Vizualizare sursă pentru „16 aug. - Înființarea Institutului de literatură și tipografie Minerva din Cluj (Minerva irodalmi és nyomdai műintézet)”

__TOC__
==Înființarea Institutului de literatură și tipografie Minerva din Cluj (Minerva irodalmi és nyomdai műintézet)==
Institutul de Literatură și Tipografie Minerva a fost cea mai importantă editură maghiară din Transilvania, constituită la 16 august 1920, având 653 de fondatori, care au contribuit cu suma totală de 750.000 de lei. Bisericile comunității maghiare au contribuit și ele la consolidarea financiară a Institutului. 

Fondatorii au achiziționat mai întâi tipografia și legătoria de carte a lui [[Stief Jenő]], pe care au extins-o în timp prin achiziții succesive, diversificând mult capacitățile tehnice ale editurii. Până la 1930, Minerva ocupa 45 de încăperi, avea 115 angajați de specialitate, 52 de funcționari permanenți și 15 colaboratori externi. La 11 iunie 1948, editura a fost confiscată și trecută în proprietatea Editurii Partidului Muncitoresc Român.

Se poate estima că, în perioada 1920-1948, la Minerva au apărut 2.496 de cărți, 86 de reviste și 274 de titluri de manuale. Ca număr de exemplare, s-au editat și tipărit peste 2 milioane de exemplare de carte, iar numărul de exemplare tipărite pentru terți a fost de 5,4-5 milioane.

Un loc de frunte printre preocupările Minervei l-a ocupat editarea de manuale școlare pentru elevii maghiari, de dicționare pentru învățarea limbii române. A publicat traduceri ale unor clasici ai literaturii române în limba maghiară și traduceri în română a unor autori maghiari. La editura Minerva au apărut un număr mare de publicații seriale în limba maghiară. S-au editat și cărți realizate de angajații Institutului, între care 25 de volume de „Erdélyi Magyar Naptár” (Calendar Maghiar Ardelean), cărți de beletristică, istorie, cultură și artă în seriile „Minerva Konyvtár” (Biblioteca Minerva) și „Minerva Népkönyvtár” (Biblioteca Populară Minerva). Tot aici au apărut seriile de literatură intitulate generic „Magyar Nép Könyvtára” (Biblioteca Maghiarilor), „Magyar Ifjúság Könyvtára” (Biblioteca tineretului Maghiar), „Pásztortűz Könyvtára” (Biblioteca Revistei Pásztortűz), „Erdélyi Tudományos Füzetek” (Caiete științifice transilvane), „Erdélyi Ritkaságok” (Rarități transilvane) etc.

Editura a publicat și lucrări în limba română și în limbile altor comunități din Transilvania. Trebuie amintită aici lucrarea de referință ''Minerva-Enciclopedie Română'', apărută în 1929, prima enciclopedie românească după Primul Război Mondial. Tot la Minerva a apărut și cotidianul „România nouă”, condus și editat de țărăniștii Zaharia și Paul Boilă, iar după Al Doilea Război Mondial, gazeta „Plugarii”, având ca director onorific pe Petru Groza.

Minerva constituit și propria sa rețea de difuzare, în 1920 achiziționând librăria [[Stein János]] din [[Piaţa_Unirii|Piața Unirii]] de azi. Ea a deținut în perioada interbelică principala librărie din Cluj, cunoscută azi ca Librăria Universității.

==Bibliografie==
#Tibori Szabó Zoltán, Újvári Mária, ''A Kolozsvári Minerva története és bibliográfiája (1920-1948)'', Cluj-Napoca, Editura Asociației Culturale Minerva, 2015.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]]