Vizualizare sursă pentru „Economie şi societate”

==Documente tipărite==
*[[1911-1971 : 60 de ani : Fabrica de piele şi încălţăminte Cluj : Introducere la o monografie. – Cluj: s.n., 1971, 41 p.]]
*[[Aviația clujeană/coord. Laurențiu Buzenchi. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2019. -  272 p.]] <br>
*[[Camera de Comerţ : 150 de ani de la înfiinţare, 10 ani de la reluarea activităţii : monografie/ conf. dr. Ludovic Báthory, Mircea Crişan, coordonare Gheorghe Mureşanu. – Cluj-Napoca: Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj 2000 130 p.]] 
*[[Clujul în secolul XVI : producţia şi schimbul de mărfuri/ Samuel Goldenberg. – Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1958. – 455 p.]]
*[[Din politica financiară a românilor ardeleni: Banca „Economul” din Cluj (1886 – 1918)/Lucian Dronca. - Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1999, 196 p.]]
*[[Fabrica de mobilă „Libertatea” Cluj 1870-1970/ing. S. Chiorea, Gh. Cosac, L. Vajda .- Cluj : Intreprinderea Libertatea, 1970, 288 p. ]]
*[[„Farmec” la 118 ani!/Constantin Mustaţă .- Bucureşti : Roza Vânturilor, 2007, 487 p.]]
*[[Fabrica de porţelan IRIS Cluj 50 ani : 1922-1972 .- Cluj-Napoca : Intreprinderea Iris, 1972, 228 p. ]]
*[[Întreprinderea Napochim Cluj-Napoca : Pe coordonatele dezvoltării economico-sociale 1959-1984. – Cluj-Napoca : s.n., 1984, 62 p.]]
*[[Întreprinderea Poligrafică Cluj la a 50-a aniversare : 1919-1969/Gheorghe Iancu, Ioan Lăpuşan/Gheorghe Iancu, Ioan Lăpuşan .- s.l. : s.n., 1969, 229 p. ]]
*[[Monografia Întreprinderii de Reţele Electrice Cluj : La 75 ani : 15 iulie 1906 – 15 iulie 1981/Ing. A. Şuteu. - Cluj-Napoca: s.n., 1981, 206p. ]]
*[[Tehnofrig. Monografie (Cronică ilustrată) septembrie 1949 – decembrie 2001/Andrei Zador. – Cluj Napoca : Editura MEGA, 2016, 241 p. ]]
*[[Transformări economice și sociale din județul Cluj în perioada 1944-1948/Artur Lakatos. – Cluj-Napoca : Argonaut, 2013, 336 p. ]]
*[[Uzina mecanică de material rulant „16 Februarie” Cluj : 1870-1970/Ladislau Fodor, Gavril I. Jucan .- Cluj : s.n., 459 p. ]]
*[[Zece ani de activitate a Camerei de comerţ şi de industrie din Cluj : 3 Decembrie 1922 – 3 Decembrie 1932. – Cluj : Tipografia “Transilvania”, s.a, 33 p. ]]
*[[Unirea Cluj-Napoca: 150 de ani: 1840-1990: carte memorială/ Gheorghe Mercea. – Cluj-Napoca: Dacia, 1990. – 284 p. ]]
==Documente on-line==
* Gyarmati Zsolt, '''Kávéházak a dualizmus kori Kolozsváron = Cafenele în perioada dualismului la Cluj''', în revista ''Korunk'', mai 2003, http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2003&honap=5&cikk=7207, accesat la 18 febr. 2014

Tema, aşa cum subliniază autorul, este tangentă atât problematicii istoriei oraşului, a dezvoltării serviciilor, a istoriei sociale cât şi celei a istoriei mentalităţilor şi vieţii cotidiene.

Studiul, limitat de informaţiile oferite de izvoare, a determinat autorul să încerce să reconstituie istoria dezvoltării cafenelelor clujene în perioada dualismului, cu începuturile acestora, dezbătând aspecte legate de consum şi conturarea acestora ca localuri de sine stătătoare.  Primul pas în reconstruirea culturii cafenelelor clujene apare ca o încercare de inventariere, cu localizarea acestora atunci când a fost posibilă şi cu sumare date de natură istorică în cazul celor mai bine documentate. De asemenea, este prezentată încercarea de stabilire a unui regulament de funcţionare al cafenelelor. Rămân încă fără răspuns, cum afirma şi  Gyarmati Zsolt, probleme legate de interiorul cafenelor, obiceiuri de consum, calitatea serviciilor, femeile ca şi consumatoare şi angajate, posibilităţile concrete de distracţie etc.

* Claudia Rodica Horvat, '''Ecologia Urbană a Clujului interbelic. Distribuţia socio-spaţială la 1930''', Cluj-Napoca 2007, (lucrare de licenţă, coordonată de conf.univ.dr. Rudolf Poledna şi asist. univ. drd. Norbert Petrovici, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”)
http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/Upload/Licente%202007/Claudia%20Horvat%20%282007
29%20-%20Ecologia%20urbana%20a%20Clujului%20interbelic.Distributia%20socio-spatiala%20la%201930.pdf, accesat la 20 febr.2014

Obiectivul cercetării formulat de autoare este de a elabora şi defini un model al spaţiului citadin caracteristic unuia din marile oraşe ale României din perioada interbelică, Clujul. Lucrarea conţine o parte teoretică şi una practică. În ultima parte, pe baza datelor obţinute din Almanachul locuitorilor oraşului Cluj realizat în anul 1921 de Paul Mihnea, date ale recensămintelor populaţiei – 1930, 1941, alte surse de istorie locală şi nu numai, autoarea realizează distribuţia socio-spaţială a locuitorilor Clujului interbelic, în funcţie de ocupaţii. Acestea au stat la baza conturării unui model ecologic specific Clujului acelei perioade.
* Simona Elena Paşnicu, '''Raportul centru/periferie în formarea identităţii urbane. Două cartiere clujene: Mănăştur şi Mărăşti''', Cluj-Napoca, 2007 (lucrare de licenţă, coordonată de conf.univ.dr. Rudolf Poledna şi asist. univ. drd. Norbert Petrovici, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”)
http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/Upload/Licente%202007/Pasnicu%20Simona%20%282007%29%20-%20Manastur%20vs.%20Marasti.pdf, accesat la 20 febr. 2014

Lucrarea este construită în jurul problematicii identităţii, abordată atât din perspectiva teoriilor sociologice cât şi al psihologiei sociale, construită simbolic într-un anumit context şi climat social, spaţiul ales fiind cel al cartierelor Mănăştur şi Mărăşti din Cluj-Napoca. Primele două părţi ale lucrării prezintă reperele teoretice şi metodologice care au ghidat cercetarea. Ultima parte este cea empirică (prelucrarea şi prezentarea datelor), structurat pe trei subcapitole (perioada interbelică, perioada socialistă şi postsocialistă) dedicate analizei modului în care se construieşte şi se modifică identitatea. Astfel, problematica este abordată din perspectivă istorică, urmărindu-se raportarea celor două cartiere la centru, dar şi abordarea unor subteme precum: relaţii de vecinătate, cumpărături, loisir, urmărindu-se surprinderea unor factori care acţionează asupra construirii identităţii. Studiul oferă deci o perspectivă dinamică asupra problematicii abordate (ţinând cont de secvenţele temporale analizate), dar şi una comparativă (prin abordarea problematicii la nivelul a două cartiere distincte ale oraşului). 

* Gabriel Troc, '''„ După blocuri“ sau despre starea actuală a cartierelor muncitoreşti''', publicat în ''Ideea : artă + societate'', nr.15-16, 2003
http://idea.ro/revista/?q=ro/node/40&articol=184

Studiul urmăreşte evoluţia recentă a unuia din cartierele de blocuri ale oraşului Cluj, şi anume a Mănăşturului, punând în evidenţă modificările care au intervenit faţă de perioada anterioară, comunistă, la nivelul percepţiei locuirii, modificări în legătură cu transformările specifice oraşului.

* Dominique Belkis, Gabriela Coman, Corina Sîrbu, Gabriel Troc, '''Construirea urbană, socială şi simbolică a cartierului Mănăştur''', publicat în ''Ideea : artă + societate'', nr.15-16, 2003
http://idea.ro/revista/?q=ro/node/40&articol=185, accesat la 19 febr. 2014

Studiul tratează urbanizarea Mănăşturului (o urbanizare etatistă, stopată în 1989). Dincolo de aspecte legate de dezvoltarea infrastructurii şi schimbările la nivelul componenţei comunităţii cartierului privite în două perioade distincte, comunistă şi postcomunistă, articolul surprinde aspecte legate de construirea şi evoluţia identiţăţii acesteia.

* Kurta József, '''Betsületes mester legények. A kolozsvári könyvkötõcéh legényeire vonatkozó 1810-es szabálymódosítás = Calfe cinstite. Schimbările regulamentare din 1810 cu privire la calfele breslei legătorilor de carte clujeni''', ''Korunk'', nr.10, 2010, p. 44-53
http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 11 iul. 2014

Odată cu constituirea ca breaslă autonomă a breslei legătorilor de carte în anul 1809, un regulament amănunţit stabilea drepturile, obligaţiile membrilor breslei şi raporturile cu piaţa cărţii. O parte a acestuia, 17 paragrafe se referea la calfe, vizate şi de alte paragrafe din cuprinsul statutului. Articolul face referiri la modificările ulterioare care vizau calfele aceste bresle.
* Kurta József, '''„Kilenc könyv-míves összetanakodék”, avagy 200 éve alakult meg = „Nouă maeşti ai cărţii s-au strâns la sfat”, sau de 200 de ani s-a constituit''', în ''Korunk'', dec. 2009
http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2009&honap=12&cikk=11230, accesat la 11.iul.2014

Breasla legătorilor de carte s-a constituit la 1809, un demers întârziat raportat la breslele de profil, deşi legătoria de carte era un meşteşug cu vechime la Cluj. La începutul sec. al XIX-lea, în oraş activau 9 meşteri legători de carte care s-au constituit în breaslă sub impactul pe de-o parte, a problemelor cu care se confruntau tipografiile clujene şi a celor legate de comerţul de carte, pe de altă parte, a nevoilor de reformare care au atins şi acest domeniu în această perioadă. Toate acestea s-au desfăşurat cu adoptarea unui statul al breslei care reglementa problematica funcţionării acesteia, dar şi drepturile şi obligaţiile membrilor săi. 

* Pap Ferenc, '''Kolozsvári német kereskedőpolgárok a 16-17. században = Comercianţi germani clujeni în sec. 16-17''', în ''Kulcsok Kolozsvárhoz. A föl nem adható város, Szerkesztette Kántor Lajos és Kovács Kis György; A kötetet Deák Ferenc tervezte., Kolozsvár, Korunk Baráti Társaság'', Szeged, Mozaic Kiadó 2000. Elektronikus megjelenítés: ÖKOEK Szerkesztőség – 2008
http://www.sulinet.hu/oroksegtar/data/kulhoni_magyarsag/2009/Kulcsok_kolozsvarhoz/, accesat la 15 iul. 2014

Sursele arhivistice folosite şi recomandate de autor sunt registrele de tricesimă, în care zilnic erau notate numele comercianţianţilor care se prezentau, dacă mărfurile lor intrau sau ieşeau din oraş, categoria de mărfuri, cantităţi şi preţuri. De interes pentru acest studiu a fost numele comercianţilor consemnate în aceste documente şi dintre acestea cele germane sau de origine germană. Pe această bază, şi cu o modalitate de selecţie explicitată şi argumentată în studiu, autorul realizează o situaţie statistică a comercianţilor germani clujeni de la începutul sec. al XVII-lea., apreciind ponderea comercianţilor clujeni în epocă la 14 %. Importantă i se pare tendinţa de conservare a identităţii, motivaă de autor prin tradiţii familiale şi religie.

* Gyarmati Zsolt, '''A hátország félnyilvánossága: kolozsvári kávéházak, 1914-1918 = [...] Cafenele clujene, 1914-1918''', în ''Kulcsok Kolozsvárhoz. A föl nem adható város, Szerkesztette Kántor Lajos és Kovács Kis György; A kötetet Deák Ferenc tervezte., Kolozsvár, Korunk Baráti Társaság'', Szeged, Mozaic Kiadó 2000. Elektronikus megjelenítés: ÖKOEK Szerkesztőség – 2008

http://www.sulinet.hu/oroksegtar/data/kulhoni_magyarsag/2009/Kulcsok_kolozsvarhoz/, accesat la 15 iul. 2014

Autorul abordează cercetarea asupra cafenelelor clujene din anii războiului, indicând, aşa cum el însuşi mărturiseşte, doar câteva posibilităţi de abordare a temei. Printr-o incursiune de natură istorică într-un spaţiu geografic mai larg, autorul defineşte cafeneaua ca o „instituţie” burgheză, punctând particulartăţile cafenelei clujene. Găsim o mare diversitate a informaţiilor prelucrate în acest studiu: evoluţie numerică (chiar comparativă cu alte oraşe), particularităţi ale localizării, produse comercializate, tipuri de cafea şi preţuri, localizare, patroni şi personal, clientelă, cafeneaua ca loc de loisir (unde se practica jocul de cărţi), etc. Nu în ultimul rând, autorul prezintă un tablou al cafenelelor clujene ale perioadei: New York, Bristol, „Kikakker",Thália, „Keresztes", Grand, Fészek.  Izvoarele cercetate îl îndeamnă pe autor să considere că războiul nu a adus o ruptură vizibilă în viaţa cotidiană a burgheziei clujene.

* Lakatos Artur, '''Adatok az ipari létesítmények àllamosításához Kolozsváron, 1948-ban = Date privind naţionalizarea obiectivelor industriale la Cluj''', în 1948

https://www.academia.edu/4978635/Adatok_az_ipari_letesitmenyek_allamositasahoz_Kolozsvaron_1948-ban, accesat la 16 iul. 2014

Studiul prezintă naţionalizarea obiectivelor industriale clujene din anul 1948 şi consecinţele sale, urmărind să contribuie la limpezirea acestor aspecte prin evidenţierea unor datele statistice şi documente din epocă. Izvoarele utilizate sunt în primul rând materiale de arhivă şi articole din presa timpului.
* Lakatos Artur, '''Identitate naţională şi viaţă economică. Studiu de caz: Capital românesc, maghiar şi sas în băncile din Cluj, 1944-1948''', în sppir. ''Revista internaţională de psihologie  politică şi societală'', vol.3, nr.2, 2012, p.123-140

http://www.academia.edu/3188174/Identitate_na_ionala_i_via_a_economica._Studiu_de_caz_Capital_romanesc_maghiar_i_sas_in_bancile_din_Cluj_1944-1948, 
accesat la 16 iul. 2014

Studiul, aşa cum mărturiseşte autorul, este rezultatul unei cercetări exhaustive a numeroase materiale arhivistice, dar şi a unei bibliografii de specialitate relevante, urmărind să aducă în atenţia cititorului modul în care activităţile bancare tradiţionale precum politica de creditare, retail banking, sau administrarea conturilor au fost influenţate de anumite caracteristici ale strategiilor naţionale şi culturale ale timpului. Sunt aduse în atenţie 16 studii de caz asupra băncilor care au funcţionat la Cluj în perioada 1944-1948, între care erau bănci cu capital majoritar maghiar, românesc şi german.

* Francisc Papp, Negustori literaţi ("deák") la Cluj (1599-1637), în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”. Series Historica, Cluj-Napoca, anul XLV, 2006.

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2006.php, accesat la 17 iul. 2014

Studiind registrele vamale de tricesimă clujene care oferă informaţii inclusiv despre identitatea celor care se prezentau la vămuire, autorul se opreşte asupra unei categorii de negustori şi anume, negustorii literaţi („deák”), care figurează deseori în aceste registre, apelativul adăugându-se numelui de familie şi/sau botez, fără vreo precizare care să indice o eventuală îndeletnicire intelectuală, sau clarificări privind gradul de instruire. Urmărind ponderea acestora între negustorii înregistraţi şi activitatea desfăşurată, autorul consideră că prezenţa literaţilor în înregistrările tricesimale merită remarcată şi denotă ridicarea păturii angajate în comerţ la un grad de cultură, cel puţin instrucţie şcolară orăşenească, care-i înzestra cu dexterităţile şi cunoştinţele necesare desfăşurării unor activităţi economice-administrative. 

Stadiul la care ajunsese economia orăşenească clujeană justifică această prezenţă, prin specificul pregătirii lor, aceşti literaţi contribuind la procesul de diferenţiere, de evoluţie social-economică la Cluj, marcat şi de cristalizarea unei pături autonome de negustori de care nu se poate face abstracţie în cercetarea istoriei economice a Transilvaniei în sec. al XVII-lea.
<br>
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]
[[Categorie:Webliografii]]