Vizualizare sursă pentru „Teatrul Naţional „Lucian Blaga””

__TOC__
Denumirea sa actuală este '''Teatrul Naţional „Lucian Blaga”'''. Întreaga operă dramatică a lui [[Lucian Blaga]] a fost jucată aici în premieră absolută. 

== Istoria teatrului din Cluj ==
[[imagine:1937-Teatrul-National.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional 1937]] 

Încă din 1792, nobilimea şi intelectualitatea maghiară din Cluj au înfiinţat o Societate teatrală, iar Dieta Transilvaniei a hotărât în sesiunea din 1794 permanentizarea teatrului, prin contribuţii  benevole.

Cel dintâi local pentru teatru s-a construit între anii 1804-1821, pe terenul de lângă actuala Universitate Babeş-Bolyai.

Între 1904-1906, s-a ridicat noul local al Teatrului Naţional în [[Piaţa Ştefan cel Mare]], clădire ce a devenit în timp o emblemă a Clujului.

== Precursorii teatrului clujean românesc ==
Începuturile teatrului românesc la Cluj le găsim prin 1870, când elevii români din cursul superior al liceului romano-catolic au înjghebat o trupă de teatru pe care au numit-o „Prima societate română ambulantă din Transilvania”. Iniţiatorul acestei trupe a fost Ion Baciu, mai târziu preot în Şoimuş şi redactorul „Revistei ilustrate”. Societatea avansează uimitor mai ales după trecerea prin Cluj a lui Matei Millo (1870). În cei 7 ani de existenţă societatea a susţinut aproape 40 de spectacole.
== Istoria Teatrului Naţional din Cluj ==
=== Înfiinţarea Teatrului Naţional românesc ===
După Marea Unire, în 1919, Teatrul Naţional a devenit teatru românesc.
[[imagine:Teatrul-National_1.jpg|thumb|150px|left|Teatrul Naţional]]

Decizia Consiliului Dirigent - organ executiv al Marelui Sfat Naţional Român, instituit pentru administrarea Transilvaniei- din 18  septembrie 1919, este actul de înfiinţare a Teatrului Naţional, a [[Opera Naţională|Operei Române]] din Cluj precum şi a [[Conservatorul|Conservatorului]].

Inaugurarea oficială s-a făcut la 1 decembrie 1919, când  s-au jucat cu sala plină piesele primului director al Teatrului, '''Zaharia Bârsan''', „Se face ziuă” şi „Poemul Unirii”.

=== Perioada interbelică ===
Printr-o activitate febrilă, Zaharia Bârsan, cel mai important om de teatru din Transilvania acelui timp, a reuşit să adune la Cluj o trupă de mari actori, printre care merită menţionaţi: '''Olimpia Bârsan''', '''Al. Ghibericon''', '''Cornelia Potcoavă''', '''Stănescu Popa''', '''Dem. Mihăilescu-Brăila''' ş.a. Repertoriul era orientat preponderent înspre piesele clasice, fundamentale pentru un teatru naţional: „Fântâna Blanduziei” de V. Alecsandri, „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, „Răzvan şi Vidra” de B.P. Haşdeu, „Vlaicu Vodă” de Al. Davila – din repertoriul naţional, sau „Oedip Rege” de Sofocle, „Hamlet”, „Regele Lear” de W.Shakespeare, „Avarul” de Molière – din repertoriul internaţional.

Lui Zaharia Bârsan - care va avea al doilea directorat în perioada 1934-1936 - îi vor succeda în perioada interbelică mari nume ale culturii române, care nu se vor ilustra neapărat şi ca importanţi directori: '''Victori Eftimiu''', '''Nicolae Bănescu''', '''Constantin Pavel''', '''Mihail Sorbu''', '''Ion Marin Sadoveanu'''. 

Teatrul clujean se impune prin valoarea spectacolelor sale, dar se resimte o prea aplecată înclinare înspre spectacolele clasice (ca text, regie şi interpretare). Situaţia se va schimba radical cu venirea la conducerea teatrului a lui '''Victor Papilian''' care va impune o politică repertorială orientată spre modernitate. Tot el este cel care va crea un studio unde vor fi prezentaţi autorii importanţi ai epocii. 

Directoratul lui Victor Papilian este considerat o perioadă de glorie Naţionalului clujean. Vor vedea lumina zilei spectacole precum „Suflete tari” de Camil Petrescu, „Epidemia” de I.M. Sadoveanu, „Comedia fantomelor” de Dan Botta, „Tano” de Jean Giradoux, „Salomeea” de Oscar Wilde, „Dincolo de zare” de Eugene O’Neill. ş.a. , regizate într-o manieră modernă.

În urma Dictatului de la Viena, în 1940, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj îşi  mută sediul la Timişoara. Repertoriul este puternic influenţat de expresionimul perioadei.

=== Perioada comunistă ===
Naţionalul îşi va relua spectacolele pe scena clujeană în decembrie 1945. Între 1945-1964 repertoriul teatral este supus proletcultismului. Dar chiar şi în aceste condiţii s-au afirmat spectacole remarcabile şi o pleiadă de tineri (printre care '''Victor Tudor Popa''', '''Marius Oniceanu''' sau '''Constantin Anatol'''), vor plasa Naţionalul clujean în avangarda teatrelor româneşti. Se remarcă o serie de actori intraţi acum în „cartea de aur” a scenei clujene: '''Ileana Ploscaru''', '''Silvia Ghelan''', '''Dorel Vişan''', '''Gheorghe Nuţescu''', '''Ligia Moga''', '''Aurel Giurumia'''.

Odată cu „dezgheţul”, în 1965, regizorul Vlad Mugur va prelua destinul instituţiei impunând o linie de modernism moderat, linie care se regăseşte până în prezent în repertoriul clujean. 

Dintre spectacolele eveniment ale lui '''Vlad Mugur''' amintim: „Constructorul Solness”  de H. Ibesen, „Caligula” de A. Camus, „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare. Alături de '''Vlad Mugur''', alţi regizori au creaţii importante: '''Victor Tudor Popa''' („Opinia publică” de A. Baranga, „Părinţi teribili” de J. Cocteau), '''Ioan Taub''' („Hora domniţelor” de Radu Stanca, „Năzdrăvanul Occidentului” de J.M.Synge).

Mari actori se afirmă pe scena clujeană: '''Silvia Popovici''', '''Valentino Dain''', '''Melania Ursu''', '''Valeria Seciu''', '''Teodora Mazanitis''', '''George Motoi''', '''Anton Tauf''', '''Octavian Lăluţ''' ş.a.  

Anii până în 1989 sunt marcaţi de privaţiuni economice, dar atât datorită directorilor cât şi garniturii preţioase de regizori şi actori, arta a triumfat totuşi.  Repertoriul reflectă o adevărată echilibristică între dictatura ideologică şi înclinaţia naturală spre valoare. S-au pus în scenă autori români contemporani care vorbeau curajos despre problemele sociale şi morale ale societăţii româneşti: D.R. Popescu, Marin Sorescu, Teodor Mazilu, Al. Sever. Trupa Teatrului s-a îmbogăţit cu actori tineri talentaţi: '''Gelu Bogdan Ivaşcu''', '''Maria Munteanu''', '''Ileana Negru''', '''Miriam Cuibus''', '''Marius Bodochi''', '''Petre Băcioiu''', '''Dorin Andone'''.

=== Perioada postdecembristă ===						
După 1989, Teatrul Naţional Cluj intră ca întreaga societate în „tranziţie” - o perioadă tulbure marcată de eşecuri amestecate cu triumfuri şi de numeroasae schimbări de politică repertorială. Sunt realizate însă câteva spectacole de excepţie (în principal sub conducerea lui '''Mihai Mănuţiu''', '''Victor Ioan Frunză''', şi '''Vlad Mugur'''), iar o nouă generaţie de actori, favorizaţi şi de deschiderea unui Departament de Teatru la Facultatea de Litere, se impune.

Sub directoratul lui '''Dorel Vişan''' s-a inaugurat noua sală '''studio „Euphorion”''', care preia ştacheta  perioadei Victor Papilian. 

În prezent, sub conducerea reputatului teatrolog, '''Ion Vartic''', Naţionalul clujean se orientează spre modernitate, spre repertoriul contemporan, păstrând însă, ca o coloană vertebrală, şi nume clasice precum W. Shakespeare sau A.P. Cehov.

== Directorii Teatrului Naţional Cluj ==
*Zaharia Bârsan (15 oct.1919-31 iul.1927)
*Victor Eftimiu (1 aug.1919-31 dec.1927)
*Nicolae Bănescu (1 ian.1928-31 dec.1928)
*Constantin Pavel (1 ian. 1929-31 dec. 1930)    
*C.Pavel-M.Sorbul (concesie: 1 ian. 1931- 1 sept. 1931)
*Ion Marin Sadoveanu (1 sept. 1931-1 nov. 1931)
*Zaharia Bârsan (1 dec.1931-31 iun.1933)
*Constantin Pavel (concesie: 1 iul. 1933-16 apr. 1934)
*Zaharia Bârsan (16 apr.1934-31 mart.1936)
*Victor Papilian (1 apr.1936-30 sept.1940)
*Neamţu Ottonel (10 oct.1940-31 ian. 1941)
*Dumitru Moruzan (1 febr.1941-31 aug.1941)
*Nicolae Kiriţescu (1 sept.1941-15 oct.1944)
*Aurel Buteanu (16 oct.1944-1947)
*A. Moga (1947-1949)
*Vasile Moldovan (1949-31 oct. 1950)
*Eugen Jeleapov (1 nov.1950-28 febr. 1952) 
*Mihai Raicu (1 mart.1952-14 sept. 1954)
*Eugen Jeleapov (15 sept.1954-28 febr. 1961)
*Dumitru Isac (1 maert.1961-30 iun.1965)
*Vlad Mugur (1 iul. 1965-31 aug.1971)
*Silvia Ghelan, Victor Tudor Popa, Valentino Dain (1 sept. 1971-14 iun.1972)
*Ion Vlad (15 iun.1972-31 oct.1972)
*Petre Bucşa (1 nov.1972-15 nov.1979)
*Maia Ţipan Kaufmann (15 apr.1980-30 sept. 1980)
*Constantin Cubleşan (1 oct.1980-31 dec.1987)
*Horia Bădescu (1 ian. 1988-28 febr.1990)
*Victor Ioan Frunză (1 mart.1990-31 dec.1991)
*Anton Tauf (1 ian. 1992-28 febr.1993)
*Dorel Vişan (1 mart.1993-2000)
*Ion Vartic (2000-până în prezent)

== Bibliografie ==
#''[[Clujul]]'' / Lazăr, Victor .- Bucureşti : Cultura Naţională, 1923, p.61
#''Clujul : 1919-1939'' / Buzea, Octavian .- Cluj  :Tipografia “Ardealul”, 1939, p.185
#''[[Clujul vechi şi nou : O istorie inedită- trecut şi prezent|Clujul vechi şi nou : [monografie]]]'' / Bodea, Gheorghe I. .- Cluj-Napoca : Prof Image, 2002 .- ISBN 973-0-02539-8, p.84
#''[[Teatrul Naţional Cluj-Napoca 1919-1994 : Teatrul românesc din Transilvania 240 de ani : Studiu monografic|Teatrul Naţional Cluj-Napoca 1919-1994 : Teatrul românesc din Transilvania 240 de ani – studiu monografic]]'' / Ceuca Justin .- Cluj-Napoca : Teatrul Naţional Cluj, 19
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Instituţii artistice]]
[[Categorie:Clădiri]]