „Mihai Eminescu” din 1931). Teza de licenţă, calificată cu menţiunea „magna cum laude”, intitulată Traduceri româneşti din Vergiliu – încercare bibliografică şi critică, a fost publicată şi premiată de Institutul de Studii Clasice din Cluj şi recenzată elogios de Nicolae Iorga. A beneficiat de burse de studiu la Roma (1932-1934), Paris (1938-1940); a făcut cercetări în bibliotecile de la Oxford şi Cambridge (1939), călătorii de studii în Grecia, Egipt, Persia (Iran). Teza de doctorat, calificată „magna cum laude”: Riflessi d’arte figurata nelle Metamorfosi di Ovidio, a fost publicată la Roma, în „Buletinul Şcolii Române” (1936).

A fost preparator (1929), apoi practicant la Institutul de Studii Clasice (1930). A urcat toate treptele ierarhiei în cadrul Universităţii din Cluj, ocupând funcţiile de profesor şi conducător de doctorat. Din anul 1936 a fost şi profesor la Seminarul Pedagogic din Cluj. După desfiinţarea Secţiei de latină (1950), a activat ca profesor la Catedra de istorie antică până la pensionare (1973), rămânând apoi profesor consultant şi conducător de doctorat până în 1986.A fost decan şi prorector.

În 1957, a fost spiritus rector al organizării celebraţiunilor bimilenarului ovidian, iar în 1967, singurul participant străin la reabilitarea juridică prin Procesul lui Ovidiu, desfăşurat la Sulmona (Italia), oraşul natal al poetului latin.

A fost membru al renumitei Société des Études Latines, al unor asociaţii culturale italiene, participant la congrese de filologie clasică din diferite ţări, mai ales la Sulmona, al cărui cetăţean de onoare era. În două rânduri i s-au atribuit premii ale Academiei Române (1948 şi 1967). Sulmona a onorat prin Nicolae Lascu Latinitas – latinitatea românilor; Rosa Del Conte îi mulţumea pentru „curajoasa prietenie, demnă de un transilvănean”.

Publică peste 260 de lucrări din diferite domenii: filologie – studii ovidiene, viaţa în Antichitate, traduceri din anticii latini (Istoriile lui Tacitus – 1963; Operele lui Sallustius – 1967; 14 din cele 15 cărţi ale Metamorfozelor lui Ovidiu, în metru antic, rămase în manuscris ş.a.).

A. V o l u m e :

· Crestomaţie pentru istoria universală veche. În colaborare cu Hadrian Daicoviciu. Vol. I. Orientul antic; vol. II. Grecia antică. Bucureşti: Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, 1962.

· Cum trăiau romanii. Bucureşti: Editura de Stat, 1965 (Premiul Academiei R.S.R.).

· Ovidiu. Omul şi poetul. [Monografie]. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1971.

· Clasicii antici în România. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1974.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (s e l e c t i v) :

· Traduceri româneşti din Vergiliu – încercare bibliografică şi critică. În: „Anuarul Institutului de Studii Clasice din Cluj”, (I) 1928-1932, p. 11-37; (II) 1934, p. 34-70.

· Horaţiu în literatura română. În: „Gând românesc”, (III), 1935, p. 533-550.

· Academia Română şi traducerile din clasicii antici. În: „Anuarul Institutului de Studii Clasice din Cluj”, (V), 1944-47, p. 140-199.

· Bibliografia ovidiană în România. În: „Pontica”. Constanţa, (XXIII), 1990, p. 365-404; (XXV), 1992, p. 419-446; (XXVII), 1994, p. 247-261.

MARICA, GEORGE EM. (9 dec. 1929, Horezu, jud. Vâlcea – 1 ian. 1982, Cluj-Napoca)

Sociolog, profesor al Universităţii din Cluj. După eliminarea sa, în 1948, dintre cadrele universităţii, şi-a reformulat teritoriul cercetării ştiinţifice căruia i se dedicase; a abordat, fiind documentarist şi cercetător la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, tematica istoriei culturale. Pregătit, cu o serioasă bază teoretică, şi-a dat seama că lipseau, în primul rând, lucrări de referinţă care să sistematizeze informaţia. O parte din activitatea sa a dedicat-o executării acestor lucrări de referinţă, o altă parte – unor sinteze dedicate gândirii social-politice din Transilvania în secolul al XIX-lea.

A. V o l u m e:

· George Bariţiu. Scrieri social-politice. Studiu şi antologie de Victor Cheresteşiu, Camil Mureşanu şi George Em. Marica. Bucureşti: Editura Politică, 1962.

· Ideologia generaţiei române de la 1848 din Transilvania. Bucureşti: Editura Politică, 1968 (coautor).

· „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Bibliografie. Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1969.

· Studii de istorie şi sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea. Vol. I-III. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1977-1980 (din vol. I: Contribuţii la problema abonaţilor periodicelor româneşti până la primul război mondial; Momente din trecutul relaţiilor româno-maghiare; Sociologia naţiunii la românii din Transilvania în secolul trecut; din vol. II: „Gazeta Transilvaniei” (1838-1870); G. Bariţiu bibliograf şi bibliolog; Preocupări filosofice, psihologice şi sociologice la G. Bariţiu; din vol. III: G. Bariţiu – istoric).

· George Bariţiu. Bibliografie (lucrare înaintată Editurii Ştiinţifice, nepublicată şi, după informaţiile noastre, astăzi pierdută).

MATEI, ALEXANDRU (n. 20 iul. 1933, Chiheru de Sus, jud. Mureş). Arhivist, istoric şi biobibliograf. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1957). Lucrează la Arhivele Statului Cluj, ca arhivist (1957-1964) şi director al instituţiei (1964-1988), după care este obligat să se pensioneze medical, anticipat, fiind incriminat şi urmărit de organele represive ale statului totalitar „pentru propagandă greco-catolică”. În timpul mandatului de director, a asigurat condiţii optime de păstrare a fondurilor arhivistice şi de publicaţii prin construirea unui palat al Arhivelor Statului Cluj, preocupându-se, totodată, de îmbogăţirea patrimoniului bibliotecii documentare. În paralel, desfăşoară şi alte activităţi: cercetări istorice (în arhivele naţionale şi în biblioteci din Ungaria), didactice (predând cursuri de istorie a României la facultăţi din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi, respectiv, Tehnice), cultural-ştiinţifice şi de creaţie. A fost membru al Consiliului profesoral al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, al Consiliului ştiinţific al Institutului de Istorie şi Arheologie, al Universităţii Cultural-Ştiinţifice şi prorector al acesteia etc.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Inventarul expoziţiei „Din tezaurul documentar al Arhivelor Statului Cluj”. Cluj, [s.n.], 1970.

· Bibliografia operei lui Ştefan Meteş (1912-1976).În: Ştefan Meteş la 85 de ani. Cluj-Napoca: [s.n.], 1977 p. 43-62.

· Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Cluj.Instrumente de informare ştiinţifică. Vol. I-II. Bucureşti: Editura D.G.A.S., 1979 (coordonator şi coautor).

· Arhiva personală Timotei Cipariu.Catalog. Bucureşti: Editura D.G.A.S., 1982 (coautor).

· Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei. Arhivistică, cronologie, diplomatică, genealogie, heraldică, paleografie, sigilografie. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982 (colaborator).

· Clujeni ai secolului 20. Dicţionar esenţial. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000 (coautor).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Alecsandri şi Transilvania. Ecoul premierii „Cântecului gintei latine”. În: „Tribuna”, XV, 1971, nr. 3, p. 4-5.

· Bibliographie sélective des ouvrages de l’ Académicien David Prodan. În: „Revue Roumaine d’Histoire”, XI, 1972, nr. 4, p. 575-579.

· Din istoria presei agrare din Transilvania. „Cărţile săteanului român” (1876-1886). În: „Terra nostra”, 1973, p. 449-458 (colaborator).

· Avram Iancu în lumina istoriografiei Româneşti. [Note bibliografice]. În: „Ţara Moţilor”. Studii, articole şi comunicări. [I], 1974, p. 55-70.

· Bibliografia operei Profesorului Aurelian Sacerdoţeanu. (I-III). În: „Revista Arhivelor”, LIII, (I) 1976, nr. 4, p. 450-458; LIV, (II-III) 1977, nr. 1, p. 108-116; nr. 3, p. 291-304.

· Consideraţii privind istoriografia relaţiilor dintre Transilvania şi Moldova în secolul al XVIII-lea şi începutul celui de al XIX-lea. [Bibliografia problemei]. În „Revista Arhivelor”, 1985, nr. 4, p. 361-375.

MÂNDRUŢ, STELIAN ARCADIE (n. 17 aug. 1951, Timişoara)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi al Facultăţii de Litere şi Filosofie, Universitatea „ELTE” din Budapesta (1970-1975).

Bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca (1975-1988), în cadrul Serviciului de documentare-bibliografie al Filialei de ştiinţe economice şi de pedagogie-psihologie. Cercetător principal la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică a României. Vol. V-IX. Bucureşti: Editura Academiei, 1980-1996 – vol. V-VIII; Cluj-Napoca: Institutul de Istorie, 2000 – vol. IX (colaborator şi coautor).

· „Anuarul Institutului de Istorie Naţională” şi „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca”. 1921-1981. Bibliografie. Cluj-Napoca, 1984 (coautor).

· Fondul „Alexandru Lapedatu”. Autografe. Cluj-Napoca, 1988.

· Istoria modernă şi contemporană a României, reflectată în periodicele maghiare de specialitate (1945-1995). Bibliografie selectivă. Cluj-Napoca, 1996.

· Bibliographisches Handbuch der ethnischen Gruppen Südesteuropas. Bd. I-II. München, 1997 (colaborator).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca”. „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca” (1982-1995). Indice bibliografic. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca”, XXXIV, 1995, p. 25-62 (coautor).

· Bibliographiche Beiträge zum Thema Geschichte der rumänisch-serbish-slowakische Geschichtsschreibung nach 1918 (1980-1995). În: „Acta Musei Napocensis”, XXXIII, 1997, nr. 2, p. 251-270 (coautor).

MEISTER, ROBERT (n. 5 iul. 1948, Cluj)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1972), licenţa în filosofie.

Bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Departamentul de documentare şi informare bibliografică.

A. V o l u m e :

· Problematica evreiască ilustrată în colecţiile B.C.U. din Cluj. Bibliografie analitică trilingvă (maghiară, română, engleză). Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 1995.

· Literatura problemei evreieşti în fondurile B.C.U. Publicaţiile Societăţii Literare Maghiaro-Evreieşti (IMIT). 1895-1914. Bibliografie analitică trilingvă (maghiară, română, engleză). Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, 1995.

· Társadalomtudományi tanulmányok a romániai magyar sajtóban. Bibliografie tematică. (Vol. 1: „Korunk”, 1958-1993; vol. 2: „Utunk”, „Igaz Szó”, „Echinox” 1946-1993). Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998 (Colecţia „Philobiblon”).

METEŞ, ŞTEFAN ( 8 ian. 1887, Geomal, jud. Alba – 30 apr. 1977, Cluj-Napoca). Cunoscut istoric, arhivist şi bibliograf. Studii superioare la Sibiu (teologice) şi Bucureşti (istorice). Activitate ştiinţifică încă de pe băncile Universităţii, impunându-se, ca primul biobibliograf al lui Nicolae Iorga, prin lucrarea Bibliografia scrierilor lui N. Iorga. Viaţa şi activitatea sa (1913). Pentru Istoria bisericii şi vieţii religioase a românilor din Ardeal şi Ungaria (vol. I, 1918) i se atribuie Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române (1919). În acelaşi an, este ales membru corespondent al Academiei. Din 1922 până în 1947, este director al Arhivelor Statului Cluj. Din acest an „va fi pus în poziţie de retragere din funcţia de director al Arhivelor Statului din Cluj” de către noile autorităţi ale statului totalitar, care îl vor aresta şi încarcera, timp de şase ani şi jumătate, în închisoarea din Sighet (într-o celulă cu alţi doi istorici clujeni de prestigiu, Ioan Lupaş şi Silviu Dragomir). În calitatea sa de director a pus şi bazele unei biblioteci documentare a instituţiei. Ca deputat în Parlamentul României şi subsecretar în Guvernul Iorga, pe lângă activitatea de concentrare, organizare şi valorificare a fondurilor arhivistice mai importante din perimetrul fostei provincii istorice Transilvania, s-a preocupat şi de asigurarea protecţiei celorlalte componente ale patrimoniului cultural naţional. Astfel, a elaborat proiectul Legii pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice comunale, votat de Parlament şi devenit lege în 1932. Aceste preocupări în plan practic şi legislativ sunt susţinute şi dublate prin lucrări ştiinţifice de profil.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Bibliografia scrierilor lui N. Iorga (Ce a scris N. Iorga). Viaţa şi activitatea sa. Bucureşti: Tipografia Cartea Românească, 1913.

· Literatura bisericească românească din Ardeal şi Ungaria în veacul al XVII-lea. În: Istoria bisericii şi vieţii religioase a românilor din Ardeal şi Ungaria. Până la 1700. Vol. I. Arad: Tiparul Tipografiei Diecezane greco-ortodoxe române, 1918

· Idem. Ediţia a 2-a revăzută şi întregită. Sibiu: Editura Librăriei Arhidiecezane, 1935.

· Note bibliografice şi Indice bibliografic. În: Relaţiile comerciale ale Ţării Româneşti cu Ardealul până în veacul al XVIII-lea. Sighişoara: Tipografia lui W. Krafft, 1921.

· Bibliografia. În: Istoria neamului românesc. Până la întemeierea Principatelor Române. Vol. II. Sibiu: Editura Asociaţiunii, 1922.

· Enciclopedia română „Minerva” [Contribuţii privitoare la istoria românilor, economia politică şi religia ortodoxă]. Cluj, 1929 (coautor).

· Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga. Viaţa şi activitatea sa. În: Închinare lui Nicolae Iorga. Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1931.

· Bibliografie. În: „Domni şi boieri din Ţările Române în oraşul Cluj şi Românii din Cluj”. Cluj: Tipografia „Astra” S.A., 1935 p. 82-85.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Câteva ştiri nouă privitoare la Gheorghe Bariţ. În: „Gazeta Transilvaniei”, 1915 (octombrie), nr. 229, p. 1; nr. 230, p. 1; nr. 231, p. 1.

· Lege pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice comunale. (Cu expunere de motive: N. Iorga). În: „Monitorul Oficial”, 1932, 14 apr., nr. 89 (promulgată de Senat în şedinţa din 29 martie 1932).

MUŞLEA, ION (9 sept. 1899, Braşov – 27 iul. 1966, Cluj)

Folclorist şi bibliolog. Între 1936 şi 1947, director al Bibliotecii Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj.

Prin lucrările sale, I.M. dovedeşte un orizont bibliologic larg, o capacitate analitică deosebită, îmbinând serioasa pregătire teoretică cu problemele practice ale profesiei; a tipărit bibliografia curentă a folclorului apărută în „Anuarul Arhivei de Folclor” pe diferiţi ani, un Buletin bibliografic al cărţilor româneşti primite la Biblioteca Universitară conform Legii depozitului legal, în paginile revistei „Societatea de mâine” (1929-1930); preocupările sale pentru toate ramurile bibliologiei pun în evidenţă, cu multă obiectivitate, „modelul de reorganizare şi modernizare al instituţiei, de completare a colecţiilor, de constituire a unui fond de carte veche românească, cât şi o seamă de probleme legate de funcţionalitatea edificiului bibliotecii”.[4] Lucrarea sa Contribuţiuni la cunoaşterea bibliotecilor româneşti ale oraşelor din Transilvania (până la Unire) îl şochează pe N. Iorga, care o apreciază ca „o adevărată revelaţie”. Contribuţiile sale la istoria bibliotecilor din Transilvania sunt, de asemenea, remarcabile; ele atestă existenţa a 119 biblioteci româneşti, înainte de 1918. Trebuie menţionată contribuţia sa fundamentală la dezvoltarea, structurarea ştiinţifică şi modernizarea activităţii Bibliotecii Universităţii clujene între cele două războaie mondiale. Aria preocupărilor sale s-a extins şi asupra istoriei timpului, editurilor şi librăriilor dinainte de 1918, pentru care a scris un bine documentat studiu; articolele despre tipăriturile româneşti vechi şi rare sunt de o mare acribie şi chiar pedanterie documentară ieşită din comun, înscriindu-se în acest sens pe linia predecesorilor săi Vasile Popp şi Ion Bianu, a tradiţiilor marilor învăţaţi ardeleni.

A. V o l u m e :

· Contribuţiuni la cunoaşterea bibliotecilor româneşti ale oraşelor din Transilvania (până la Unire). Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1935.

· Editura şi tipografia românească în Ardeal, până la 1918 [Conferinţă la Bibl. Univ. Cluj, 24.V.1937, la inaugurarea expoziţiei „Cartea românească din Ardeal până la Unire (1830-1918)].

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Biblioteca Academiei Române. Creşterea colecţiunilor în anii 1916-1919 (XXVIII-XXX). Bucureşti: Editura Academiei Române, 1929; Craiova: Tipografia „Scrisul Românesc”, 8 ⁰, 2 f., 1 f (redactat de G. Baiculescu).

· Idem. În: „Dacoromania”, VII (1931-1933). Bucureşti, 1934, p. 418-419.

· Biblioteca Universităţii din Cluj. În: „Boabe de grâu”, 1930, 1, p. 290-305.

· Bibliografia folclorului românesc pe anul 1930;1931-1932;1933-1934; 1935; 1936-1937; 1938. 1939-1943; 1944-1950; 1951-1955. În: „Anuarul Arhivei de Folklor”, 1930-1944.

· Idem. În: „Revista de folclor”, 1944-1955.

· Bibliografia lucrărilor cu caracter folcloric şi etnografic publicate de Academia Română (1877-1929). În: „Anuarul Arhivei de Folklor”, 1933, p. 212-228.

· Din istoria tipografiei, editurii şi librăriei româneşti în Ardeal (1830-1918). În: „Gând românesc”, 7 (1939), p. 415-423.

· Bibliotecile româneşti din Ardealul cedat. În: „Transilvania”, 72 (1941), nr. 1, p. 77-79 (reprodus aproape intregral şi în: „Revista Fundaţiilor Regale”, 8 (1941), nr. 7).

· [Re]organizarea colecţiilor ştiinţifice blăjene, Biblioteca Centrală şi Muzeul Blajului. În: „Transilvania”, 72 (1941), nr. 7, p. 487-492 [recenzie la broşurile lui Şt. Manciulea despre aceste biblioteci].

· T. Morariu. Bio-bibliografia lui George Vâlsan. Cluj, 1937. În: „Transilvania”, 75 (1944), nr. 3, p. 267-268.

· Patru veacuri de la tipărirea întâiei cărţi româneşti. În: „Transilvania”, 75 (1944), nr. 6-7, p. 486-487.

· Manuscrisele româneşti din Biblioteca Centrală de la Blaj. În: „Transilvania”, 75 (1944), nr. 10-12, p. 877-879.

· Biblioteca Universităţii clujene în anii 1919-1940. Sibiu: Tipografia „Astra culturală”, 1945.

· Idem. În: „Transilvania”, LXXVI, 1945, nr. 1-2, p. 32-49.

· Date noi privitoare la cunoaşterea bibliotecilor româneşti ale oraşelor din Transilvania. În: „Probleme de bibliologie”, II. Bucureşti: Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, 1967, p. 119-139.

· Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc. Bucureşti, 1968. Vol. I (1800-1891); vol. II (1892-1918); vol. III (1918-1944) [manuscris].

· Lucian Blaga – bibliotecar. În: „Steaua”, 1969, nr. 5, p. 5-10.

NEAMŢU, GELU (n. 1 mart. 1939, Mintiu Gherlii, jud. Cluj)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie din Cluj (1961). Profesor de istorie la Poieni, Aghireş-Sat (1961-1963); din 1963, este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie din Cluj.

Doctor în istorie (1977); în anul 1978, primeşte Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei R.S.R.

În prezent este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca (domeniul: istoria modernă a Transilvaniei, în special cu privire la Revoluţia din 1848, lupta naţională a Românilor din Transilvania, 1848-1918 şi istoriei presei) şi profesor asociat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, filiala Baia Mare.

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică a României. Vol. I. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1970 (coautor).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (s e l e c t i v) :

· Destinul cărţilor despre Horea apărute cu ocazia centenarului Răscoalei (1784-1884). În: „Sargeţia”, 1986-1987, 20, p. 298-305.

· Revoluţia de la 1848-1849. Bibliografie selectivă şi cronologia Revoluţiei. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca”, 1998, 37, p. 73-100.

NISTOR, IOAN SILVIU (n. 24 mai 1941, Lunca, jud. Mureş)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, specialitatea istorie (1973). Doctor în istorie (1987), cu teza Legăturile culturale dintre Ţările Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca şi cercetător arhivist la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale; lector, conferenţiar şi profesor (1992) la Catedra de ştiinţe socio-umane a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

A publicat mai multe volume în domeniul istoriei şi istoriei culturii naţionale, numeroase studii şi comunicări în presa centrală şi locală; a participat la congrese şi reuniuni de specialitate.

A fost distins, pentru lucrările sale, cu: Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei R.S.R. (1983); premiile „Vetre strămoşeşti” (1993) şi „Nicolae Bălcescu” (1996) ale „Revistei de istorie militară”; Premiul Special al Salonului Naţional de Carte, Cluj-Napoca, 1997, pentru lucrarea: Cultura română modernă şi idealurile naţionale. Năzuinţe, momente, accente, împliniri (Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997).

A. V o l u m e (selectiv) :

· Bibliografia istorică a României. Vol. V-VI. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1980-1985 (coautor).

· Istoria românilor din Transnistria. Organizarea, cultura şi jertfa lor. Bucureşti: Editura Eminescu, 1995.

· Istoria învăţământului tehnic din Cluj-Napoca. La jubileul semicentenar al Universităţii Tehnice (1948-1998). Cluj-Napoca: Editura U.T. Press, 1998.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Ideea ridicării prin cultură a românilor din Transilvania, oglindită în cărţile tipărite la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX. În: „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”. Historia, 1974, 19, fasc. 1, p. 17-34.

· Ediţie necunoscută, din 1821, a Bucoavnei de la Sibiu din 1795. Completare la Bibliografia românească veche. În: „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca”, 1977, p. 321-324.

· Instituirea sistemului modern de editură la Tipografia din Blaj. În: „Revista de istorie”. Bucureşti, 1979, nr. 2, p. 325-335.

· Un valoros instrument bibliografic. În: „Tribuna”, 1981, 17 dec., p. 6

· Întemeierea primelor biblioteci publice româneşti. În: „Tribuna”, 1986, 14 aug., p. 2.

· George Bariţiu - ctitor al publicisticii româneşti. În: „Vatra românească”, 1992, nr. 19, p. 5.

· Bariţiu în publicistica românească. În: „Steaua”, 1992, nr. 5-6, p. 43.

· Reluarea unei tradiţii a culturii româneşti – monografiile localităţilor rurale. În: „Tribuna”, 1996, 21-27 noiembrie, nr. 47, p. 2.

· Gazetele de la Braşov – şcoală de educaţie naţională pentru toţi românii (1838-1848). În: „Cumidava”, XXI „Gazeta Transilvaniei”, 150 de ani de la apariţie. Braşov, 1997, p. 21-39.

PASCU, ŞTEFAN (n. 14 oct. 1914, Apahida, jud. Cluj – 2 nov. 1998, Cluj-Napoca).

Istoric. Membru corespondent (din 1963) şi titular (din 1974) al Academiei Române, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice (1974-1990) şi al Filialei Cluj ale Academiei Române (1977-1994). Studii superioare în istorie (1934-1938) la Universitatea din Cluj. A început activitatea ca bibliotecar la Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1937-1940).

A efectuat intense cercetări în Biblioteca Apostolica Vaticana, fiind între anii 1940 şi 1942 membru al Şcolii Române din Roma.

Doctor în istorie (1942), doctor docent (1963); asistent (1943-1948), conferenţiar (1948-1962) şi profesor (1962-1990) la Catedra de istorie a României a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; decan al Facultăţii de Istorie-Filosofie (1962-1968) şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1968-1976).

Cercetător ştiinţific (1960-1969), director adjunct (1969-1973) şi director al Institutului de Istorie din Cluj-Napoca al Academiei Române (1973-1990).

În perioada 1975-1992, a fost directorul Bibliotecii Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române.

S-a îngrijit de refacerea Bibliotecii Blajului, desfiinţată abuziv după 1948.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, 1 Decembrie 1918. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XI, 1968, p. 171-257 (coautor).

· Bibliografia istorică a României. Vol. I, IV-VII. Bucureşti: Editura Academiei, 1970 – vol. I; 1975-1990 – vol. IV-VII (colaborator).

· Independenţa României. Bibliografie. Bucureşti: Editura Academiei, 1979 (colaborator).

PERVAIN, AUGUSTA-LIVIA (n. 5 dec. 1945, Arad)

A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj (1968). Din 1991, este bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. A condus Secţia de împrumut pentru adulţi, Serviciul bibliografic şi Centrul de Informare Comunitară al bibliotecii. În prezent, este şefa filialei Bibliosan din cadrul Spitalului de Recuperare; între anii 1993 şi 1996, a fost redactor şef al revistei „Lectura”.

A efectuat cursuri de specializare: Managementul schimbării în bibliotecile publice în Comitatul Essex – Marea Britanie, în cadrul programului PLDP (Public Library Development Project) (1997); Management şi Marketing de Bibliotecă, organizat cu concursul Deutsches Bibliotheksinstitut Bibliothekarische Auslandsstelle Berlin, Germania; Managementul de bibliotecă: Strategii pentru secolul XXI ş.a.

A iniţiat proiecte de colaborare bibliotecară locală, printre care: Indexul alfabetic al periodicelor din bibliotecile clujene 1997-1998; a elaborat Ghidul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj (1996) [în colaborare].

A. V o l u m e :

· Bibliografia locală şi CIC. În: „Referate şi comunicări în bibliologie”. Constanţa, 1999, p. 43-49.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i :

· O iniţiativă bibliografică locală: Catalogul colectiv teritorial. În: „Lectura”, 1994, nr. 15, p. 16.

· Serviciul bibliografic – redefinire. În: „Lectura”, 1995, nr. 21, p. 10-11.

· Tendinţe în structura personalului de bibliotecă. În: „Lectura”, 1996, nr. 23-24, p. 8-12 (coautor).

· C.I.C. – strategie tip. În: „Biblioteca”, 1997, nr. 7, p. 184-187.

PERVAIN, IOSIF (8 ian. 1915, Cugir, jud. Alba – 16 mai 1982, Cluj-Napoca)

Critic şi istoric literar. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie în 1939; doctorat (1948). Carieră didactică din 1939: decan între 1955 şi 1958; şef de catedră între 1958 şi 1978; rector al Institutului Pedagogic din Oradea (1963-1966); şef al Secţiei de istorie literară şi folclor al Filialei din Cluj-Napoca a Academiei. A creat în jurul său o adevărată şcoală de profesionişti în domeniul limbii şi literaturii române: Mircea Zaciu, Mircea Curticeanu, Mircea Tomuş, Mircea Cenuşă, Livia Grămadă, Silvia Tomuş, Georgeta Antonescu, Sara Iercoşan ş.a.

A fost distins cu Premiul „N. Iorga” al Academiei R.S.R.(1978).

A. V o l u m e :

· Istoria literaturii române. Vol. I. Coordonator: G. Călinescu. Bucureşti: Editura Academiei R.P.R., 1962 (colaborator).

· Istoria României: compendiu. Sub redacţia: acad. prof. univ. Ştefan Pascu; autori: Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu. Ediţia a 3-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1974 (colaborator).

· Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840). Bibliografie analitică. În colaborare cu Ana Ciurdariu şi Aurel Sasu. Vol. I. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1977.

· Românii în periodicele germane din Transilvania (1841-1860). Vol. II. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983.

· Atlasul lingvistic român. Vol. I. Părţile corpului omenesc. Coordonator: Sextil Puşcariu. Cluj-Napoca, 1983 (colaborator).

PINTEA, EMIL (n. 16 dec. 1944, Cluj)

Licenţiat al Facultăţii de Filologie din Cluj, în 1968, an în care este angajat la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.S.R., unde lucrează şi în prezent.

Debut publicistic (1968) cu poezie în revista „Luceafărul”. Debut editorial în volumul colectiv de versuri Alpha ’87 (Editura Dacia, 1987); a mai publicat proză scurtă, studii culturale şi de istorie literară, tălmăciri, impresii de călătorie, interviuri, recenzii etc. în numeroase publicaţii periodice din ţară. Expoziţii personale de pictură (1986, 1988). A fost consultantul de specialitate al proiectului arhitectural românesc, prezentat la concursul internaţional de la Paris (1989), pentru construcţia noii Biblioteci din Alexandria.

Călătorii de studii în marile biblioteci din Moscova şi Leningrad (1978).

Specializat în domeniul bibliografiei, respectiv al exegezei revistei „Gândirea” (1921-1944).

Premiul I la Concursul naţional de poezie şi eseu „Octavian Goga” (Cluj-Napoca, Ciucea, 1997) pentru eseul intitulat O raritate bibliofilă: volumul de debut al lui O. Goga. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A. V o l u m e :

· „Blajul” 1934-1936. Indice bibliografic adnotat. Cluj, 1972.

· „Steaua” 1949-1974. Indice bibliografic adnotat. Vol. I-III. Cluj-Napoca: Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.S.R., 1979 (colaborator).

· „Boabe de grâu” 1930-1935. Indice bibliografic adnotat. Cluj-Napoca, 1986.

· „Gândirea”. Antologie literară. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1992.

· Bibliografia literaturii române. 1961-1965. Vol. I-IV. Cluj-Napoca. Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, 1996-2000 (colaborator).

· „Gândirea” 1921-1944. Indice bibliografic adnotat. Cluj-Napoca: Editura Echinox, 1998.

· Radu Dragnea. Supunerea la tradiţie. Eseuri, cronici, articole. Antologie, note şi bibliografie de Emil Pintea. Cluj-Napoca: Editura Echinox, 1998.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Un proiect de anvergură mondială: noua Bibliotecă din Alexandria. În: „Academica”, 1991, nr. 5, p. 13, 28.

· Lucian Blaga şi „Gândirea”. Privire bibliografică. În: „Steaua”, 1996, nr. 4-5, p. 27-29.

· O revistă pentru memoria culturii române. În: „Renaşterea”. Serie nouă, 1996, nr. 5, p. 6.

· Ştefan Baciu şi „Gândirea”. În: „Minerva”, 1996, nr. 60, p. 4; nr. 61, p. 15.

· Nichifor Crainic şi „Gândirea”. În: „Steaua”, 1997, nr. 7, p. 6-9.

· Exegitur monumentum: „Gândirea”. În: „Steaua”, 1998, nr. 2-3, p. 34-41.

· A leading Publication: „Gândirea”. În: „Transylvanian Review”, VII. Autumn. Cluj-Napoca, 1998, p. 124-131.

POPA, DOINA (n. 1 ian. 1949, Târnăveni, jud. Mureş)

Licenţiată a Facultăţii de Filologie (1972) şi a Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1982).

Din 1982, lucrează la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, în calitate de coordonator al activităţii la Sala de lectură (până în 1991); şef serviciu Relaţii cu publicul (1991-1999); director de specialitate (1999 şi în prezent). Preşedintele Filialei Cluj a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (A.N.B.P.R.) (1992 şi în prezent).

A contribuit la dezvoltarea biblioteconomiei şi a managementului de bibliotecă prin: conceperea şi generalizarea unui nou mod de raportare statistică în bibliotecile publice din România având la bază ISO 2789 pentru Statistica de bibliotecă; implementarea indicatorilor de performanţă ca instrumente manageriale de evaluare a activităţii în bibliotecile publice din România după ISO 11620 pentru Indicatori de performanţă; crearea de instrumente specifice pentru colectarea datelor şi informaţiilor statistice: Caietul de evidenţă a activităţii de bibliotecă şi Registrul de mişcare a fondurilor adaptate după ISO 2789 pentru Statistica de bibliotecă, formularele de Raport Statistic lunar/trimestrial şi Raport statistic anual pentru centralizarea datelor.

A coordonat proiecte, programe naţionale şi internaţionale care vizau activitatea de bibliotecă: Programul Naţional – Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice – PROBIP-2000 (1998-2000); Programul European LIBECON 2000 al Comisiei Europene DG XIII (1998-2000): pentru bibliotecile publice din România; a participat la programe internaţionale pentru specializarea bibliotecarilor în ţară şi străinătate.

A participat la stagiul de instruire pe probleme de management de bibliotecă în Anglia (1997), la Conferinţele Generale IFLA, a efectuat vizite de documentare şi schimburi de experienţă în bibliotecile din Republica Moldova, Ungaria, Franţa, Danemarca.

A primit premiul A.N.B.P.R. – Bibliotecarul Anului – pentru activitate profesională deosebită (1998).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Basarabia în presa clujeană. În: „Adevărul de Cluj”, 1992, 23 sept., p. 5.

· PROBIP-2000. În: „Biblioteca”, 1998, nr. 8, p. 239-240.

· Conferinţa anuală a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România. În: „Magazin bibliologic”. Chişinău, 1999, nr. 4, p. 16-17.

· Programul Naţional PROBIP-2000 şi Programul European LIBECON 2000. În: „Magazin bibliologic”. Chişinău, 1999, nr. 4.

· Idem. În: „Biblioteca”, 2000, nr. 2, p. 49-52.

· Programul Naţional Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice (PROBIP-2000). În: „Curier”. Revistă de cultură şi bibliologie, 2000, nr. 1, p. 20-22 (Târgovişte).

· Programul Naţional – Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice – Raportul Comisiei PROBIP-2000. În: „Biblioteca”, 2000, nr. 7-8, p. 204-206.

POPA, MIRCEA (n. 29 ian. 1939, Lazuri de Beiuş, jud. Bihor)

Cercetător ştiinţific, critic şi istoric literar, profesor universitar.

Absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj, Secţia română-istorie (1960). Profesor secundar la liceele din Săcuieni şi Aleşd – Bihor, muzeograf la Muzeul Banatului din Timişoara, cercetător şi şef de sector (istorie literară) la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj (1963 – până azi); după 1990, a predat cursuri de istoria cărţii şi a tiparului şi bibliografii speciale în cadrul Colegiului de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării de pe lângă Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cursuri pe care continuă să le predea şi în momentul de faţă ca profesor asociat la Secţia de biblioteconomie a Universităţii din Oradea; profesor universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Doctor în filologie din 1970, cu teza Ilarie Chendi (Bucureşti: Editura Minerva, 1973).

A publicat bibliografia scrierilor unor personalităţi literare, monografii ale unor scriitori ca: T. Cipariu, O. Goga, Ion Agârbiceanu; are numeroase contribuţii de literatură comparată şi relaţii cu alte literaturi (mai ales maghiară); a publicat articole tematice în „Revista de istorie şi teorie literară”, „Limbă şi literatură”, „Lectura” ş.a.

De-a lungul timpului, a semnalat şi comentat cărţi rare sau necunoscute, având mai multe contribuţii la Bibliografia românească veche.

A fost distins cu Premiul „N. Iorga” al Academiei R.S.R. (1978), cu premii ale Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu” (2000) şi Diploma de onoare a Societăţii „ASTRA”. Membru al mai multor societăţi cu caracter literar şi cultural şi realizator al mai multor ediţii cu caracter restitutiv.

A. V o l u m e (selectiv):

· Ilarie Chendi. Monografie. Bucureşti: Editura Minerva, 1973.

· Ioan Molnar Piuariu. Monografie. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1976.

· Istoria presei literare româneşti din Transilvania până la 1918. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1980 (coautor).

· Alba Iulia – răscruce de veghe. Alba Iulia: [s.n.], 2000 (colaborator).

· Eminescu în Transilvania. 1866-1918. Bibliografie adnotată. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2000 (colaborator).

· Presa şi ideea naţională. Alba Iulia: Tipografia Universităţii „1 Decembrie 1918”, 2000.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Bibliografia scrierilor despre Octavian Goga. În: „Limbă şi literatură”, 1969, nr.1, p. 235-259.

· Cărţile populare. În: „Tribuna”, 1977, nr. 15, p. 8.

· Contribuţii la istoria calendarelor româneşti. În: Ştefan Meteş la 85 de ani. Cluj-Napoca: Arhivele Statului, 1977, p. 419-422.

· O contribuţie la Bibliografia românească veche: circulara episcopului Bob din 1797. În: „Sargetia”, XII, 1977, p. 577-587.

· Vechi orânduieli tipărite în Transilvania. Contribuţii la Bibliografia românească veche. În: „Crisia”. Oradea, 1977, p. 451-457.

· Manuscrise româneşti în biblioteci budapestane. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca”, XXIII, 1980, p. 457-485.

· Rolul cărţilor populare în menţinerea şi perpetuarea tradiţiei bizantine în cultura medievală românească. În: Civilizaţie românească – civilizaţie universală. Europa de Sud-Est – arie de interferenţă a civilizaţiilor. Cursul internaţional de vară (7-25 iul. 1980). Cluj-Napoca, 1980, 11-12 [multigrafiat].

· Texte populare într-un vechi manuscris bihorean. În: „Anuarul Arhivei de Folclor‘’. Cluj, 1983, nr. 3-4, p. 238-245.

· Din lucrările nepublicate ale lui Andrei Veress. În: „Acta Musei Napocensis”, 1995, p. 335-347.

· Cărturari blăjeni în corespondenţă cu A. Veress. În: „Cultura creştină”, 1996, nr. 2, p. 111.

PRODAN, DAVID (13 mart. 1902, Cioara (azi Săliştea), jud. Alba – 11 iun. 1992, Cluj-Napoca).

Istoric, profesor universitar, cercetător, arhivist, bibliotecar; membru corespondent (1948) şi membru titular al Academiei R.P.R. (1955); membru onorific al Asociaţiei Americane de Istorie (1986), alături de personalităţi ca Leopold von Ranke, Benedetto Croce, Ferdinand Braudel, Winston Churchill ş.a.

A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Daciei Superioare Cluj, obţinând licenţa în istorie şi arheologie, specialitatea – istorie universală (1924). Doctorat sub conducerea profesorului Silviu Dragomir cu teza Răscoala lui Horea în comitatele Cluj şi Turda. Şi-a început activitatea ca arhivist la Arhivele Statului Cluj (1924), apoi a continuat încă un deceniu ca bibliotecar şi arhivist la Biblioteca Universitară; şef de secţie la istoria medie în cadrul Institutului de Istorie din Cluj; profesor universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Catedra de istorie modernă a României.

Ca tânăr arhivist, alături de Şt. Meteş, directorul Arhivelor Statului Cluj, a reorganizat această instituţie, acţionând pe trei direcţii importante: a) formarea viitorilor istorici-arhivişti; b) transformarea arhivelor în „laboratoare vii ale istoriei”; c) publicarea neîncetată de documente. Are contribuţii teoretice la dezvoltarea arhivisticii româneşti, publicând în acest sens un glosar de termeni şi expresii din documente latine privind istoria medie a României (1965). A făcut parte din colectivul de redacţie al lucrării Documente privind istoria României. C. Transilvania, 6 vol. (1951-1955).

Din 1950, când a luat fiinţă Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.P.R., D.P. i-a fost adevăratul mentor şi fondator; a avut un rol hotărâtor în constituirea fondurilor istorice ale acestei biblioteci, prin dirijarea fondurilor bibliotecilor confesionale provenite de la Blaj, Oradea şi Satu-Mare, naţionalizate în 1948. Declarându-se mereu „în primul rând arhivist şi bibliotecar”, savantul istoric cerea, mai tinerilor colegi bibliotecari, studiu şi perfecţionare în profesie; a condus doctorate în istorie, istoria culturii, istoria bibliotecilor etc.; a realizat valorificarea stăruitoare a documentelor, a fondurilor vechi de patrimoniu naţional cultural.

Ca istoric medievist de prestigiu internaţional, a scris opere fundamentale în istoriografia românească, într-un stil şi cu o metodă novatoare, opere consacrate problemelor sociale ale Transilvaniei medievale şi formării naţiunii române, toate, fără excepţie, sprijinite pe un fundament documentar şi arhivistic exemplar, cules din arhivele româneşti ale Vienei şi Budapestei.

A. V o l u m e :

· Teoria imigraţiei românilor din Principatele Române în Transilvania în veacul al XVIII-lea. Sibiu: Tipografia Cartea Românească, 1944.

· Supplex Libellus Valachorum. Cluj, 1948; 1971 (ediţie în limba engleză); 1981 (ediţie în limba germană); 1984 (ediţie revizuită, limba română).

· Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea. Vol. I-II. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1967-1968.

· Idem. Ediţia a 2-a. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986-1987.

· Urbariile Ţării Făgăraşului. Vol. I-II. Bucureşti, 1970-1976.

· Răscoala lui Horea. Vol. I-II. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.

· Idem. Ediţia a 2-a revizuită. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.

· Problema iobăgiei în Transilvania 1700-1848. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Arhivele noastre istorice de la Budapesta. În: „Gând Românesc”. Cluj, II, 1934, nr. 1-2, p. 77-86.

· Valorificarea patrimoniului nostru istoric. În: „Analele Academiei R.P.R.”, 1955, nr. 4, partea a 3-a, p. 113-123 (colaborator).

· Contribuţia Bibliotecii Filialei Academiei din Cluj la dezvoltarea ştiinţei noastre istorice. În: „Studii şi cercetări de documente şi bibliologie”, 1967, nr. 2-3, p. 165-168.

PUIU, SIDONIA (n. 1 apr. 1937, Topliţa, jud. Harghita)

Absolventă a Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj (1960). Din 1964 până în prezent este bibliotecar documentarist la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei.

A efectuat călătorii de documentare pe tema cărţii de patrimoniu şi a conservării acesteia, a organizării şi problematicii ştiinţifice a cărţii vechi şi rare, în: Ungaria (1970), URSS (Moscova şi Leningrad, 1976), Franţa (Paris, 1981); a participat la congrese internaţionale cu lucrări de istoria ştiinţei: Bucureşti (1981), Paris (1990), Viena (1991), Zaragoza – Spania (1993).

Este membru titular al Comitetului român de istorie şi filosofia ştiinţei – C.R.I.F.S. (1991); membru în Professional Women’s Advisory Board al American Biographical Institute (2000) SUA. A publicat lucrări consacrate unor personalităţi ale culturii şi ştiinţei naţionale şi universale (Leibniz, Petre Sergescu, T. Cipariu, Florian Porcius, Emil Pop, David Prodan ş.a.).

A. V o l u m e (selectiv) :

· Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii. Dicţionar. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982.

· Principii de catalogare a cărţilor din sec. XVI-XVIII (1973-1974); Pagina de titlu (1980); Tipograf, librar, editor, autor (1981); Organizarea fondurilor vechi (1983). În: Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Bucureşti, 1983, p. 40-48.

· Index locorum (Oraşe tipografice). Cluj-Napoca, 1984.

· Biblioteca lui Timotei Cipariu. Catalog. Vol. I-V. Cluj-Napoca: Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, 1990-1996 (colaborator).

· Mic dicţionar enciclopedic. Ediţia a 3-a. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1996 (material biobiografic integral despre naturalişti şi biologi români, reprodus şi în: Dicţionar enciclopedic. Vol. I-IV. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1993-2000).

· Despre circulaţia cărţilor vechi: Georgius Agricola’s books throught Transylvania. În: Georgius Agricola – 500 Jahre. Basel-Boston-Berlin-Birkhäuser-Verlag, 1994, p. 186-195 (colaborator).

· Viaţa şi opera acad. Emil Pop. Bibliografie. În: Emil Pop, 1897-1974. Centenarul naşterii. Cluj-Napoca, 1999, p. 63-169.

· Biblia de la Blaj. 1795. Ediţie jubiliară. Roma: Tipografia Vaticana, 2000 (coeditor).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Contribuţii la istoria bibliografiei româneşti – ştiinţele biologice. Bibliografie. În: „Biblioteca şi cercetarea”, VI, 1982, p. 192-221.

· Contribuţii la istoricul Bibliotecii Centrale din Blaj. Concepţii şi principii de organizare până la 1860. În: „Biblioteca şi cercetarea”, LX, 1985, p. 234-256.

· Despre ediţie (I-II). În: „Biblioteca şi cercetarea”, (I), XIII, 1989, p. 265-276; (II), XIV, 1990, p. 199-216.

· Despre signatură. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XV, 1991, p. 125-139.

· Cartea Supplex-ului în rezervele patrimoniului naţional cultural. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XVI, 1992, p. 3-8.

PUŞCARIU, SEXTIL (4 ian. 1877, Braşov – 5 mai 1948, Bran, jud. Braşov) – lingvist, istoric şi critic literar, cel dintâi rector al Universităţii Daciei Superioare din Cluj, întemeietorul Muzeului Limbei Române (1919), primul institut românesc de lingvistică, cu realizări fundamentale în domeniu. Constituirea Institutului este considerată de întemeietor ca o datorie patriotică şi ştiinţifică, având drept scop înfiinţarea unui organism de pregătire a unor cercetători specializaţi, care să sprijine unificarea limbii române prin impunerea unor norme lingvistice unitare în toate provinciile româneşti. Muzeul a devenit un adevărat „laborator” al cercetării ştiinţifice, un model în spaţiul cultural românesc; numele lui S.P. se află în avangarda bibliologiei româneşti moderne. Considerând că munca de cercetare este indispensabilă bibliotecii şi bibliografiei, a dispus:

a) extragerea pe fişe şi ordonarea întregului material lexicografic al limbii române, după alfabet şi categorii;

b) înfiinţarea unei biblioteci de specialitate cât se poate de cuprinzătoare.

Prin statutul Muzeului, numeşte personalul bibliotecii şi stabileşte atribuţiile exacte ale acestuia: aranjarea colecţiilor, catalogarea şi ordonarea materialului pe fişe. Acordând secţiunii bibliografice o deosebită importanţă, numeşte în fruntea ei, la început pe Nicolae Georgescu-Tistu, apoi pe Ion Breazu.

Cercetătorii Muzeului erau foarte pricepuţi şi harnici bibliografi, înfiinţând o adevărată şcoală bibliografică în centrul Transilvaniei; munca acestora a rămas imortalizată în paginile buletinului Muzeului Limbei Române, „Dacoromania”, o „splendidă publicaţie ştiinţifică a domnului S.P. şi a colaboratorilor săi ...” – după cum a apreciat-o Nicolae Iorga.

Convins de necesitatea unor serioase temeiuri bibliografice, marele savant anunţă un program de perspectivă pentru această publicaţie: „Cu timpul voim să întocmim o bibliografie completă privitoare la tot ce s-a scris cu privire la limba română, cu deosebire în reviste şi publicaţii periodice, în formă de indice general”.[5]

În 1925, „Dacoromania” e premiată de Societatea Lingvistică din Paris, ca fiind „cea mai bună publicaţie de limbă romanică”; în paginile revistei s-a săvârşit, în anul 1921, naşterea bibliografiei lingvistice româneşti. Între anii 1962 şi 1963, Serviciul de documentare al Bibliotecii Universitare din Cluj a întocmit o bibliografie pe materii, alcătuită prin extragerea părţii bibliografice existente în „Dacoromania”, respectând întocmai capitolele şi organizarea materialului în cadrul revistei. Astfel, revista a demonstrat utilitatea, temeinicia şi valoarea istorică a informaţiei inserate în cele aproape trei decenii de apariţie.

S.P. a făcut, de-a lungul carierei sale, „desţelenire” şi „pionierat” în domeniul ştiinţific al filologiei româneşti, rămânând, după Timotei Cipariu, cel mai mare lingvist transilvănean şi întemeietor de şcoală filologică.

A. V o l u m e :

· Dicţionarul limbii române. [Vol. I-VI. Bucureşti, 1913-1945] (coordonator).

· Memoriu de titluri şi lucrări. Cluj: Editura Minerva, 1935.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Muzeul Limbei Române. În: „Dacoromania”, I, 1920-1921, p. 3-4, 6.

· Lectura care ne trebuie. [Despre jurnalele şi revistele culturale]. În: „Voinţa”, I, 1921, 7 ian., p. 2.

· Ion Bianu ca organizator. În: Omagiu lui Ion Bianu. Bucureşti: Cultura Naţională, 1927, p. 21-28.

· Pour l’organisation du travail scientifique. La fiche internationale. L’ Index général. În: „Dacoromania”, IV, 1927, p. 1-11.

· Badea Cârţan. În: „Drumul Nou”, I, 1931, 6 aug., p.2.

· Calendare şi almanahuri. În: „Almanahul Graficei Române”, Craiova, 1931, p. 95-108.

RACOVIŢĂ, EMIL (15 nov. 1868, Iaşi – 19 nov. 1947, Cluj) – zoolog, speolog, oceanograf, biospeolog, savant de renume mondial, întemeietorul primului Institut de Speologie din lume (1920) şi fondator al revistei „Speologica” (1907); academician şi preşedinte al Academiei Române, membru al mai multor academii din Europa. A avut o temeinică pregătire şi spirit ştiinţific în organizarea bibliotecilor şi a cataloagelor; a argumentat necesitatea bibliotecilor specializate, pentru cercetare, şi a bibliotecilor centrale, pentru publicul larg. Încă din perioada studiilor pariziene, E.R. a fost preocupat de întocmirea bibliografiilor, fără de care munca ştiinţifică şi de cunoaştere era, practic, imposibilă; într-un Raport, temeinic argumentat, savantul propune, în noiembrie 1920, Senatului universitar clujean întocmirea „inventarului tuturor revistelor ştiinţifice care se găsesc la bibliotecile institutelor universităţii şi la celelalte instituţii culturale din oraş”, subliniind interogativ: „...cum să ne împlinim misiunea de profesori şi cercetători ştiinţifici fără biblioteci bine înzestrate? Trebuie, deci, să găsim mijlocul de a ieşi din această gravă dilemă ... Nu este decât un singur leac: studierea problemei în întregimea ei, stabilirea unui plan general de organizare a tuturor bibliotecilor şi a unei tactici bine chibzuite pentru completarea colecţiilor de reviste. Faţă cu greutatea situaţiunii, trebuie să sacrificăm o parte din aşa-zisa libertate absolută a şefilor de instituţii, libertate care în cazul actual n-ar fi decât libertatea de a nu putea face bibliografie la Cluj (subl. aut.). În locul acestui psihism anarhic ... să adoptăm spiritul şi metodele cooperatiste, care singure ne pot aduce soluţiuni satisfăcătoare”. În 1926 apare, sub direcţia sa, catalogul colectiv realizat de către A. Valentiny, care cuprinde circa 2.800 de periodice aflate în 32 de biblioteci clujene, cu trei mari indici: alfabetic, geografic şi tematic, organizaţi după sistemul zecimal Dewey; prin această lucrare se creează o tradiţie în bibliografia românească, punându-se temeiul cataloagelor colective.

A. V o l u m e :

· Problema bibliografică clujeană şi deslegarea ei. (Raport prezentat în faţa Senatului Universităţii din Cluj, 19 nov. 1920)

· Catalogul revistelor ştiinţifice şi medicale din Cluj = Catalogue des revues scientifiques et médicales de Cluj. Alcătuit sub direcţia lui E.G. Racoviţă de către A. Valentiny. Cluj: Tip. „Corvin”, 1926 (E.R. semnează introducerea şi îndreptarul metodologic: Folosirea Catalogului. Normele de alcătuire. Informaţiile ce le conţin.).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i :

· Cartothèque à classement vertical. Essai pour trouver une méthode rationelle et pratique de conservation et de manipulation de grandes feuilles sans les déteriorer. În: „Buletinul Societăţii de Ştiinţe” din Cluj, IV, 1928, p. 3-19.

· Photothèque à classement vertical. Essai pour trouver une méthode rationelle pratique de documents photographiques. În: „Buletinul Societăţii de Ştiinţe” din Cluj, V, 1930, p. 73-114.

RADOSAV, DORU (n. 5 nov. 1950, Partoş, jud. Timiş)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1973), şef de promoţie al Secţiei de istorie; doctor în istorie, specialitatea istoria medie a României.

Între anii 1973 şi 1975, este profesor la Liceul „Doamna Stanca” din Satu-Mare; între 1975 şi 1990, este cercetător şi director la Muzeul din acelaşi oraş. Din 1991, lector, conferenţiar şi profesor universitar la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de istorie medie şi istoriografie; din 1997, director al Institutului de Istorie Orală de la aceeaşi facultate, iar din anul 2000, şeful Catedrei de istorie medie şi istoriografie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Din 1990 – director la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, iar din 1995, coordonatorul Colegiului de biblioteconomie din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Judeţul Satu-Mare: monografie. Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1981.

· Carte şi societate în sec. XVII-XIX. Oradea: Fundaţia Cele Trei Crişuri, 1995.

· Catalogul cărţii vechi româneşti din nord-vestul Transilvaniei. Cluj-Napoca, 1995.

· Fondul Secret. Fond „S” special. Contribuţii la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1995 (coautor).

· Books and Religious Feeling in the XVIII^th Century. În: „Ethnicity an Religion in Central and Eastern Europe”. Cluj-Napoca: University Press, 1995, p. 212-226.

· Lucian Blaga şi Biblioteca Centrală Universitară. În: Eonul Blaga. Întâiul veac. Bucureşti: Editura Albatros, 1997, p. 181-183.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Copii-manuscrise ale Cazaniei lui Varlaam în nord-vestul Transilvaniei. În: Studia Universitatis «Babeş-Bolyai». Series Historiae. Cluj-Napoca, 1980, 25, fasc. 2, p. 15-21.

· Manuscrise româneşti din secolul XVIII în părţile sătmărene. În: „Satu-Mare – Studii şi comunicări”, V-VI. Satu-Mare, 1981, p. 223-227.

· The Way of Redemption. Books and Religion Sentiment in the XVIII^th Century. În: „Philobiblon”, 1997, nr. 2, p. 73-87.

· Biografii şi istorie în sec. XX. În: „AIO (Anuarul Institutului de Istorie Orală)”. Cluj-Napoca, I, 1998, p. 37-71.

ROBU, IOANA (n. 22 iun. 1953, Cluj-Napoca)

Absolventă a Facultăţii de Filologie, Secţia engleză-franceză, (1976). Din anul 1980 este bibliotecar la Biblioteca Centrală a Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca. Din 1994, este director al acestei biblioteci, iar din 1996 şi lector asociat la Facultatea de Medicină, Catedra de informatică medicală şi biostatistică. Între anii 1992 şi 1994 a urmat cursuri postuniversitare şi masterat la Universitatea „Robert Gordon”, Facultatea de Management, Secţia biblioteconomie şi ştiinţa informării din Aberdeen, Scoţia, finalizate cu Diplomă de Master in Science (LIS) în anul 1994. Lucrarea de masterat cu tema Automatizarea bibliotecilor medicale româneşti – căile spre soluţia optimă este pusă în aplicare la Biblioteca Centrală U.M.F., cu sprijinul lui Sally Wood-Lamont, bibliotecar la Biblioteca Centrală a Universităţii din Edinburg şi din 1994 consultant la Biblioteca Centrală U.M.F., aceasta din urmă devenind prima bibliotecă medicală din ţară complet informatizată. Începând din 1994 şi până în prezent, tot împreună cu Sally Wood-Lamont şi cu sprijinul Consiliului Britanic, iniţiază o serie de cursuri de perfecţionare în biblioteconomie şi ştiinţa informării pentru bibliotecarii din întreaga ţară. În 1997, câştigă titlul şi bursa de Cunningham Fellow a Asociaţiei Bibliotecarilor Medicali din SUA şi efectuează un stagiu de perfecţionare de patru luni în Statele Unite, ocazie cu care vizitează peste 20 de biblioteci medicale de pe continentul american. În 1996, este numită preşedinta Secţiei de management din cadrul A.B.I.R., iar din 1999, preşedinta Secţiei de biblioteci medicale a aceleiaşi asociaţii. În 1998 primeşte Premiul „Ioan Bianu” pentru merite deosebite în informatizarea bibliotecilor. Din 1998, este vicepreşedinta C.N.B.I. (Consiliul Naţional al Bibliotecilor de Învăţământ), organ consultativ al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Este membră a Asociaţiei Bibliotecarilor din Marea Britanie, EAHIL (European Association for Health Information and Libraries) şi MLA (Medical Library Association). Este membră în Comitetul Ştiinţific Internaţional al Conferinţei Internaţionale a Bibliotecilor Medicale, Londra (din iulie, 2000).

A. V o l u m e (selectiv) :

· The Medical University Library – modern centre of medical information. În: „Romanian Library Association Conference Proceedings”, 1992, p. 57-65.

· Automation of Romanian Medical Libraries. Survey of the paths towards an optimal solution. Master in Science Dissertation. Robert Gordon University, Aberdeen, Marea Britanie, 1994.

· A Low–budget strategy for improving health information in Romania: study of the Cluj Medical Library Project. În: Proceedings of the 7th International Congress on Medical Librarianship. Washington DC, May 1995, p. 372-377 (colaborator).

· The Library assistance program of the Soros Foundation for an Open Society. În: „Philobiblon”, 1996, 1, nr. 1-2, p. 112-126 (colaborator).

· America... America... Thoughts about Libraries and Librarians. În: „Philobiblion”, 1998, 3, nr. 1-2, p. 15-18.

· Despre biblioteci şi bibliotecari: gânduri dintr-o experienţă americană. În: Hermeneutica Bibliotecaria. Antologie Philobiblon. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 33-38 (Colecţia „Philobiblon”).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Cluj Medical Library Project. În: „Scottish Libraries”, 1993, nr. 4, p. 7-9.

· Cluj Medical Library Project: a model for Romanian library automation. În: „Focus on International and Comparative Librarianship”, 1994, 25 (1), p. 29-37 (colaborator).

· Courses in librarianship. În: „Lectura”, 1995, nr. 1, p. 15-16 (colaborator).

· Libraries in transition. În: „Timpul”, 1995, 8 aug., nr. 2-3 (colaborator).

· „Et in Arcadia ego”: the 7th ICML Congress, Washington 1997. În: „Biblioteca”, 1996, nr. 1-2-3, p. 156-160.

· Propunere de metodă pentru ierarhizarea revistelor româneşti de profil bio-medical. Studiu preliminar. În: „Radioterapie & Oncologie Medicală”, 1999, 5, nr. 4, p. 378-383.

RUSU, ADRIAN ANDREI (n. 8 nov. 1949, Mediaş, jud. Sibiu)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1974); bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei; autor al mai multor bibliografii, contribuţii la istoria cărţii şi manuscriselor; a iniţiat Catalogul corespondenţei din B.C.U., a contribuit la lărgirea substanţială a colecţiei de manuscrise, ex librisuri, ilustrate; are contribuţii la Bibliografia istorică a României, bibliografii speciale în domeniul fortificaţiilor şi cercetărilor de arheologie medievală, mănăstiri etc.

Doctor în istorie; a fost distins cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române.

A. V o l u m e :

· Activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj-Napoca. 1974-1978. Bibliografie selectivă. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeş-Bolyai”, 1979 (coautor).

· Manuscrise pe teme arheologice din Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca. În: Biblioteca universitară – laborator de muncă intelectuală. Bucureşti, 1979, p. 279-285.

· Bibliografia istorică a României. Vol. V-VI. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1980-1985 (colaborator şi coautor) (pentru vol. VI – Premiul Academiei Române).

· O carte şi o cronică manuscrisă de secol XVI în colecţiile B.C.U. Cluj-Napoca. În: Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Vol. II. Bucureşti, 1983, p. 59-62.

· „Anuarul Institutului de Istorie Naţională”. „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca” (1921-1981). Indice bibliografic. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1984 (colaborator).

· Activitatea ştiinţifică a corpului didactic şi a cercetătorilor Universităţii din Cluj-Napoca. 1979-1986. Istorie. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1988 (coautor).

· Bibliografia fortificaţiilor medievale şi premoderne din Transilvania şi Banat = Bibliographie der Befestigungen ans Siebenbürgen und ans dem Banat während Mittelalters und der Frühneuzeit. Reşiţa: Editura Banatica, 1996.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Manuscrisul nr. 2 din colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca şi contextul său istoriografic. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, III. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1977, p. 153-162.

· Catalogul corespondenţei din B.C.U. Cluj-Napoca. În: „Biblioteca şi Învăţământul”, VIII. Cluj-Napoca: Biblioteca Centrală Universitară, 1984, p. 445-451.

· Datarea ferecăturii evangheliarului lui Laţcu Cânde de la Mănăstirea Neamţ. În: „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D. Xenopol» din Iaşi”, XXII/2, 1985, p. 743-746.

· Două cărţi sălăjene în anul 1470 (repere la circulaţia cărţii româneşti din Transilvania). În: „Acta Musei Napocensis”, X, 1986, p. 499-503.

· Archäologische Ausgrabungen in Siebenbürgischen mittelalterichen (1955-1989). Bibliographie. În: Castrum Bene, 2, 1990, p. 387-393.

SÂNCRĂIAN, VIORICA (n. 7 sept. 1949, Dindeşti, jud. Satu-Mare)

A absolvit Facultatea de Filologie, Secţia limba şi literatura franceză, a Universităţii ,,Babeş-Bolyai’’ Cluj (1972).

Din 1981 până în prezent îşi desfăşoară activitatea la Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca, în Serviciul publicaţii periodice. În această calitate a iniţiat, coordonat şi realizat instrumente bibliografice în domeniul publicaţiilor periodice. Din anul 2000, conduce activitatea atelierului profesional ,,Philobiblon’’; colaborează cu Centrul de Informare şi Memorie Culturală (C.I.M.E.C.) şi Biblioteca Naţională pentru proiectul Digitalizarea periodicelor româneşti vechi, în scopul prezervării lor.

În perioada 1994-1996, a fost preşedinte A.B.I.R., Filiala Cluj.

A participat la proiecte, programe naţionale şi internaţionale în domeniu, a efectuat stagii de documentare la biblioteci în Paris, la ENSSIB Lyon; a participat la Conferinţele IFLA. Este membru colaborator la AUF (Agence Universitaire de la Phrancophonie).

A. V o l u m e (selectiv) :

· Bibliografia istorică a Transilvaniei (1936-1944). Bibliografie selectivă. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998 (colaborator, traducere în limba franceză).

· Bibliografie adnotată. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2000.

· „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”. Indice bibliografic tematic. 1991-1995. Vol. II. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2000 (traducere în limba franceză).

· Eminescu în Transilvania. 1866-1918. Bibliografie adnotată. În colaborare cu Mircea Popa. Cluj-Napoca: Editura Presa Uiversitară Clujeană. Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga’’, 2000.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Preambul la o reţea de biblioteci. În: „Buletin A.B.I.R.”, 1995, nr. 3, p. 10.

· Gânduri la început de an universitar: Singurătatea cititorului copleşit de informaţii. În: „Buletin A.B.I.R.”, 1995, nr. 5, p. 16.

· Pentru o reţea de biblioteci. În: „Philobiblon”, I, 1995, nr. 1, p. 252-256.

· Formarea continuă în Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca. În: Hermeneutica Bibliotecaria. Antologie Philobiblon. Îngrijit de Florina Ilişi, Ionuţ Costea. Cluj-Napoca: Editura Presa Universară Clujeană, 1998, p. 213-223 (colecţia „Philobiblon”).

· Romanian University Libraires in Tempus International Programmes within the Commission of the European Union. În: „Philobiblon”, II, 1997, nr. 2, p. 181-195.

· Needs and Reality in Continous Formation. În: „Philobiblon”, III, 1998, nr. 1-2, p. 263-268.

· Management pentru viitor – Biblioteci şi arhive. [Recenzie]. Editori: Hermina G.B. Anghelescu şi István Király. În: „Buletin A.B.I.R.”, XI, 2000, nr. 2, p. 34-36.

SZEKELY, ADRIANA (n. 18 aug. 1965, Baia Mare, jud. Maramureş)

A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Îşi desfăşoară activitatea în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, la început ca bibliotecar, iar mai apoi ca şef birou Relaţii cu publicul.

Din 1999, este secretar al Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ din România (A.B.I.R.), filiala Cluj. În cadrul A.B.I.R., pe ţară, a fost aleasă secretar al secţiunii Comunicarea documentelor; membră a Comisiei de statistică de bibliotecă din cadrul Federaţiei Asociaţiilor de Bibliotecari din România (F.A.B.R.); organizează la Cluj-Napoca, sub egida F.A.B.R., seminariile naţionale Conservarea între tradiţie şi inovaţie şi Statisticile de bibliotecă între tradiţie şi modern.

În 1996 a efectuat stagii de formare în marketing, tehnici de anchetă şi evaluare, comunicarea şi împrumutul documentelor la B.I.U. Montpellier (Franţa) şi B.U. Barcelona (Spania).

Este coordonatorul primului număr al buletinului informativ al bibliotecii, în format electronic – BIBLIOREV („Buletin Informativ” al B.C.U. „Lucian Blaga” – Informare, Opinii, Relaţii, Evenimente, Virtual); organizează şi participă, ca lector, la cursurile de formare a bibliotecarilor în utilizarea modulului de circulaţie al sistemului integrat de bibliotecă Aleph 500.

A. V o l u m e :

· B.C.U. „Lucian Blaga” – ghid. Cluj-Napoca, 1995.

· Despre importanţa investigaţiei sociologice în biblioteca universitară. În: Biblioteca – cetate a culturii – 75 ani de activitate.

· Idem. În: „Philobiblon”. Cluj-Napoca, I (1995), nr. 1, p. 82-86.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Studiu privind starea profesiei la bibliotecarii cu studii superioare din B.C.U. „L. Blaga” Cluj-Napoca = A study of the state of profession of librarians with a University Degree in the „Lucian Blaga” Central University Library. În: Hermeneutica bibliothecaria. Antologie Philobiblon. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, p. 54-82 (colaborator).

· Idem. În: „Philobiblon”, III, 1998, January-December, nr. 1-2, p. 213-235.

ŞTIRBAN, MARCEL (n. 26 aug. 1932, Poplaca, jud. Sibiu)

Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filologie a Universităţii din Cluj (1957). Arhivist principal la Arhivele Statului din Alba Iulia (1957-1961), şef filială la Arhivele Statului din Blaj (1962-1965); din 1965, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie din Cluj (domeniul: istoria României – viaţa politică, economică, socială şi spiritual-culturală), iar din 1977, lector, conferenţiar şi profesor la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii din Cluj-Napoca.

Doctor în istorie din 1977; în anul 1980 primeşte Premiul Academiei R.S.R.

A. V o l u m e :

· Contribuţii la bibliografia bibliografiilor ascunse aflate la B.C.U. Cluj. Cluj: Biblioteca Centrală Universitară, 1969 (colaborator).

· Bibliografia istorică a României. Vol. I, IV-VI. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., 1970 – vol. I; 1975-1985 – vol. IV-VI (coautor şi colaborator).

· Din istoria Bisericii Române Unite. Vol. I. Satu Mare: Editura Muzeului Satu Mare, 2000.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (s e l e c t i v) :

· Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, 1 decembrie 1918. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, 1968, XI, p. 171-257.

TAMPA, MAGDALENA (n. 3 aug. 1939, Şumuleu Ciuc, jud. Harghita)

A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1961). Doctorand în istorie.

Din 1966, este bibliograf principal la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române, iar din 1999, cercetător principal la Colectivul de bibliografie al Institutului de Istorie din Cluj-Napoca.

A participat la reconstituirea celor aproape 40 de fonduri istorice componente ale Bibliotecii Centrale de la Blaj (găzduite sub numele Fondul Blaj la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române). Este vorba de o reconstituire fizică, pe baza unor studii aprofundate, urmată de prelucrarea (catalogarea-inventarierea) şi punerea în circulaţie, precum şi valorificarea ştiinţifică a materialului. A realizat identificarea unui valoros incunabul ovidian.

A elaborat părţile privind „Fondul de cărţi Blaj” pentru Ghidul Bibliotecii academice clujene. Începând cu 1994, participă la elaborarea Bibliografiei istorice a României.

A participat la programele de specializare (naţionale): Instrumente şi sisteme de evidenţă a cărţii vechi (1977); Etape în prelucrarea ştiinţifică a fondului Bibliotecii Centrale de la Blaj (1980) şi la trei specializări, în străinătate, în problemele cărţii vechi (Polonia 1976, 1978; Ungaria 1997).

A. V o l u m e :

· Un tezaur transilvănean de cultură: Biblioteca Blajului. În: 100 de ani de la înfiinţarea primei biblioteci publice din judeţul Galaţi. Volum jubiliar. Galaţi, 1974, p. 261-266.

· Donaţia de carte Liviu Rebreanu. Catalog. Cluj-Napoca, 1985 (coautor).

· Bibliografia istorică a României. Vol. IX. Cluj-Napoca: Institutul de Istorie, 2000 (coautor).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Despre fondul oriental al Bibliotecii Filialei Cluj-Napoca a Academiei. În: „Biblioteca şi cercetarea”, I, 1973, p. 193-198.

· Din începuturile Bibliotecii de la Blaj – Despre inventarul manuscris din 14.VI.1747. În: „Biblioteca şi cercetarea”, III, 1979, p. 126-145.

· Un incunabul, recent identificat, din Biblioteca lui Timotei Cipariu. În: „Biblioteca şi cercetarea”, II, 1980, p. 275-287.

· Din nou despre începuturile Bibliotecii de la Blaj. Cărţi şi posesori: Grigore Maior. În: „Biblioteca şi cercetarea”, V, 1981, p. 93-105.

· „Biblioteca şi cercetarea”. Opinii, puncte de vedere. În: „Biblioteca şi cercetarea”, VI, 1982, p. 167-173.

· Valori bibliofile din colecţia cipariană. În: Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi valorificare, II, 1983, p. 85-89.

· Consideraţii asupra importanţei conservării structurii unei biblioteci româneşti din Transilvania sec. XVIII-XIX – tezaur cultural de însemnătate deosebită. În: „Biblioteca şi cercetarea”, VII, 1983, p. 225-230.

· Ladislau Vajda şi cărţile sale. În: „Biblioteca şi cercetarea”, IX, 1985, p. 290-293.

· Contribuţii la istoria preiluminismului românesc în Transilvania: despre „biblioteca” lui Ioan Giurgiu Patachi. În: „Biblioteca şi cercetarea”, X, 1986, p. 299-303.

· Un aspect al Bibliografiei lui Timotei Cipariu: frobenienele din colecţia sa. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XII, 1988, p. 61-68.

· Informaţia unui cărturar luminist: cărţi din biblioteca lui Gheorghe Şincai. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XIII, 1989, p. 239-246.

· Ediţii din Ovidius într-o colecţie de excepţie: biblioteca lui Timotei Cipariu. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XIV, 1990, p. 70-78.

· „Biblioteca” Supplexului: cărţi cu semnătura lui Ioan Para. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XVI, 1992, p. 9-17.

· Un exerciţiu profesional: reconstituirea fondurilor istorice ale Bibliotecii Centrale de la Blaj. Concepţie şi operaţiuni. În: „Biblioteca şi cercetarea”, XX, 1996, p. 36-41.

TEODOR, POMPILIU (n.19 iul. 1930, Ilia, jud. Hunedoara – 7 sept. 2001, Cluj-Napoca).

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1954). Şi-a început activitatea ca cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj unde a lucrat un an.În perioada 1955-1963 este cercetător şi bibliograf principal la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei R.P.R. În perioada 1963-2000 şi-a desfăşurat activitatea la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie, fiind totodată şi cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie mai întâi ca lector, apoi conferenţiar, şi din 1977 profesor universitar titular (disciplinele istoria medie a României, sec. XVI-XVIII, istoria istoriografiei generale şi istoria istoriografiei româneşti). Între anii 1973 şi 1977, respectiv 1990 şi 2000 a fost şeful catedrei de istorie medie şi istoriografie; membru în Consiliul profesoral, membru în Senatul Universităţii, consilier ştiinţific la Institutul de Iudaistică al Universităţii „Babeş-Bolyai” (1990-2000); a activat şi în cadrul universităţilor din Alba Iulia, Târgu-Mureş, Blaj (1995-2000). A efectuat specializări la Universitatea din Viena (1968-1969) şi, în calitate de Visiting Professor, la University of Illinois, U.S.A (1972-1973). Şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul Samuil Micu istoric (1970). A fost membru corespondent al Academiei Române (1991).

A. V o l u m e (selectiv) :

· Răscoala lui Horea, 1784. Studii şi interpretări istorice. Cluj-Napoca, 1984 (editor).

· Interferenţe iluministe europene. Cluj-Napoca, 1984.

· Civilizaţia medievală şi modernă românească. Studii istorice. Cluj-Napoca, 1985 (editor).

· Memorandul. Ideologie şi acţiune politică. Bucureşti, 1994 (coautor).

· Incursiuni în istoriografia română a secolului al XX-lea. Oradea, 1995.

· The History of International Relations in Central and Eastern Europe. Cluj-Napoca, 1995 (editor).

· Incursiuni în opera istorică a lui Gheorghe I. Brătianu. Studii şi interpretări istorice. Coordonatori: Pompiliu Teodor, Radu Mârza. Cluj-Napoca, 1999.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Două biblioteci particulare româneşti de la sfârşitul sec. XVIII. În: „Studii şi cercetări de bibliologie”, 1957, II, p. 261-268.

· Două manuscrise copiate pentru biblioteca lui Şerban Cantacuzino. În: „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, 1962, p. 229-232.

· Prima carte tipărită pe teritoriul ţării noastre. În: „Steaua”, XIII, 1962, nr. 3, p. 114-115.

· Bibliotheca Historica Romaniae. [Recenzie]. În: „Tribuna”, X, 1966, nr. 7, p. 2

· Arhiva istorică a Bibliotecii Filialei din Cluj a Academiei R.S.R.. În: „Revista Arhivelor”, X, 1967, nr. 1, p.125-136.

· Lumea cărţilor lui Samuil Micu. În: „Revista bibliotecilor”, XXIV, 1971, nr. 4, p. 237-239.

· Enciclopedia istoriografiei româneşti. Coordonator: Ştefan Ştefănescu. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978 (coautor).

TRITEANU, MIHAIL (2 aug. 1930, Viişoara, jud. Cluj – 27 ian. 1993, Cluj-Napoca)

A absolvit Facultatea de Filologie, specialitatea limba şi literatura română, din cadrul Universităţii „Victor Babeş”(1953).

Cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al Academiei – Filiala Cluj (1953-1961); director al Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei (1961-1969); redactor şef la Editura „Dacia” (1970-1971); lector universitar şi şef de catedră la Institutul Central de Perfecţionare a Personalului Didactic – Filiala Cluj (1971-1979); lector universitar la Facultatea de Filologie, şef al Colectivului de limbă română pentru studenţii străini (1980-1983); director al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca (1983 – până la pensionare, 1989).

A publicat peste 50 de articole, cronici şi recenzii în revistele „Tribuna”, „Revista bibliotecilor”, „Biblioteca”, „Albina” ş.a.; a organizat cursuri şi activităţi specifice privind specializarea şi perfecţionarea în profesia de bibliotecar.

Şi-a luat doctoratul în filologie (1975), cu lucrarea „Monografia revistei «Luceafărul»”, Cluj-Napoca, 1975, 200 p.

Ca director al Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei R.S.R., a organizat fondurile pe baze biblioteconomice moderne, creând în cadrul ei un Serviciu de documentare destinat realizării unor instrumente de informare ştiinţifică, iniţiind valorificarea bogatelor ei fonduri de manuscrise şi tipărituri printr-o sistematică activitate cu caracter de cercetare.

A. V o l u m e :

· „Steaua”. Indice bibliografic adnotat. Vol. I-III. Cluj: [s.n.], 1970 [lucrare litografiată] (coautor).

· „Luceafărul”. Indice bibliografic analitic. Bucureşti: Editura Enciclopedică Română, 1972.

· Monografia revistei „Luceafărul”. Cluj-Napoca: [s.n.], 1975.

TURC, LUCIA (n. 30 mart. 1961, Târnăveni, jud. Mureş)

Absolventă a Facultăţii de Istorie-Filosofie din Cluj-Napoca (1985). Profesor de istorie la Poienile de sub Munte, jud. Maramureş; din 1990 este bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca; doctorand în istorie.

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică a Transilvaniei (1936-1944). Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998 (continuarea bibliografiei profesorului Ioachim Crăciun. Bibliografia istorică a Transilvaniei româneşti 1916-1936).

· Reviste româneşti de cultură din Transilvania interbelică. Vol. I. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1999 (coautor).

· Bibliografia istorică a României. Vol. VIII-IX. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1996 – vol. VIII; Cluj-Napoca: Institutul de Istorie, 2000 – vol. IX (coautor).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (s e l e c t i v) :

· Rolul presei româneşti în colportajul de carte din Transilvania 1900-1910. În: „Studii de istorie a Transilvaniei”. Cluj-Napoca, 1994, p. 144-147.

· „Răvaşul” – o publicaţie clujeană de la începutul secolului. 1903-1910. În: „Philobiblon”, 1995, nr. 1, p. 209-218.

· Documente referitoare la biblioteca societăţii „Petru Maior”. În: „Ziridava”, XIX-XX, 1996, p. 343-363.

· Istoriografia privind bibliotecile româneşti din Transilvania (1850-1918). În: „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai»”, XLV, 2000, p. 85-100.

TURCUŞ, ŞERBAN (n. 22 iun. 1969, Aleşd, jud. Bihor)

Studii universitare în istorie la Cluj-Napoca (1988-1993). Preparator, asistent şi lector universitar (din 1999) la Catedra de istorie medievală a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Doctor în istorie (2000). Bursier al Statului Român pe lângă Archivio Segreto Vaticano şi Biblioteca Apsotolica Vaticana din Roma (1995-1996).

A efectuat stagii de documentare în Biblioteca Naţională din Milano (1997), Biblioteca Marciana din Veneţia (1999), Biblioteca Naţională din Florenţa (1999, 2000) şi Biblioteca Naţională din Paris (2000).

Din 1999, este membru în Comitetul Internaţional pentru Bibliografia Istorică de pe lângă Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice – Paris.

A. V o l u m e :

· Biblia de la Blaj. 1795. Ediţie jubiliară. Roma: Tipografia Vaticana, 2000 (coeditor).

· International Bibliografy of Historical Sciences. 1994. KG-Saur, München, 2000 (coautor pentru România).

· International Bibliografy of Historica Sciences. 1995. KG-Saur, München, 2000 (coautor pentru România).

TURCUŞ, VERONICA (n. 17 ian. 1974, Cluj-Napoca)

Studii superioare în istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1992-1997).

A efectuat stagii de documentare ştiinţifică la Biblioteca Apostolica Vaticana din Roma (1995-1996), Biblioteca Naţională din Florenţa (1999), Biblioteca Naţională din Paris (2000).

Din 1998, este cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române din Cluj-Napoca, Sectorul de istorie contemporană şi Bibliografia istorică a României.

Doctorand la Scuola Normale Superiore din Pisa – Italia (1999-2001).

A. V o l u m e :

· Bibliografia istorică româno-italiană (Bibliografie selectivă). Evoluţia publicaţiilor istorice româno-italiene până în 1996 = Bibliografia istorica romeno-italiana. Vol. I-II. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1997 („Bibliotheca Bibliologica”. Serie Nouă. 12).

· Alexandru Marcu (1894-1955) – propagator al culturii italiene în România interbelică. Profil Bio-bibliografic. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1999, („Bibliotheca Bibliologica”. Serie Nouă. 14).

· Biblia de la Blaj. 1795. Ediţie jubiliară. Roma: Tipografia Vaticana, 2000 (coeditor).

VALENTINY ANTAL (1 apr. 1883, Samote, jud. Caraş-Severin – 1948, Cluj)

Filolog şi bibliograf; director al B.C.U. Cluj între 1940 şi 1942; colaborează la elaborarea numeroaselor lucrări de referinţă, publică articole şi studii; realizează, sub direcţia lui Emil Racoviţă, Catalogul revistelor ştiinţifice şi medicale din Cluj, lucrare care a constituit un model de organizare bibliografică naţională şi chiar internaţională; pornind de la ea, se creează o tradiţie în bibliografia românească, punându-se totodată bazele catalogului colectiv.

B . S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i :

· Catalogul revistelor ştiinţifice şi medicale din Cluj=Catalog des revues scientifiques et medicales de Cluj. Alcătuit sub direcţia lui E.G. Racoviţă de către A. Valentiny. Cluj: Tipografia „Corvin”, 1926.

VERESS ANDREI (15 febr. 1868, Békés-Ungaria – 24 nov. 1953, Pécs-Ungaria)

Istoric, arhivist, bibliograf; în perioada 1903-1915, a fost bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj; este autorul prestigioasei Bibliografii româno-ungare, despre care scrie cu multă apreciere Ion Breazu în Studii de literatură română comparată (Cluj, 1973):

„Veress este un arhivar şi un bibliograf, două specialităţi care se întregesc reciproc. Cele trei volume de documente au fost o admirabilă dovadă a priceperii arhivarului, iar volumul de bibliografie este un excelent certificat al bibliografului. Am răsfoit filă cu filă pe ultimul. Mărturisesc că poate sta cu mândrie alăturea de bibliografia veche a lui Bianu şi Hodoş şi bibliografiile franco-române ale lui Bengescu şi ale soţilor Rally. Sunt cele patru opere bibliografice româneşti care pot face faţă celor mai exigente cerinţe, ale acestei specialităţi”.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti = Documents concernant l’histoire de la Transylvanie, de la Moldavie et de Valachie. Vol. I-XI. Bucureşti: Tipografia Cartea Românească, 1929-1939.

· Bibliografia româno-ungară = Bibliographie roumaine-hongroise. Vol. I-III. Bucureşti: Tipografia Cartea Românească, 1931-1935.

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i (selectiv) :

· Sursele secundare de informare şi beneficiarii lor în bibliotecile de învăţământ superior. În: Biblioteca şi Universitatea. Studii şi lucrări de biblioteconomie. Cluj, 1972, p. 52 (coautor).

WOOD-LAMONT, SALLY (n. 4 oct. 1949, Edinburgh, Scoţia, U.K.)

Absolventă a Şcolii de Biblioteconomie, Napier University, Edinburgh, 1976. Lucrează în Biblioteca Centrală a Universităţii din Edinburgh, Scoţia din 1968; din 1979, şefă a Secţiei de donaţii şi schimb, poziţie care îi oferă ocazia de a lua primul contact cu bibliotecile din România, prin programul de donaţii de cărţi iniţiat la începutul anului 1990. Între 1990 şi 1993, a iniţiat şi facilitat stagii şi schimburi de experienţă ale bibliotecarilor români în biblioteci din Scoţia şi Anglia, implicându-se într-o amplă acţiune de ajutorare şi sprijinire a bibliotecilor şi bibliotecarilor din România.

Începând din anul 1993, lucrează ca bibliotecar consultant la Biblioteca Centrală a Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca, contribuind decisiv la implementarea sistemului automatizat de bibliotecă, precum şi la introducerea unor metode moderne de management de bibliotecă. Împreună cu Ioana Robu, a iniţiat şi susţinut, începând cu 1994, o serie de cursuri de perfecţionare în biblioteconomie şi ştiinţa informării pentru bibliotecari din întreaga ţară, cu sprijinul Consiliului Britanic. În 1995, a primit titlul de Bibliotecar Internaţional al Anului din partea Asociaţiei Bibliotecarilor din Marea Britanie, iar în 1996, datorită meritelor deosebite şi activităţii în domeniul biblioteconomiei, a fost înaintată la gradul de Fellow al aceleiaşi asociaţii. Din 1999, este redactor şef al Buletinului EAHIL (European Association for Health Information and Libraries).

Pe lângă activitatea în domeniul biblioteconomiei, desfăşoară multiple activităţi educaţionale, culturale şi de caritate, dintre care: coordonarea proiectului SCROLL (Scottish Romania Language Link), prin care studenţi scoţieni predau cursuri de engleză de vară în zeci de şcoli din România, coordonarea proiectului Scotland Romania Medicaid, prin care numeroşi medici au efectuat stagii şi schimburi de experienţă în Marea Britanie. Din 1999, este fondatoarea şi preşedinta Clubului şi Centrului Sportiv pentru Handicapaţi Neuromotori din Cluj-Napoca. În paralel cu activitatea în bibliotecă, desfăşoară o intensă activitate editorială, fiind editor al versiunii în limba engleză a unor prestigioase reviste de medicină. În 1999, a obţinut titlul ştiinţific de „Master of Arts” al Universităţii din Edinburgh.

A. V o l u m e (selectiv) :

· Cluj Medical Library Project: a model for Romanian library automation. În: „Focus on International and Comparative Librarianship”, 1994, 25 (1), p. 29-37 (colaborator).

· A Low–budget strategy for improving health information in Romania: study of the Cluj Medical Library Project. În: Proceedings of the 7th International Congress on Medical Librarianship. Washington DC, May 1995, p. 372-377 (colaborator).

B. S t u d i i ş i c o m u n i c ă r i :

· Courses in librarianship. În: „Lectura”, 1995, nr. 1, p. 15-16 (colaborator).

· Libraries in transition. În: „Timpul”, 1995, 8 aug., nr. 2-3 (colaborator).

· The Application of Modern Methods of Working Practices in Transitional Society. În: „Philobiblon”, I, 1996, January-December, (1-2) p. 100-111.

---

[1] Gålåtescu, Cornelia. Contribuõii bibliologice øi cercetåri de arhivå = Bibliological contribution and archive research. Cluj-Napoca: Editura Philobiblon a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. Colecõia „Bibliotheca Bibliologica”. Fondatå de Ioachim Cråciun. Serie Nouå 3(22), 1995, p. 77-79.

[2] Maior, Maria. Crâmpeie din activitatea profesorului V. L. Bologa pe tårâm biblioteconomic øi bibliografic. Conferinõå råmaså în manuscris.

[3] Samuel Iszák; Bologa, Sandu. Valeriu Lucian Bologa – Evocare monograficå – . Cluj-Napoca: Miracolul Cuvântului, 1995.

[4] Gålåtescu, Cornelia. Contribuõii øi cercetåri de arhivå = Bibliological contribution and archive research. Cluj-Napoca: Editura Philobiblon a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. Colecõia „Bibliotheca Bibliologica”. Fondatå de Ioachim Cråciun. Serie Nouå, 3(22), 1995.

[5] Manolescu, Lia. Muzeul Limbei Române. În: „Boabe de grâu”, I, 1930, nr. 1, p. 88.