Vizualizare sursă pentru „Şcoala de Arte Frumoase din Cluj şi Timişoara /Negoiţă Lăptoiu .- Bucureşti : Editura ARC/2000,1999, 223 p.”

[[Imagine:scoala_arte_frumoase_cluj.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Şcoala de Arte Frumoase din Cluj şi Timişoara''' /Negoiţă Lăptoiu .- Bucureşti : Editura ARC/2000,1999, 223 p.

Cartea începe cu un cuvânt înainte al autorului în care acesta explică necesitatea realizării unei treceri în revistă a etapelor pe care le-a parcurs '''Şcoala de Arte Frumoase'''.
Cele patru capitole ale cărţii arată contribuţia deosebită a Şcolii de Arte Frumoase din Cluj la afirmarea pe un făgaş modern a culturii româneşti.

Primul capitol este intitulat sugestiv '''Iniţiative premergătoare'''. Negoiţă Lăptoiu vizează împrejurările care au dus la înfiinţarea Şcolii de Arte Frumoase.

Capitolul al doilea este dedicat în întregime '''Etapei Clujene'''. Autorul intră în detaliile referitoare la inaugurarea Şcolii de Arte Frumoase. În data de 8 ianuarie 1926, Ministerul Cultelor şi Artelor emite decizia ultimă în baza căreia se pun definitiv temeliile Şcolii de Arte Frumoase.
Negoiţă Lăptoiu a urmărit regulamentul şi dispoziţiile de funcţionare, baza materială a şcolii, înscrierile şi frecvenţa, corpul profesoral, desfăşurarea cursurilor, examenele şi absolvirea, bursele de studii.

Capitolul mai vizea şi modul în care a supravieţuit şcoala datorită pasiunii, abnegaţiei şi altruismului corpului profesoral, în pofida numeroaselor obstacole. De etapa clujeană îşi leagă decisiv destinul artistic o întreagă generaţie atât în perioada interbelică, cât şi în deceniile următoare. Nume ca: Petre Abrudan, Nicolae Brana, Bérecz-Buzea Irin, Irma Brosz, Cornel Cenan, Augusta David, Iulia Ferenczy,Virgil Fulicea, Fiilop Antal, Andor Francisc Gáll, Eugen Gâscă, Ştefan Gomboşiu, Teodor Harşia, Emeric Hajos, Constantin Dinu Ilea şi alţii au pătruns adânc în conştiinţa vremii.

Capitolul al treilea este dedicat '''Etapei Timişorene'''.Autorul prezintă modul în care s-a statornicit Şcoala de Arte Frumoase la Timişoara. De asemenea, este făcută şi o trecere în revistă a regulamentelor şi dispoziţiilor în baza cărora a funcţionat şcoala.

Negoiţă Lăptoiu şi-a propus să  vorbească despre cele două secţii ale Şcolii de Arte Frumoase: secţia pedagogică şi secţia artistică; despre condiţiile de admitere. Este preocupat de baza materială a şcolii, înscrierea şi frecvenţa, corpul profesoral, desfăşurarea cursurilor, examenele de sfârşit de an.Tot în faza timişoreană apare efortul profesorilor de a crea un cadru prielnic pentru secţia de artă industrială aplicată.

Faptul că la Timişoara Şcoala de Arte Frumoase şi-a împlinit menirea o dovedeşte valoarea unor individualităţi a căror activitate didactică şi artistică nu poate fi ignorată: Ana Borcea, Emil Brándisz, Aurel Chira, Maria Ciupe, Ana Coşarcă, Leonida Câmpeanu, Alexandru Csabo, Iulia Ferenczy, Irma Brósz, Ştefan Gomboşiu, Ion Ştefan Gergely, Olimpia Grecu, Traian Goga, Constatin Dinu, Ilea Ana Maniu, Alexandru Martius, Simion Mărcuş, Vasile Olteanu, Valentina Pintea Gomboşiu şi alţii.

Cartea se încheie cu capitolul '''Şcoala de Arte Frumoase din Cluj şi Timişoara în ambianţa realităţii artistice româneşti'''.

Volumul mai conţine o listă cu evidenţa noilor înscrişi în ordinea anilor şcolari şi o listă bibliografică. Se adaugă un rezumat al cărţii în limbile engleză şi franceză. Semnificative sunt paginile în care apar fotografii alb-negru reprezentând sediul Şcolii de Arte Frumoase, respectiv fotografii de grup.
'''L. M.'''
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]