Vizualizare sursă pentru „Clădirea Teatrului Naţional „Lucian Blaga””

__TOC__

== Istoric ==

Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al '''Teatrului Naţional''' în [[Piaţa Ştefan cel Mare]], clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului.
Lucrarea a fost executată de renumita firmă a arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner. 
[[imagine:1937-Teatrul-National.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional 1937]]
Purtând amprenta unui stil tipic începutului de secol XX, secesionist uşor barocizat, cladirea are o eleganţă subliniată de faţada cu cele trei portaluri cu arc şi cele două turnuri scunde, surmontate fiecare de un car  tras de lei, în care câte o figură alegorică poartă o ramură de palmier. Statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului  sînt mai „tinere“ decît clădirea teatrului. Pînă în 1919, locul lor de astăzi, a fost ocupat de alte statui, care au înfăţişat nu figuri mitologice, ci oameni reprezentativi pentru viaţa culturală a Clujului şi a Transilvaniei, doi aristocraţi ardeleni: baronii Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865).  Cele două statui se află în prezent în curtea din spate a [[Opera_Maghiară_de_Stat|Operei Maghiare din Cluj]]. 
[[imagine:Teatrul-National_1.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional]]
Sala, bogat ornamentată în stilul baroc al teatrului european, impus în secolul al XVIII-lea, are o capacitate de 900 de locuri. 

Inaugurarea  clădirii a avut loc în ziua de 8 septembrie 1906, iar din 1919 a adăposteşte [[Teatrul Naţional „Lucian Blaga”|Teatrul Naţional Român]] împreună cu [[Opera Naţională]].

== Bibliografie ==
#''Vechi statui ale Naţionalului clujean'' / Lukács József .- Revista Apostrof : Anul XIX, 2008, nr.7(218)
#''[[Clujul vechi şi nou : O istorie inedită- trecut şi prezent|Clujul vechi şi nou : [monografie]]]'' / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002, p.84. ISBN 973-0-02539-8
#''Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták''/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p. 107.
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Clădiri]]