Vizualizare sursă pentru „Tiberiu Brediceanu în slujba muzicii româneşti/George Sbârcea. – Bucureşti : Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1967, 71 p.”

[[Imagine:Tiberiu Brediceanu_coperta.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Tiberiu Brediceanu în slujba muzicii româneşti'''/George Sbârcea. – Bucureşti : Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1967, 71 p.
[[Imagine:Tiberiu Brediceanu - 1905_gray.jpg|thumb|100px|right|Tiberiu Brediceanu - 1905]]
Volumul biografic a apărut în anul 1967, an în care '''Tiberiu Brediceanu''' a împlinit nouăzeci de ani de viaţă. Primul capitol, ''Contribuţia mediului şi a familiei la orientarea spre muzica românească a lui Tiberiu Brediceanu'' reconstituie particularităţi ale mediului artistic bănăţean din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sprijinit de intelectuali, în rândul cărora Bredicenii, au ocupat un loc de frunte. În acest mediu s-a format şi a copilărit Tiberiu Brediceanu, care de la vârsta de paisprezece ani îşi începea activitatea folcloristică. 

Capitolul ''Iacob Mureşianu şi îndemnurile Blajului'' este dedicat personalităţii complexe a lui Iacob Mureşianu, în preajma căruia Tiberiu Bredicanu a petrecut trei ani la Blaj, urmând cu el, în afara orelor de muzică din programul şcolar, lecţii de pian în particular. Contactul cu mediul muzical al Blajului şi activitatea animatorului lui, a adâncit definitiv în Tiberiu Brediceanu hotărârea de a se consacra cultivării muzicii româneşti.

Capitolul al treilea este dedicat ''Activităţii folcloristice a lui Tiberiu Brediceanu''. ''Caracterul specific românesc al creaţiei lui Tiberiu Brediceanu'', este capitolul în care este analizată activitatea creatoare a muzicianului, care a urmărit popularizarea melodiilor „naţionale”, într-un veşmânt adaptat gusturilor contemporanilor, urmărind să înlocuiască importul artistic în programul manifestărilor muzicale ale epocii. Atras de teatrul muzical, Tiberiu Brediceanu a valorificat idea prezentării pe scenă a unor subiecte preluate din viaţa satelor româneşti, aspect dezbătut de autorul volumului în capitolul ''Scenele lirice din viaţa poporului român''. 

Ultimul capitol, ''O viaţă în slujba muzicii româneşti'', omagiază activitatea bogată a lui Tiberiu Brediceanu ca şi compozitor, folclorist, conferenţiar, publicist muzical, Şef de resort în Consiliul Dirigent al Transilvaniei şi primul director general al [[Opera Naţională|Operei Naţionale din Cluj]], iniţiator al fondării [[Academia de Muzică „Gheorghe Dima”|Conservatorului de muzică şi artă dramatică din Cluj]], etc.

La finalul volumului este prezentată ''Opera lui Tiberiu Brediceanu''. Este vorba despre o listă ordonată cronologic şi tematic: ''culegeri de folclor; lucrări muzicale de reelaborare şi creaţie originală; studii, articole, conferinţe''. Tot aici se regăseşte o listă cu ''Scrieri despre personalitatea şi opera lui Tiberiu Brediceanu''.

Volumul prezintă aparat critic şi cuprinde fotografii alb-negru.


<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]