Vizualizare sursă pentru „Clujul eclectic : programe de arhitectură în perioada dualistă : (1867 - 1918)/ Gheorghe Vais. – Cluj-Napoca: Editura UT Press, 2009. – 406 p. : fig.”

[[Imagine:clujul_ecletic.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Clujul eclectic : programe de arhitectură în perioada dualistă : (1867 - 1918)'''/ Gheorghe Vais. – Cluj-Napoca: Editura UT Press, 2009. – 406 p. : fig. ISBN 978-973-662-437-7

Lucrarea este structurată pe unsprezece capitole, cărora li se adaugă un ''Catalog cronologic al clădirilor '' şi o hartă din 1917 cu amplasamentele clădirilor din catalog, o listă referitoare la ''Provenienţa ilustraţiilor'', precum şi o ''Bibliografie''. Textul este însoţit de fotografii, de planuri ale etajelor şi clădirilor şi de planuri urbanistice.

Cartea începe cu o ''Prefaţă'', semnată '''Nicolae Sabău''' şi cu un ''Capitol introductiv'' al autorului, iar ultimul capitol, XI, este dedicat ''Concluziilor''.

Capitolul II şi III sunt consacrate analizării ''Situaţiei economico-culturale a Transilvaniei, respectiv a Clujului, în a doua jumătate a secolului XIX şi începutul secolului XX''.

În Capitolul IV este dedicat ''Arhitecturii Transilvaniei în a doua jumătate a secolului XIX şi începutul secolului XX'' (cu referiri la Arhitectura Ungariei şi cu exemple de programe de arhitectură din perioada 1867-1918), iar Capitolul V, ''Arhitecturii Clujului din aceeaşi perioadă'' (remodelările urbane şi programele de arhitectură din perioada 1867-1918).

Capitolul VI este un „dicţionar” al ''Principalilor arhitecţi'' care au lucrat în Clujul anilor 1867-1918 şi cuprinde un număr de 36 de arhitecţi şi antreprenori care au realizat proiecte sau au condus şantierele de construcţii din această perioadă.

Următoarele patru capitole sunt studii de caz:
* Capitolul VII – ''al programului de învăţământ universitar la Cluj: [[Universitatea „Babeş Bolyai”|Universitatea „Francisc Iosif I”']] (''geneza instituţiei, amplasamentul acesteia, proiectul universităţii, etapele de realizare a clădirii, analiza programului: schema funcţională, schema funcţională – varianta 1900, varianta 1903, unităţile funcţionale definitorii'': spaţii didactice: săli de curs, de seminar şi de examene, spaţii de cercetare: laboratoarele, spaţii destinate materialelor didactice: muzee şi săli de colecţii, spaţii pentru biblioteci, spaţii de reprezentare: aula magna, spaţii de primire şi circulaţie: holuri, curţi, ''limbajul arhitectural'': limbajul decorativ exterior: faţadele neo-renascentiste, decroşul intrării principale, decroşurile colţurilor, portalurile intrărilor, soclurile, brâurile şi antablamentul, faţadele curţii interioare, detalii exterioare; limbajul decorativ interior: de la neo-Renaştere la neo-Baroc: holurile corpului central, scara monumentală, scările corpurilor A şi B, Aula magna, concluziile programului arhitectural);
* Capitolul VIII – ''al programului spitalicesc la Cluj: Complexul Clinicilor Universitare'' (''geneza instituţiei, amplasamentul, planul general, realizarea construcţiilor, capacitatea complexului, analiza programului arhitectural: schemele funcţionale: Clădirea Institutelor de Anatomie, Anatomie patologică şi Medicină legală, Clădirea Institutelor de Fiziologie şi Igienă, Direcţiunea Spitalului Carolina, Clinica de Chirurgie, Clinica de Boli Interne, Clinica de Naşteri şi Ginecologie, Clinica de Boli de piele şi Sifilis, Clinica de Oftalmologie, Complexul Gospodăresc, Clinica de Psihiatrie şi Neurologie, unităţile funcţionale definitorii'': a spaţiilor didactice – amfiteatre şi săli de curs, a spaţiilor de cercetare – laboratoare, săli de disecţii şi autopsii, a camerelor de spitalizare – saloanele  pentru bolnavi, a spaţiilor de diagnoză şi tratament – cabinete de consultaţii, săli de tratament şi băile de tratament, a spaţiilor de documentare – biblioteci şi muzee, a anexelor gospodăreşti – bucătăria, spălătoria şi etuva de sterilizare, ''limbajul arhitectural'': limbajul decorativ exterior: faţadele între neo-renaştere şi secession, limbajul decorativ interior, ''concluziile programului arhitectural'');
* Capitolul IX – ''al programului de spectacole la Cluj: ''Teatrul Naţional Maghiar'' (''geneza instituţiei, teatrele Clujului din secolul XIX (Teatrul Naţional Vechi, Teatrul de Vară''), ''ideea construirii noului teatru, amplasamentul, proiectul noului teatru, Firma Fellner & Helmer, tipologia teatrelor lui Fellner şi Helmer, realizarea construcţiei, analiza programului arhitectural: schema funcţională, unităţi funcţionale definitorii'': a sălii de spectacole, a scenei şi anexelor sale, ''limbajul arhitectural'': limbajul decorativ al faţadelor, limbajul decorativ interior, ''concluziile programului arhitectural'');
* Capitolul X – ''al programului de biblioteci la Cluj: [[Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”|Biblioteca Universităţii]] şi [[Muzeul Ardelean|Muzeului Ardelean'']] (''geneza instituţiei, amplasamentul, concursul de proiecte, proiectul bibliotecii, realizarea construcţiei, analiza programului arhitectural'': schema funcţională, unităţi funcţionale definitorii: unitatea funcţională a spaţiilor de lectură, a spaţiilor de depozitare carte, a spaţiilor conexe, a spaţiilor administrative, a spaţiilor auxiliare, a spaţiilor de primire şi circulaţie, ''limbajul arhitectural'': limbajul decorativ exterior: faţadele între baroc ş secession, limbajul decorativ interior, ''utilajele, concluziile programului arhitectural''). 
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]