Vizualizare sursă pentru „Legendele Clujului/coord. prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor. – Cluj - Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010, 81 p.”

[[Imagine:Legendele Clujului 2.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Legendele Clujului'''/coord. prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor. – Cluj - Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010, 81 p. ISBN 978-973-133-777-7

Volumul apărut cu susţinerea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca este coordonat de Ioan Silviu Nistor şi realizat împreună cu Vasile Lechinţan şi Tudor Sălăgean. Acesta conţine o serie de povestiri, legende şi se încheie cu un capitol dedicat unor femei celebre ale Clujului.

Prima povestire ['''Decebal la Poarta Podului'''], semnată de Vasile Lechinţan, aduce în prim plan legenda apărută în lumea intelectualităţii maghiare a primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, potrivit căreia Decebal s-ar fi sinucis la Poarta Podului din Cluj. János Zeyk a scris chiar o piesă de teatru, invocată şi prezentată în acest context, Decebal sau cea mai importantă oră a Porţii Podului din Cluj, apărută în 1843, care s-a jucat de către trupa maghiară de teatru. În continuare, tot Vasile Lechinţan semnează şi următoarele două povestiri. Prima, '''Colegiul religios dionysiac din anul 235 d.Hr.''', aduce în atenţie existenţa unei asociaţii reigioase (sau colegiu) dionysiac în Napoca anului 235 d.Hr. A doua, '''Mărirea şi decăderea mănăstirii din Cluj-Mănăştur în secolul al XIII-lea''', ne introduce în atmosfera conflictului dintre mănăstirea benedictină din Cluj-Mănăştur şi episcopia catolică de Alba, pe timpul episcopilor Adrianus şi Wilhelm.

Sub semnătura lui Tudor Sălăgean sunt aduse în atenţia cititorilor (ca mit şi realitate) misterioasele tuneluri subterane ale oraşului ['''Tunelele Clujului. Legende şi realităţi istorice''']. Acelaşi autor prezintă în continuare '''Podurile oraşului şi istoria lor'''. Tudor Sălăgean se opreşte în continuare asupra unui subiect mai aparte: '''Confruntări şi dueluri în epoca medievală''', în care prezintă câteva dintre conflictele sângeroase consumate pe teritoriul oraşului şi în împrejurimile sale. 

Din acest volum, nu putea să lipsească nici '''Legenda regelui Matia'''. Aspecte legate de naşterea regelui Matia la Cluj, serviciile pe care le-a  făcut oraşului şi cultul pentru memoria marelui rege se regăsesc aici. Nu în ultimul rând, Tudor Sălăgean aduce în atenţia cititorilor una din legendele construite în jurul personalităţii lui Matia, consemnată în cronica lui Gáspár Heltai.

Următoarea povestire, '''„Frumoşii nebuni”''' ai oraşului în secolul al XVI-lea, semnată de Vasile Lechinţan, motivează oarecum prevederile restrictive din statutele breslelor privind comportamentul membrilor săi, prin care se insista ca fiecare meşter să ducă o viaţă cucernică, să se ducă cu plăcere la biserică şi nu la vin, să nu joace cărţi şi să nu stea să petreacă nopţile cu practicile destul de răspândite ale „frumoşilor nebuni ai Clujului”.

Tudor Sălăgean se opreşte în continuare asupra '''Martiriului lui Baba Novac''', descriind supliciul acestuia, evenimentele în contextul cărora s-a consumat înfiorătoarea execuţie şi care au generat-o.

O descriere a închisorii oraşului ne oferă Vasile Lechinţan sub titlul '''Turnul Clujului, un „Turn al Londrei” local'''.

Volumul mai cuprinde '''legenda Judele Ioan Linczigh salvează oraşul (1660)''', preluată din „Însemnările istorice ale lui Linczigh János”.

O altă legendă clujeană cunoscută, cea a ciobanului Donath, este adusă în discuţie de Tudor Sălăgean, care încearcă reconstituirea adevăratei istorii care a inspirat ridicarea statuii de pe dealul Hoia, legată de veneraţia acordată sfântului Donatus ['''Statuia Sfântului Donathus în dublă ipostază''']. Acelaşi autor se opreşte asupra istoricului unei alte statui clujene, [[Obeliscul „Sfânta Maria Protectoare”|'''Statuia Sfintei Maria Protectoarea''']].

'''O altfel de iluminaţie, cu Avram Iancu student (1842)''', prezintă sub semnătura lui Vasile Lechinţan, un episod din viaţa studenţească a lui Avram Iancu, din seara zilei de 18 aprilie, sărbătoare numită „Iluminaţie” în cinstea zilei de naştere a împăratului austriac Ferdinand.

Hotelul clujean „Royale”, surprins în romanul „Dracula” al lui Abraham Stoker, ne este prezentat de Tudor Sălăgean în '''Un hotel real într-o istorie imaginară'''.

Vasile Lechinţan introduce în volum povestea unei familii, aparent ca oricare alta, dar aparte prin copii, cinci perechi de gemeni ['''O familie cu cinci perechi de gemeni (1930)'''].

Ultima parte a volumului este dedicat '''Femeilor celebre legate de istoria Clujului'''. Sunt cuprinse aici scurte fişe biografice (semnate de Tudor Sălăgean, Vasile Lechinţan şi Ioan Silviu Nistor) ale ''Annei Báthori'' (1594-1636), acuzată de vrăjitorie şi relaţii incestuoase cu fratele ei, principele Gabriel Báthori; ''Claudine Rhedei'' (1812-1841), una din celebrele frumuseţi ale Clujului, regina Elisabeta a II-a fiind stră-stră-strănepoata acesteia; ''Lili Poór'' (1886-1962), actriţă clujeană de film şi soţia regizorului Jenö Janovics; [[Raluca Ripan/ Constantin Gh. Macarovici, Georgeta Munteanu. – Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982, 215 p : 8 f. pl.|''Raluca Ripan'']] (1894-1972), prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice (1922); ''Smaranda Brăescu'' (1897-1948), aviatoare, supranumită „Regina înălţimilor”, participantă la rezistenţa anticomunistă, înmormântată în Cimitiru Central din Cluj; ''Ana Rozsa Vasiliu'' (1899-1987), mezzosoprană, apoi soprană la Opera Română din Cluj, ''Lya Hubic'' (1911-2006), soprană, solistă a Operei Române din Cluj, supranumită „privighetoarea Transilvaniei”; ''Livia Pordea'' (1914-?), câştigătoarea titlului de Miss România în anul 1930, căsătorită cu Max Auschnitt; ''Eta Boeriu'' (1923-1984), considerată cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română.

Volumul cuprinde fotografii alb-negru.

[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]