Vizualizare sursă pentru „Camera de Comerţ : 150 de ani de la înfiinţare, 10 ani de la reluarea activităţii : monografie/ conf. dr. Ludovic Báthory, Mircea Crişan, coordonare Gheorghe Mureşanu. – Cluj-Napoca: Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj 2000 130 p.”

[[Imagine:camera_comert.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Camera de Comerţ : 150 de ani de la înfiinţare, 10 ani de la reluarea activităţii : monografie'''/ conf. dr. Ludovic Báthory, Mircea Crişan, coordonare Gheorghe Mureşanu. – Cluj-Napoca: Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, 2000. – 130 p., ISBN 973-555-263-9

Monografia a apărut la aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj şi la 10 ani de la reluarea activităţii acesteia.

''Cuvântul înainte'' aparţine ing. Gheorghe Mureşan, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, iar ''Prefaţa'' – dr. Gheorghe I. Bodea.

Capitolul I, intitulat ''La început a fost meşteşugul şi negoţul'', analizează: ''Activitatea meşteşugărească şi comercială medievală în zona Clujului'', ''Zona Clujului – dominantă a economiei Transilvaniei în Evul Mediu'', ''Meşteşuguri, bresle, negustori în sec. XVII'' şi ''Dominaţia austriacă asupra principatului transilvănean''.

Capitolul II abordează ''Înfiinţarea Camerei din Cluj'' şi ''Începuturile activităţii''.

Capitolul III surprinde ''Evoluţia Camerei de Comerţ şi Industrie din Cluj între anii 1867-1900''.

Capitolul IV analizează ''Viaţa economică pe teritoriul Camerei de Comerţ şi Industrie din Cluj la începutul secolului al XX-lea (1901-1918)'', Capitolul V – ''Contribuţia Camerei la dezvoltarea social-economică a României (1919-1940)'', Capitolul VI -  ''Activitatea Camerei şi situaţia social-economică a zonei geografice din zona oraşului Cluj după anul 1940'', iar Capitolul VII – ''Anii 1990: Renaşterea Camerei''.

Textul este însoţit de scanări ale statutelor breslelor şi ale unor acte oficiale, ale publicaţiei „Buletinul Camerei Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj”, fotografii de la inaugurarea liniei de cale ferată, cu Turnul Porţii Podului, cu fosta moară de pe malul stâng al Someşului, cu Fabrica de Tutun, cu primul sediu al Camerei, cu fosta Bancă „Economul”,  cu calea ferată de pe str. Gh. Doja, cu trenul de călători din [[Piaţa Unirii]], cu sediul Camerei între anii 1912-1948, cu clădirea din str. Matei Corvin, cu clădirea din Piaţa Unirii, cu Hotelul Astoria, cu sediul CCIA, cu Oficiul Registrului Comerţului, cu I. Negruţiu – primul preşedinte român al Camerei, cu Podul peste Someş, cu Fabrica de Sticlă Turda, cu Clădirea Bursei, cu Şcoala de Ucenici.

La sfârşitul lucrării sunt menţionate ''Sursele documentare şi bibliografice''.

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]