Vizualizare sursă pentru „Clujul : Viaţa culturală românească .- Cluj : Editura Ligii Culturale, Secţiunea Cluj, 1929, 118 p. + hartă.”

[[Imagine:clujul_viata_culturala.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Clujul : Viaţa culturală românească''' .- Cluj : Editura Ligii Culturale, Secţiunea Cluj, 1929, 118 p. + hartă.

Volumul cuprinde o prezentare a instituţiilor culturale româneşti ale vremii, realizate pe baza datelor culese din chestionarele trimise acestora, şi care au stat la baza acestei lucrări, aşa cum subliniază o notă de încheiere. Tot în aceasta se menţionează faptul că întreprinderea nu are un caracter exhaustiv, „s-a tipărit în grabă, ceea ce explică şi scuză unele lipsuri”.

Pe prima pagină se află o fotografie a regelui Ferdinand, iar pe verso un scurt fragment atribuit lui, şi preluat din volumul lui Iorga, Regele Ferdinand.

Ştefan Meteş semnează partea cu caracter istoric, intitulată sugestiv '''Românii în oraşul Cluj'''. Aceasta este urmată de '''prezentarea Clujul''', semnată de profesorul Dimitrie Goga, o scurtă trecere în revistă a zonelor, pieţelor ([[Piaţa Unirii|Unirii]], [[Ştefan cel Mare]], [[Cuza Vodă]], [[Piaţa Mihai Viteazul|Mihai Viteazul]])  şi străzilor mai importante ale oraşului ([[Calea Regele Ferdinand]], [[Nicolae Iorga]], [[Memorandumului]], [[Strada Matei Corvin|Matei Corvin]], [[Calea Victoriei]], [[Iuliu Maniu]], [[Regina Maria]], [[Kogălniceanu]], [[Brătianu]], [[Piaţa Avram Iancu|Avram Iancu]], [[Universităţii]], [[Regală]], [[Moţilor]], [[Bariţiu]]), cu enumerarea celor mai importante clădiri adăpostind instituţii de pe acestea. 

Având în vedere că lucrarea a fost întocmită cu ocazia Congresului anual al Ligii culturale, desfăşurat la Cluj în 22-24 iunie, nu întâmplător, prezentarea instituţiilor culturale româneşti ale oraşului începe cu '''Liga culturală'''. Trecutul mai îndepărtat al acesteia, poate fi urmărit în câteva pagini semnate de Gheorghe Moroianu, '''Amintiri despre Liga Culturală''' şi altele, urmate de cele scrise de I. Constantinesu Delabaia, intitulate Liga culturală în care pornind de la o definiţie a acesteia se opreşte asupra obiectivele sale.

Lucrarea continuă cu prezentările [[Catedrala ortodoxă|Biserica ort. Rom. din Cluj]] din Cluj, semnată de consilierul eparhial Dr.Sebastian Stanca, [[Biserica Română Unită cu Roma]] din Cluj, semnată de protopop Dr. E. Dăianu. 

Urmează pagini rezervate educaţiei. Introducerea la creionarea învăţământului primar românesc ('''Şcoalele primare româneşti''') este semnată de Inspectorul şcolar-primar C. Iencica, urmată de un tabel cu situaţia învăţământului primar în şcolile de stat în anul 1929, (cu adresa şcolilor, numărul de învăţători şi elevi [pe etnii]), un tabel cu grădiniţele, realizat după aceleaşi criterii şi prezentarea de date privind Şcoala de aplicaţie, a Şcolii normale de fete, şi a Şcolii de aplicaţie, a Şcolii normale de băieţi. 

Sunt prezentate apoi '''Şcolile practice''': Şcoala industrială de ucenici, Şcoala industrială de ucenice, Şcoala de ucenici C.F.R., Şcoala de ucenici comerciali. Urmează Şcolile speciale pentru copii anormali: Institutul medico-pedagogic, Institutul de surdo-muţi, Institutul de orbi. 

Lucrarea continuă cu '''Scurte indicaţiuni asupra Şcoalelor secundare româneşti''', cu referiri la şcoli pentru fete (Liceul „Regina Maria”, Liceul „Principesa Ileana”, Şcoala normală de învăţătoare, Şcoala profesională de fete, Şcoala comercială sup. De fete) şi şcoli pentru băieţi (Liceul „Gheorghe Bariţiu”, Liceul de aplicaţie [Seminarul pedagogic univ.], Şcoala normală de învăţători, Gimnaziul „Dr. C. Angelescu”, Şcoala sup. de comerţ, Şcoala elementară de comerţ, Şcoala de arte şi meserii, Şcoala de conductori tehnici [secţie electro-mecanică], Şcoala de conductori de lucrări publice. 

'''Învăţământului superior''', îi este rezervat o parte mai consistentă a lucrării. Este prezentată Universitatea din Cluj şi „creaţiunile româneşti” de la această universitate: ''Muzeul Limbei Române'', ''Muzeul Etnografic'', ''Grădina Botanică'', ''Institutul de Istoria Medicinei'', ''Laboratorul de Pedagogie Experimentală'', ''Institutul pentru învăţământul matematicei'', ''Clinicele Universităţii'', ''Institutul de fiziologie'', ''Observatorul Astronomic''. 

Sunt menţionate în continuare: asocierea dascălilor clujeni la realizarea primei ''Enciclopedii Româneşti'', ''Legăturile Ştiinţifice ale Universităţii Clujene'', ''Cursuri făcute de profesori străini la Cluj'', ''Cursuri făcute de profesori la Universităţi străine'', ''Participarea la congrese internaţionale'' etc. şi nu în ultimul rând ''Reviste publicate de institutele universitare din Cluj''. Alte instituţii de învăţământ superior prezentate sunt ''Academia de Agricultură din Cluj'' cu ''Observatorul Meteorologic'' şi nu în ultimul rând, ''Academia de înalte studii comerciale şi industriale Cluj''. 

O altă parte a lucrării este dedicată '''Societăţilor ştiinţifice şi culturale''': ''Societatea de Ştiinţe din Cluj'',''Liga Culturală'', Secţia Cluj şi nu în ultimul rând ''„Asociaţiunea pentru Literatura şi Cultura Poporului român”''. Secţiunea se încheie cu ''Cercul sanitar militar din Cluj''. Urmează '''Societăţi de turism''': ''„Turing Clubul României”'', ''Secţia Munţilor Apuseni'' cu sediul la Cluj, ''Societatea turistică „Frăţia Munteană” Cluj'' şi este inclusă aici şi ''Societatea Carpatină Ardeleană''. 

Sunt precizate foarte pe scurt societăţile caritabile: ''Societatea femeilor ortotodoxe române'', ''Reuniunea Sf. Maria a femeilor greco-catolice'', ''Reuniunea femeilor creştine din Cluj'', ''Crucea-Roşie'', ''Caritatea'', ''Asociaţia pentru ocrotirea studentelor universitare din Cluj'', ''Asociaţia femeilor universitare române'', ''Frăţia de Cruce'', ''Frăţia „Regina Maria”'', ''Societatea „Principele Mircea”'', ''Fondul Operelor de binefacere ale A.S.R. Principesa Elena''. 

Lucrarea se încheie cu enumerarea unor '''Edituri şi tipografii şi librării''': ''Tipografia Carmen'', ''Editura „Ardealul”'', ''„Cartea Românească”'', sucursală a editurii din Bucureşti, ''tipografia „Viaţa”'', ''Librăria şi editura „Învăţătorilor”'', ''librăriile Remus Cioflec, G. Onişor, A. Anca'', ''librăria şi editura Lepage''.

[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]