Vizualizare sursă pentru „Palatul Teleki (str. M. Kogălniceanu nr.7)”

__TOC__
==Istoric==
Faţă în faţă cu Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj, se află la numărul 7, pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|'''strada Mihail Kogălniceanu''']], unul din cele mai frumoase palate baroc, palatul Teleki. Contele [[Teleki Ádám I]] (1703-1763), deţinea pe strada Kogălniceanu trei case, achiziţionate pentru a obţine terenul necesar construirii palatului. 

Cel care a decis şi subvenţionat construirea palatului a fost fiul său, [[Teleki Ádám II]] (1740-1792). Deţinător al unor demnităţi importante în viaţa politică a provinciei, contele era un intelectual rafinat. Cum la moartea sa clădirea nu era încă terminată, ea a fost finalizată de noul proprietar, [[Teleki László]] (1764-1821), rudă cu Teleki Ádám. 

Casa a fost moştenită de istoricul [[Teleki József]] (1790-1855), care a şi locuit o vreme aici. În anii 1930, clădirea a fost obţinută de Biserica romano-catolică. În timpul regimului comunist a fost naţionalizată, găzduind un internat şi mai multe locuinţe. În cele din urmă, aici şi-a avut sediul şi o filială a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”.

==Descriere==
Leder Jóseph a realizat mai multe proiecte, dintre care, Teleki Ádám a ales unul, ulterior intervenind pentru a schimba unele detalii, sugerate şi de soluţii adoptate pentru [[Palatul Bánffy|palatul Bánffy]]. Construcţia a început la 1790 şi a fost terminată înainte de 15 august 1795.
[[Imagine:Palatul-teleki.jpg|thumb|left|150px|Palatul Teleki]]
Casa, amplasată pe colţ, are planul în formă de U, planimetria şi repertoriul decorativ demonstrând apartenenţa la barocul târziu, cu unele elemente clasiciste. Iniţial clădirea a fost proiectată cu trei intrări de poartă, asemănător palatului Bánffy. Cu o faţadă de 35 m, este o clădire impunătoare. Ornamentele cu urne de sub streaşină, ca şi faţada amintesc de palatul Bánffy. Poarta cu coloane şi balcon, galeria interioară cu arcade, boltită, s-a născut deja în spiritul tradiţiei ardelene. Poarta ornamentată şi balconul sunt opera lui Hartmann Antal.

==Bibliografie==
# [[Clujul baroc|Clujul baroc]]/[[Mircea Ţoca|Mircea Ţoca]]. – Cluj-Napoca: Dacia, 1983, p.93-94
# [[Cluj-Napoca : Ghid de oraş|Cluj-Napoca : ghid de oraş]]/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu .- Bucureşti, 1989, p.49-50 ISBN 973-41-0043-2
# Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.74
#[[A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás = Strada clujeană Farkas : Istoria culturii la pas|A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás]]/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 48-50. ISBN 973-643-038-3
# [[Kolozsvári séták : Plimbări prin Cluj|Kolozsvári séták]]/Deák Árpád .- Kolozsvár : Stúdium Könyvkiadó, 2004, p.56. ISBN 973-643-072-3
# [[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben|Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]/[[Gaal György]]. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.129-130 ISBN 978-973-8341-85-2
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Clădiri]]
[[Categorie:Monumente istorice]]