Vizualizare sursă pentru „17 mart. - Înființarea la Cluj, cu sprijinul episcopului ardelean Antalfi János, a tipografiei iezuite”

__TOC__
== Înființarea, la Cluj, cu spirijinul episcopului ardelean Antalfi János, a tipografiei iezuite==
O primă tipografie iezuită a existat în secolul al XVI-lea la Cluj. Alături de tipografia lui Gaspar Heltai, aceasta a funcționat pentru scurt timp (1581-1588) pe lângă școala superioară iezuită. Primele date despre această tipografie le-a oferit Róth Pál și Benkö József în 1785. Până azi sunt cunoscute doar două lucrări tipărite în această tipografie, una din 1581, ''Theses de puro et expresso Dei verbo'' de Schreckius Wolfgangus și alta din 1585, de același autor, ''Adversus avthores Jvliani vt vocant Pseudocalendarii Varadini impressi pro A.'' 1585.

Deși iezuiții reveniți la Cluj au preluat de la unitarieni [[Biserica_şi_mănăstirea_Franciscană_%28Piaţa_Muzeului%29|mănăstirea Franciscană]] din Cetatea Veche, până la 1727 nu au reușit să înființeze o tipografie. Despre începuturile acesteia există date certe. La 16 martie 1772, Maria Tereza a cerut o situație asupra tipografiilor ordinelor călugărești. În răspunsul redactat la 16 septembrie 1773 se arăta că, tipografia iezuită fusse înfiinţată de către episcopul romano-catolic Antalfi János la 17 martie 1727.

Dintre conducătorii tipografiei sunt cunoscuți: Welhammer Bernárd (1727-1730), Weichenberg Thaddeus Simon (cca. 1731-1736) și Becskereki Mihály (1740-1744).

În cei 45 de de ani de funcționare au apărut numeroase lucrări la această tipografie, aproximativ jumătate în limba latină, jumătate în limba maghiară. Publicațiile au fost în primul rând cărți școlare.

Când, la 26 octombrie 1773, 40 de iezuiți au părăsit definitiv Clujul, s-a prevăzut ca tipografia să aibă aceeași soartă ca și celelalte bunuri ale iezuiților. Astfel, ea a fost preluată de piariști în stăpânirea cărora a ajuns întreaga moștenire iezuită. Dar tipografia nu a rămas totuși a piariștilor, ea a fost prima dată închiriată tipografului austriac Kollmann József Ferencz pe 10 ani și înaintea expirării acestui termen a fost vândută episcopului Batthyány Ignácz care a preluat-o la 1783 și a administrat-o prin Béla József. La moartea episcopului tipografia a fost închisă, pentru ca apoi să fie cumpărată, în anul 1812, de profesorul universitar romano-catolic Bergai József. De la el a fost cumpărată, în anul 1829, de tipografia romano-catolică Lyceum și asimilată acesteia.

==Bibliografie==
#Ferenczi Zoltán, ''A kolozsvári nyomdászat története'' la https://mek.oszk.hu/07800/07852/07852.htm,  accesat la 14 iulie 2016.

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]]