Vizualizare sursă pentru „Az Erdélyi Múzeum-Egyesület története és feladatai : Istoricul şi obiectivele Societăţii Muzeului Ardelean/Szabó T. Attila. - Kolozsvár: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 1942, 64 p.”

[[Imagine:istoricul_societatii_muzeului_ardelean.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Az Erdélyi Múzeum-Egyesület története és feladatai : [Istoricul şi obiectivele Societăţii Muzeului Ardelean]'''/''Szabó T. Attila''. - Kolozsvár: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 1942, 64 p.

Volumul este un istoric al [[Societatea Muzeul Ardelean|Societăţii Muzeului Ardelean]], de la începuturi până în anul 1942 - anul publicării sale. 

Primul capitol tratează ''aspecte legate de demersuri care au premers înfiinţarea societăţii, personalităţile'' care au afirmat necesitatea organizării vieţii ştiinţifice ardelene, începând cu Bod Péter, Bessenyei György, Batthyány Ignác sau Teleki Sámuel,etc. şi conturarea ideii Muzeului Ardelean. 

Al doilea capitol porneşte din ''anii ’30- ’40 ai secolului al XIX-lea'', când ideea Muzeului Ardelean a început să prindă contururi tot mai clare, ca şi demersurile în această direcţie, prin primele donaţii care vizau constituirea viitoarei instituţii şi introducerea acestei probleme pe agenda oficialităţilor vremii. 

Capitolul al treilea este construit în jurul ''demersurilor întreprinse de Kővári László şi Mikó Imre'', ultimul insistând pentru ''constituirea Muzeului Ardelean la Cluj''. În acest scop, acesta a donat o clădire care trebuia să adăpostească viitoarea instituţie. În acest context s-a ajuns la convocarea în 23 noiembrie 1859 a şedinţei de constituire a Societăţii Muzeului Ardelean şi trasarea principalelor sale obiective: constituirea şi susţinerea unui muzeu, prelucrarea ştiinţifică a materialului muzeistic, popularizarea în limba maghiară a ştiinţei şi culturii. Sunt prezentate în acest capitol aspecte care ţineau de capitalul cu care a pornit societatea, baza materială a acesteia, patrimoniul cultural gestionat. De asemenea se fac referiri la constituirea celor două secţii ştiinţifice ale societăţii, cea de istorie şi cea de ştiinţe naturale, precum şi la iniţierea publicării Anuarului începând cu anul 1861. 

Capitolul al patrulea se referă la perioada de după 1872, cu ''înfiinţarea Universităţii'', care a preluat materialul muzeistic al societăţii, ca şi ''grădina Mikó'', cu scopul construirii pe acest teren a clinicilor universitare. Societatea îşi propunea să devină  cu adevărat o societate ştiinţifică, de cultivare şi răspândire a ştiinţei. 

Începând cu anul 1879 s-a intensificat activitatea secţiilor Medicală – ştiinţele naturii şi Istorie, fiecare având o publicaţie proprie. Tendinţele de după 1883, au fost de individualizare şi de independenţă, pe care secţiile ştiinţifice au început să le dezvolte în detrimentul legăturilor cu societatea mamă. 

Astfel, în anul 1906, au fost reafirmate cele trei obiective iniţiale ale societăţii, iar numărul secţiilor ştiinţifice a crescut la 4, perioada care a urmat până la război fiind considerată de autor de maximă înflorire a Societăţii Muzeului Ardelean, aceasta obţinând chiar sprijinul financiar al statului. 

Capitolul al V-lea se referă la ''istoricul societăţii în perioada interbelică''. Sunt tratate aspecte legate de colecţiile care au intrat în patrimoniul Universităţii româneşti, de problemele de natură juridică care au preocupat societatea în legătură cu aceasta şi, în general, în legătură cu statutul şi patrimoniul său. 

Societatea s-a susţinut financiar din chiriile obţinute pe două proprietăţi, dintre care una, donaţie a '''contesei Wass Ottilia'''. Alte informaţii furnizate de autor privind activitatea societăţii în aceşti ani, se referă la o activitate nesistematică în anii ’20 şi un reviriment în anii ’30 când, anual, s-au ţinut 25-30 de conferinţe. Au continuat, astfel, conferinţele de popularizare (120), întrunirile ştiinţifice de specialitate (54) şi conferinţele itinerante. 

Ultimul capitol, al VI-lea, tratează perioada ''1940-1942''. Sunt prezentate alte înţelegeri de natură juridică şi patrimonială iniţiate de Societate. Obiectivele Societăţii Muzeului Ardelean au rămas aceleaşi de la constituire.

Volumul se încheie cu  ''consideraţii de natură bibliografică'' şi o ''listă a fotografiilor'' cuprinse în volum. Este vorba despre fotografii alb-negru, reprezentând în primul rând personalităţi implicate în viaţa Societăţii Muzeului Ardelean, dar şi clădiri.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]