28 nov. – Inaugurarea primei centrale telefonice la Cluj
Primele telefoane și centrale telefonice în lume
Telefonul este rezultatul preocupărilor mai multor inventatori, dar Alexander Graham Bell a fost primul care l-a brevetat, în 1876. Primele aparate telefonice erau incomode, deoarece microfonul și casca receptoare nu erau fixate. Au apărut, apoi, telefoane cu microfonul fixat de aparat și casca mobilă. În 1882, s-a construit un suport pe care au fost fixate casca receptoare și microfonul.
Datorită creșterii numărului de abonați, s-a pus probleme cuplării telefoanelor, rezolvată cu inventarea centralelor telefonice. Și ideea acestora a preocupat mai mulți inventatori. Pe baza conceptului lui Puskás Tivadar, a fost construită prima centrală telefonică experimentală la Boston, în 1877. Prima centrală din Europa, instalată la Amsterdam, în anul 1898, putea deservi 400 de abonați. După aceasta, numărul centralelor telefonice a început să se multiplice cu mare viteză în lume. La început, au fost centrale manuale, deservite de operatori și doar ulterior s-a pus problema automatizării lor.
Demersuri pentru instalarea unei centrale telefonice la Cluj
Prin intermediul presei locale, clujenii au aflat deja în 1877 de invenția lui Bell. Preocuparea pentru achiziționarea de aparate și înființarea unei centrale telefonice s-a manifestat și la Cluj, aceasta din urmă devenind realitate în 1892.
Astfel, la 9 ianuarie 1892, era comunicată o decizie a ministrului Comerțului privind instalarea unei centrale telefonice la Cluj, care avea să fie funcțională cel târziu în luna iulie a aceluiași an. Cu împuternicire ministerială, Camera de Comerț și Industrie se adresa tuturor instituțiilor și particularilor care doreau să se conecteze la aceasta, cerându-le să facă demersurile în acest sens, până în data de 16 a lunii.
La 6 februarie 1892, implementarea proiectului centralei telefonice era în desfășurare și ziarul local „Kolozsvár” relata deja despre 41 de solicitări concrete de racordate. În lista publicată a solicitanților figura administrația locală cu 6 stații telefonice, Camera de Comerț și Industrie cu două stații, episcopul reformat Szász Domokos, Societatea de asigurare franco-maghiară, Casa de economii clujeană, spitalul Carolina, redacțiile ziarelor „Kolozsvár” și „Ellenzék”, cafenele și hoteluri precum cafeneaua Europa, hotel Hungaria, Central etc.
Inaugurarea centralei telefonice
În data de 25 noiembrie s-au desfășurat o serie de convorbiri de probă, care au fost toate reușite. Ca urmare, la 28 noiembrie 1892, la ora 11.00, centrala a fost pusă în funcțiune. Orice abonat putea să vorbească la telefon folosind numerele de telefon din lista de abonați ce îi era comunicată. Până în 28 noiembrie, aceste mici cărți de telefon fuseseră distribuite. Ziarul „Ellenzék” a publicat și el această listă cu o zi înainte de punerea în funcțiune a centralei. În cartea de telefon, după numele abonatului figura numărul, iar legătura prin centrală se realiza cu comunicarea numărului apelat.
Astfel, în 28 noiembrie au și început conversațiile telefonice prin centrală. La acea dată, la Cluj, erau 62 de abonați. Prețul abonamentului lunar era de 6 forinți, avându-se în vedere o reducere a sumei pe măsura creșterii numărului abonaților.
În speranța scăderii valorii abonamentului lunar, deja în decembrie 1892 figurau pe listele de așteptare 100 de noi potențiali abonați. Ziarul „Ellenzék” sublinia necesitatea conectării la centrală în viitorul apropiat a tuturor autorităților, a medicilor și școlilor.
Bibliografie
- Telefonie, Complexul Național Muzeul „Moldova” Iași. Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu, la http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/old/Technical%20Museum/html/ro/telefonie.htm.
- Telefon – hálozat Kolozsvárt, în „Kolozsvar”, Anul VI, nr. 7, 9 ian. 1892, p. 2.
- A telefon Kolozsvárt, în „Kolozsvar”, Anul VI, nr. 30, 6 febr. 1892, p. 3.
- Próba beszélgetés, în „Ellenzék”, Anul XIII, nr. 269, 25 nov. 1892, p. 2.
- A Kolozsvári városi telefon-hálózat, în „Ellenzék”, Anul XIII, nr. 285, 15 dec. 1892, p. 2.
- A telefon megnyitása, în „Kolozsvar”, Anul VI, nr. 272, 28 nov.1892, p. 3.
