Vizualizare sursă pentru „Legenda ciobanului Donath”

__TOC__
== Legenda ==
Pe coasta dealului Cetăţuii există o deschidere naturală cunoscută sub numele ciudat de '''Tăietura Turcului'''.

Legenda spune că pe aici turcii, atraşi de bogăţiile Clujului, au încercat să taie dealul şi să devieze Someşul în valea Nadăşului pentru a lăsa oraşul fără apă şi a-l supune unui lung asediu.

Din fericire, un cioban, '''Donath''', care păstorea turma în apropiere, lângă Pădurea Hoia a observat manevrele turcilor şi şi-a dat seama că oraşul era în pericol. Asemeni eroului de la Marathon, a fugit într-un suflet să ducă vestea concetăţenilor săi, după care din cauza emoţiei şi a efortului a murit subit. Clujenii, însă, au atacat oastea turcească şi au reuşit să salveze oraşul. Drept recunoştiinţă pentru sacrificiul făcut de Donath, clujenii i-au ridicat o statuie pe coasta dealului Cetăţuii, acolo unde acesta obişnuia să-şi ducă oile păscut.

Legenda mai spune că de atunci, în fiecare noapte omul de piatră coboară pentru a se convinge că oraşul este în siguranţă. Îşi umple ulciorul cu apă din Someş şi se reîntoarce la locul lui de veghe.

== Cadrul istoric ==

Istoricii plasează legenda lui Donath în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. În 1674, '''principele Apafi''', ultimul principe al Transilvaniei autonome, influenţat de intrigile de curte l-a arestat şi executat pe '''Bánffy Dénes''', marele-căpitan al Clujului şi comandantul armatei transilvane, care reuşise prin îmbinarea rezistenţei militare cu negocierile diplomatice să oprească extinderea hotarelor paşalâcului de Oradea. 

Dispariţia acestui erou al rezistenţei antiotomane a fost urmată de noi cuceriri ale turcilor care au ocupat chiar şi Gilăul.

== Statuia lui Donath ==

'''Statuia lui Donath''', una dintre cele mai frumoase statui în stil baroc, a fost realizată de meşteri bavarezi între anii 1735-1740. Înfăţişează un bărbat cu o coroniţă de împărat pe cap, care priveşte lung în zare, ca un ''“sfânt apărător al viilor şi livezilor”''.  Din păcate, azi, se află părăsită într-o grădină particulară pe versantul sudic al Dealului Hoia,  necesitând o urgentă restaurare şi protejare. 

== Bibliografie ==
* Asztalos Lajos, ''Koloszvár: helynév - és településtörténeti adattár'', Polis, Kolozvár, 2004 .- ISBN 973 8341 442, p.126
* Lukács József, ''[[Povestea “oraşului-comoară” : scurtă istorie a Clujului şi a monumentelor sale]]'',  Biblioteca Apostrof , Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-9279-74-0, p.134-135
* Sabău, Nicolae, ''Metamorfoze ale barocului transivan'', Dacia, Cluj-Napoca,   2002. – ISBN 973-35-1502-7 
* Sălăgean, Tudor (coordonator), ''Cluj=Kolozsvár=Klausenburg : album istoric'', Tribuna, Cluj-Napoca, 2007 .- ISBN -13 978-973-87264-5, p.20

== Legături externe ==
[http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=6892]
[http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=6955]

[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]]