Vizualizare sursă pentru „Jurnale : 1919; 1936-1939; 1939-1940; 1059-1960/Cornelia Blaga-Brediceanu ; ed. îngrijită de Dorli Blaga. – Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008, 193 p.”

[[Imagine:Cornelia Blaga-Brediceanu.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Jurnale : 1919; 1936-1939; 1939-1940; 1059-1960'''/Cornelia Blaga-Brediceanu ; ed. îngrijită de Dorli Blaga. – Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008, 193 p. ISBN 978-973-133-397-7

Volumul se deschide cu o ''Introducere'' în care, Dorli Blaga, care a îngrijit această ediţie, face referiri la jurnalele mamei sale, în parte, publicate în revistele ''Apostrof'' şi ''Manuscriptum'', cu explicaţii privind caracteristicile acestor însemnări. 

Sunt inserate în această introducere consideraţii biografice privind familia Brediceanu, copilăria şi viaţa mamei sale. De asemenea, sunt incluse aici observaţii cu caracter explicativ care preced ''Jurnalul din 1919''.

Cornelia Brediceanu fusese numită în anul 1919 Secretară a Delegaţiei române a Conferinţei de Pace (Secţiunea pentru Transilvania). Între multele acţiuni şi întâlniri ale delegaţiei, a fost organizată şi o excursie a unui grup de tineri români în Italia. Cornelia Brediceanu a notat impresii din această excursie oficială. Acest prim jurnal este urmat de explicaţii privind alte documente legate de anul 1919 (un album de fotografii, scrisori), păstrate de Cornelia Blaga-Brediceanu, o introducere la următoarele jurnale ale acesteia, transcrise în acest volum. 

Urmează astfel însemnările intitulate ''Între Viena şi Berna, 1936, Berna 1937''. Lucian Blaga a lucrat ca ataşat de presă la Berna între 1 aprilie 1928 - 1 noiembrie 1932, la Viena între 1 noiembrie 1932 – 1 februarie 1937 şi din nou la Berna între 1 februarie 1937 – 8 ianuarie 1938. Perioada de la Viena între 1932-1936, apare în volumul dedicat lui Lucian Blaga. Aşa că, Jurnalul Corneliei Blaga-Brediceanu începe cu sfârşitul anului 1936.

După căderea guvernului Goga, Lucian Blaga a fost numit ministru plenipotenţiar la Lisabona. Astfel, însemnările Corneliei Blaga-Brediceanu  încep cu data de 2 iulie 1938, fiind vorba de trei jurnale: ''Portugalia, 1938, Portugalia, 1939 şi România, 1940 – [1939]''.

În martie 1939, familia Blaga a revenit în ţară. Astfel, ultimele două jurnale ale Cornliei Blaga-Brediceanu sunt intitulate: ''Cluj- mai 1939-septembrie 1940'' şi ''Cluj, 1959'', acoperind perioadele sugerate de titluri. 

Pe lângă pasajele cu caracter explicativ care preced, ori sunt inserate în Jurnale, sau încheie un jurnal pregătind lectura celui următor, Dorli Blaga a optat şi pentru note de subsol tot cu caracter explicativ, care urmăresc clarificarea unor aspecte atinse în însemnări.

În ''Addenda'' se regăsesc două interviuri realizate de Dora Pavel cu Dorli Blaga. În primul, ''„Ea era Blaga. Sau în jurul lui Blaga...”'', Dorli Blaga face referiri la copilăria Corneliei Brediceanu [''Anii de şcoală ai Corneliei Brediceanu''], la propria copilărie [''Am vorbit la început numai în germană''], la relaţia dintre Cornelia şi Lucian Blaga [''Devoţiunea Mamei n-a fost deloc umilă''] şi în final, la boala mamei sale [''Boala Corneliei Blaga – un caz de identitate substituită'']. 

Al doilea interviu, ''”Am jucat piesa Cruciada copiilor cu păpuşi din plastilină”'', oferă lămuriri privind biblioteca lui Blaga [''O parte din biblioteca Blaga – la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti''], colecţia de fotografii ale familiei [''Colecţia de fotografii ale familiei Blaga''], donaţia făcută [[Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”|Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca]] [''„La cincisprezece ani, lui Lulu Popii i s-a răspuns la „Poşta Redacţiei” să mai scrie”...''], despre muzică în familia Blaga [''Familia Blaga şi muzica''], despre jurnalul Corneliei Blaga de la Muzeul Literaturii Române [''Jurnalul Corneliei Blaga''], despre locurile în care a locuit în timp familia Blaga [''Itinerarul european al familiei Blaga''], despre prietenia cu Rudolf Marti [''Prietenia cu Rudolf Marti''], autografele lui Blaga [''Autografele lui Blaga erau foarte scurte''], despre cum lucra Blaga [''Blaga, în camera de lucru''], Dorli Blaga şi creaţia lui Blaga [''„Nu s-a obişnuit să fiu obligată să recit poezii de-ale tatei”''], Dorli Blaga şi celebritatea lui Blaga [''„Dacă Tata aparţine tuturor este foarte bine!”'']. Aceste interviuri au fost publicate în revista Apostrof şi incluse în volumul ''Armele seducţiei. Dialoguri'', semnat de ''Dora Pavel''.

Volumul se încheie cu ''Imagini din arhiva Blaga''.

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]