Vizualizare sursă pentru „Teatrul Naţional Cluj-Napoca 1919-1994 : Teatrul românesc din Transilvania 240 de ani : Studiu monografic/Ed. de Teatrul Naţional Cluj Napoca, Cluj-Napoca,1994, 317 p.”

[[Imagine:teatrul_national.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Teatrul Naţional Cluj-Napoca 1919-1994 : Teatrul românesc din Transilvania 240 de ani : Studiu monografic'''/Ed. de Teatrul Naţional Cluj Napoca, Cluj-Napoca,1994, 317 p.

Volumul '''Teatrul Naţional Cluj-Napoca 1919-1994''' se prezintă ca un amplu studiu monografic, publicat şi editat de [[Teatrul Naţional „Lucian Blaga”|Teatrul Naţional Cluj-Napoca]], în anul 1994. Coordonatorul volumului este Justin Ceuca, dar volumul este realizat prin contribuţia a 9 autori.

Cartea începe prin prezentarea decretului de constituire a Teatrului Naţional din Cluj la 18 septembrie 1919, prin care se aprobă planul de organizare privitor la Teatrul de stat din Cluj şi a Operei şi operetei de la acest teatru. Primul director al Teatrului Naţional Cluj, Zaharia Bârsan, povesteşte amănunţit drumul pe care l-a făcut la Bucureşti pentru înaintarea schiţei de proiect, pentru organizarea Teatrului Naţional, împreună cu Tiberiu Brediceanu care lucra la proiectul Operei şi până la 1 decembrie 1919 când în faţa unei săli arhipline are loc deschiderea noului Teatru Naţional al ţării.

În carte urmează apoi o listă ordonată în mod cronologic ce cuprinde toţi directorii Teatrului Naţional Cluj-Napoca.

Cartea este structurată în 15 mici capitole, fiecare autor aducându-şi contribuţia la alcătuirea acestui studiu monografic cu unul sau două capitole.

Capitolul întâi, '''Teatrul românesc din Transilvania înainte de 1919''' este semnat de Mircea Popa şi este structurat în trei părţi, şi anume: prima parte se referă la epoca de pionierat a teatrului, a doua parte analizează şi prezintă perioada 1848-1918, iar partea a treia a capitolului tratează problema mişcării teatrale clujene.

'''Crearea Teatrului Naţional din Cluj-Napoca''', capitolul al doilea al studiului monografic este semnat de coordonatorul volumului Justin Ceuca. În acest cadrul acestuia se regăsesc informaţii cu privire la: data întemeierii Teatrului Naţional, rolul şi însemnătatea teatrului, întemeietorii Teatrului Naţional, cei care au contribuit la dezvoltarea ideii de teatru românesc, reprezentaţiile teatrale (de câte ori se ţineau, cine participa , unde se ţineau), repertoriul, relaţiile încordate dintre români şi maghiari în privinţa constituirii teatrului, personalităţile ce au activat în sensul constituirii teatrului, primele piese şi primii actori care joacă pe scena teatrului. 

Al treilea capitol, '''Primele patrusprezece stagiuni''', este semnat tot de Justin Ceuca şi prezintă primele 14 stagiuni ale Teatrului Naţional în mod detaliat şi cronologic, începând cu anul 1919 şi până în 1933, când are loc cea de a 14-a stagiune. Capitolul cuprinde un bogat material ilustrativ, 17 ilustraţii ce reprezintă grupuri de diletanţi, afişe, portretele directorului şi a soţiei sale, frânturi din diferitele piese jucate.

Capitolul al patrulea, '''Teatrul Naţional din Cluj-Napoca în primele 14 stagiuni''' întocmit de acelaşi Justin Ceuca, prezintă întru început menirea Teatrului Naţional din Cluj, ca o instituţie culturală deosebit de importantă. Autorul prezintă informaţii despre publicul teatrului, despre repertoriul acestuia, spectacolele, trupa de actori, şi valorile sau elementele plastice din cadrul spectacolelor.

'''Perioada 1933-1945''', capitolul al cincilea, este semnat de Viorel Toşa şi prezintă în ordine cronologică stagiunile din perioada anilor 1933-1945, începând cu stagiunea a 15-a şi până la stagiunea 26. Cuprinde un număr de 16 ilustraţii, prezentarea fiecărei stagiuni are o anumită structură şi anume: data la care se deschide stagiunea, piesele care au fost jucate în acea stagiune şi actorii ce au luat parte la spectacolele teatrale.

Capitolul al şaselea, '''Perioada 1933-1945. Privire de ansamblu''', este semnat de Viorel Toşa şi oferă o viziune de ansamblu asupra instituţiei Teatrului Naţional din Cluj, din acea perioadă, greutăţile insurmontabile în ceea ce priveşte bugetul, momentele de încununări şi altele de contestări.Tot în acest capitol sunt semnalate informaţii despre repertoriul scenei clujene, colectivul artistic, şi arta actorului clujean, regia spectacolelor la Cluj.

Intitulat '''Teatru şi politică în perioada 1945-1960''', al şaptelea capitol este semnat de Roxana Manilici şi Victor Nicolae. Începe prin descrierea stagiunii 27 din anul 1945-1946, continuă cu redarea unor ştiri teatrale din acea vreme, urmând apoi descrierea celorlalte stagiuni până la stagiunea 41. Tot în acest capitol găsim articole despre starea de lucruri din Teatrul Naţional românesc, precum şi relaţia politică –teatru (apariţia unor ştampile electorale pe afişele teatrului Naţional spre exemplu).

Capitolul opt tratează '''Perioada 1960-1971''', realizat Rodica G. Radu, prezintă activitatea teatrală din perioada 1960-1971. Se analizează detaliat toate stagiunile care au avut loc în acea perioadă de la stagiunea 42 şi până la stagiunea 52. În cadrul prezentării stagiunilor din acestă perioadă apar şi câteva date biografice ale unor personalităţi din lumea teatrului: e vorba de regizorii Vlad Mugur şi Al Marius. Capitolul cuprinde un număr de 12 ilustraţii ce reprezintă diverse momente din piesele de teatru, portrete ale unor actori.
Un deceniu pe scurt, capitolul al nouălea, este semnat tot de Rodica G. Radu şi rezumă activitatea din timpul unui deceniu a Teatrului Naţional. Autoarea face referire la întregul volum de faţă, la categoriile de personal, la atribuţiile şi meritele pe care le-a avut fiecare angajat al teatrului la realizarea spectacolelor .

Al zecelea capitol, '''Deceniul 1971-1980 meandrele debusolării între programele teoretice şi practica scenică''', contribuţie a lui Constantin Cubleşan, prezintă activitatea din deceniul şapte a Teatrului Naţional în cadrul căreia sunt reliefate stagiunile derulate între anii 1971-1980 începând cu stagiunea numărul 53 şi până la 61. Capitolul cuprinde un număr de 13.

'''Perioada 1980-1989''' este tratată de Diana Tihu Suciu în capitolul al unsprezecelea şi prezintă stagiunile teatrale de la stagiunea 62 şi până la ultima stagiune din această perioadă, stagiunea 70 din anii 1988-1989. Capitolul are un bogat material ilustrativ 12 ilustraţii ce imortalizează momente din piesele de teatru.

Tot Diana Tihu Suciu semnează capitolul al doisprezecelea, '''Concluzii la perioada 1980-1989''' şi prezintă concluzii cu privire la activitatea teatrală din perioada 1980-1989, spectacole, regizorii care au realizat spectacole în această etapă la Cluj.

Capitolul al treisprezecelea, '''Cronica teatrului în anii de tranziţie (Istorie subiectivă)''', este semnat de Doina Modola. Sunt prezentate stagiunile ce se desfăşoară între anii 1989-1994, de la stagiunea 71 până la stagiunea 75, acestea fiind reliefate în mod detaliat. În final, capitolul conţine 14 ilustraţii alb negru reprezentând momente din piesele de teatru.

'''În loc de concluzii la perioada 1989-1994''', după cum este intitulat al paisprezecelea capitol, semnat tot de Doina Modola, cuprinde concluzii referitoare la perioada anilor 1989-1994.

Cartea cuprinde în final '''Repertoriul Teatrului Naţional Cluj-Napoca''' care este o listă a tuturor stagiunilor prezentate în ordine cronologică, iar în cadrul stagiunilor sunt prezentate piesele de teatru de asemenea în ordine cronologică.

Cartea se încheie cu o '''listă a personalului''' Teatrului Naţional din Cluj-Napoca la data de 1 octombrie 1994, şi cu 2 rezumate, unul în limba franceză si altul în limba engleză semnate de coordonatorul volumului Justin Ceuca şi traduse de Diana Tihu Suciu.
'''I. C.'''
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]