Vizualizare sursă pentru „Biserica Sfânta Treime din Deal”

__TOC__
==Istoric==
[[Imagine:biserica din deal.jpg|thumb|100px|left|]]Românii de confesiune ortodoxă au dobândit cu greu dreptul de a-și ridica o biserică în Cluj, dar numai în afara zidurilor orașului, așa cum erau ele la finele secolului al XVIII-lea. Numită şi ''Biserica „Sfânta Treime” din Deal'', prima biserică ortodoxă din oraș a fost construită în anii 1795-1796, prin contribuţia orăşenilor şi meşteşugarilor români din Cluj, cu sprijinul negustorilor greci şi macedoneni din Cluj, dar şi a negustorilor români din Braşov. Astfel, negustorii români din Cluj au înaintat o cerere comisarului regal Adam Teleki , aducând ca argument numărul mare al locuitorilor români, dar Consiliul orășenesc, dominat de către maghiari a respins cererea pe motiv că nu sunt cel puțin o sută de enoriași pentru această biserică. După mai multe cereri, inclusiv către guvernul austriac, românilor le-a fost recunoscut acest drept, construcția pornind cu bani strânși prin donațiile negustorilor români bogați din Transilvania. Consiliul orașului s-a opus din nou, dar românii au așteptat domolirea spiritelor, ridicând biserica după câțiva ani de la aprobare, în afara zidurilor orașului, deasupra străzii Sării, cum era numită actuala str. Avram Iancu. 

[[Imagine:biserica deal.jpg|thumb|100px|right|]]Primul preot al bisericii a fost Ilie Fulea, printre următorii preoți și parohi de aici, numărându-se și Vasile Roșescu, bunicul dinspre mamă, al poetului Emil Isac. Timp de peste un secol și jumătate, ''Biserica Sfânta Treime'' a fost centrul spiritual și religios al clujenilor ortodocși, iar după reînființarea, în 1919, a ''Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului'', sediul acestei episcopii, până la inaugurarea'' Catedralei Ortodoxe'', în 1933.

==Detalii arhitectonice==
Ca dimensiuni, biserica este modestă, fiind construită în stilul barocului târziu. Deși mică, prin comparație cu alte biserici clujene, ''Biserica din Deal'' inspiră, totuși, o atmosferă  frumoasă de intimitate, datorată atât zugrăvelii albe exterioare, cât și micii grădini în care se află.

[[Imagine:biserica sf. treime.jpg|thumb|100px|left|]]Pronaosul dreptunghiular este continuat printr-o navă octogonală, lungă de 19 metri și lată de 9, apoi de un cor scurt și un altar semicircular. Iconostasul a fost realizat de sculptorul Constantin Zograful din Șcheii Brașovului, fiind gata la inaugurarea bisericii. Pictura bisericii a fost refăcută în 1937 și 1950. Una din piesele de greutate a bisericii o constituie Liturghierul din 1797. Turnul înalt de doar 19 metri are un acoperiș bulbar, caracteristic edificiilor religioase românești. 

==Bibliografie==
#Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee /Damian Todiţa.-Cluj-Napoca; Studia, 2009, p.32-33; ISBN 978-973-8390-43-0
#Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei/ coord. Dorin Alicu.-Cluj-Napoca : Studia, 1997, p. 60 ; ISBN 973-97555-0-X.
#http://orasulcluj.ro/informatii-utile/catedrale-si-biserici/biserica-ortodoxa-din-deal/#more-1683/consultat la 08.11.2016
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Biserici]]