Vizualizare sursă pentru „Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj/Eugen Barbul .- Cluj : Tipografia Cartea Românească, 1935, 148 p.”

[[Imagine:biblioteca_universitatii_regele_ferdinand.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Biblioteca Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj'''/Eugen Barbul .- Cluj : Tipografia Cartea Românească, 1935, 148 p.

Volumul se deschide cu o ''Prefaţă'' semnată de autor, director al Bibliotecii, în care îşi motivează efortul propriu de a reconstitui istoricul [[Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”|Bibliotecii Centrale Universitare]] pe perioada 1920-1935: bogăţia şi valoarea colecţiei, necesitatea de a o menţine la nivelul atins, precum şi lipsa unei publicaţii proprii care să ilustreze progresele înregistrate în timp.

Cartea este structurată pe trei capitole. Primul capitol începe cu ''Istoricul întemeierei Bibliotecii'', ''Descrirea noului local'', ''Luarea Bibl. în stăpânire românească''. Urmează prezentarea unor aspecte legate de dezvoltarea colecţiei: ''Înzestrarea Bibliotecii cu cărţi româneşti'' (donaţiunile Sion, Hossu, Marţian etc.), ''Cumpărături importante'', ''Înzestrarea cu cărţi străine'', ''Imprimatele legale'', ''Schimbul internaţional''. Tot în cadrul acestui capitol este tratat istoricul ''Bibliotecii Populare'', care funcţiona în cadrul Bibliotecii Universitare. În subcapitolele ''Alte inovaţii şi îmbunătăţiri'', ''Construirea unui nou etaj'', sunt tratate aspecte legate de dezvoltarea infrastructurii Bibliotecii.

Capitolul al doilea reconstituie aspecte organizatorice (''Organizarea Bibliotecii''), de personal (''Cercul de activitate al personalului'', ''Personalul Bibliotecii''), activitatea de bibliotecă (''Catalogarea cărţilor'', ''Legarea cărţilor'', ''Consultarea'', ''Împrumutarea'', ''Expoziţiile şi conferinţele Bibliotecii'') precum şi evoluţia bugetului (''Bugetul''). Tot aici se fac referiri la personalităţi marcante care şi-au înscris numele în albumul instituţiei (''Vizitatorii Bibliotecii''), precum şi la o reclamaţie la Societatea Naţiunilor, din anul 1924, privind distrugerea şi devastarea bibiliotecii după 1918 (''Ancheta Societăţii Naţiunilor'') .

În cel de-al treilea capitol sunt prezentate colecţii şi exemplare de carte şi documente remarcabile în cadrul mai multor subcapitole: ''Biblioteca Românească Veche'', ''Cărţi necunoscute (comunicări)'', ''Secţia manuscriptelor, Archiva, Biblioteca Ungurească veche, Colecţiunea incunabulelor, Sala operilor de artă''). Cartea se încheie cu câteva consideraţii legate de dublete (''Dubletele'').
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]