Vizualizare sursă pentru „Bologa, Valeriu Lucian”

__TOC__

==Date biografice==
N. 26 noiembrie 1892, Brașov – d. 30 octombrie 1971, Cluj. Medic, profesor universitar, istoric al medicinei. 

Începe școala primară în limba germană la Brașov, apoi continuă cu primele clase de liceu la Viena, unde mama sa, grație fratelui ei, Sextil Pușcariu, era funcționară la Arhivele Statului. Ultimele patru clase de liceu le face tot la Brasov, la Liceul „Andrei Șaguna” (1907-1911). Preocupat de învățăarea limbii franceze și a limbilor latină și greacă, se înscrie, totuși, la Facultatea de Științe din Leipzig, continuând cu studiul medicinei la Jena și Insbruck. Pe timpul conflagrației mondiale din 1914-1918, este înrolat ca medic pe frontul din Italia, dar reușește să susțină unele examene de facultate, pe care o va termina abia după încheierea conflictului militar la universitatea din Cluj. 

Își începe activitatea profesională la Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, unde este numit asistent universitar la Facultatea de Medicină, obținând titlul de doctor în medicină în 1923. După plecarea profesorului francez Jules Guiart, titularul catedrei de Istorie Medicinei,  Valeriu Bologa devine titularul acesteia în 1937. Împreună cu prof. Guiart, face mai multe călătorii prin țară pentru a aduna un important material informativ și iconografic în vederea deschiderii unui muzeu al istoriei medicinei din România. Este cunoscut ca primul teoretician și filosof autentic al medicinei în România, având, însă, și preocupări de istoria farmaciei, istoria științelor, filosofie și filologie medicală, medicină populară, etică medicală și terminologie medicală. A coordonat apariția periodicului clujean „Cultura” (din 1924) și a condus, alături de prof. Guiart Biblioteca de Istoria Medicinei din Cluj (1926-1946), devenită după 1990 Biblioteca „Valeriu Bologa” a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. A încurajat colectionarea de vase și instrumente farmaceutice cu valoare muzeală pentru proiectatul muzeu al istoriei medicinei și farmaciei de la Cluj. 

Are o activitate publicistică impresionantă, cu sute de titluri apărute în diverse reviste și publicații din țară și străinătate, multe dintre ele ca rezultat al unor participări la conferințe și simpozioane naționale și internaționale. A fost membru în numeroase asociații profesionale și instituții științifice din întreaga lume. Între 1949 - 1971, a fost președintele Societății Internaționale de Istoria Medicinei, primind la sfârșitul mandatului Premiul Academiei Naționale de Medicină din Paris. S-a bucurat de un mare prestigiu academic în România și în străinătate, îndrumând sute de lucrări de doctorat și contribuind substanțial la studierea, pentru prima dată într-un mod erudit, a medicinei populare românești. Cu toate acestea, sub regimul comunist, Valeriu Bologa a fost pus sub observație de către autoritățile comuniste, neîncrezătoare în loialitatea sa. În onoarea sa, o stradă din Brașov și una din Cluj-Napoca îi poartă numele. 

==Opera (selectiv)==
Victor Babeş (1854-1924),

Contribuții la istoria medicinei în Ardeal (1927)

Începuturile medicinii științifice românești (1930)

Contribuții la studiul legăturilor medicale româno-ruse (1952)

Contribuții la istoria medicinii din RPR (1955)

Emil Gh. Racoviţă – un mare explorator şi biolog român (1954)

Despre vrăji, doftoroaie şi leacuri băbeşti (1955)

Adalékok a R.N.K. orvostudományának történetéhez (1955)

Fapte și oameni din trecutul medicinii din patria noastră (1962)

Victor Babeş şi Ioan Cantacuzino. Doi români vestiţi vânători de microbi (1964)

Vânătorii de microbi (traducere  după Paul De Kruif), 1969

Istoria medicinii universale (1972)

Istoria medicinii românești (1972)

Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii. Dicţionar (1982)

==Afilieri (selectiv)==
Membru al Academiei de Ştiinţă din România

Membru de Onoare al Academiei Române de Științe Medicale

Președinte al Societății Române de Istoria Medicinei (1949-1971)

Membru al Uniunii Medicale Balcanice

Membru al Academiei Internaţionale de Istoria  Ştiinţelor din Paris

Membru asociat al Academiei de Ştiinţe Litere şi Bel-Arte din Lyon

Membru al Societății de Istoria Medicinei din U.R.S.S. 

Membru al Societății Cehoslovace de Ştiinţe Medicale

Membru al Societății Iugoslave de Istoria Culturii Sanitare la Belgrad

Membru onorific al Academiei Italiene de Istoria Farmaciei cu sediul la Pisa

Membru onorific al Societății de Etnomedicină din Hamburg

Membru al Academiei Internaţionale de Istoria Farmaciei, cu sediul la Haga

Membru de onoare al Societății Regale de Medicină din Anglia, secțiunea de Istoria Medicinei

Membru al Societății Maghiare de Istoria Medicinei

Membru al Societății Franceze de Istoria Medicinei 

==Premii, distincții==
Premiul V. Adamachi al Academiei Române pentru lucrarea Începuturile medicinii științifice românești – 1931 

Premiul de stat al RPR pentru lucrarea Contribuții la istoria medicinii din RPR -1957

„Om de Știință Emerit” – 1962

Medalia Riconoscimiento a Academiei de Ştiinţe din Cuba (1964)

Medalia Weszprémi acordată de Societatea Maghiară de Istoria Medicinei (1967)

Premiul „Martignoni” al Academiei Naţionale de Medicină din Franţa, 1971 (acordat postum)

Ordinul ”Meritul Sanitar”, cls I – 1970

==Bibliografie==
#Honorius Popescu, ''Profesori și studenți în farmacie din Cluj de-a lungul timpului'', Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2009, p. 30-33.
#Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat. - Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p. 85-86
#Clujeni ai secolului 20 . – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2000, p.  48.
#Mihail Mihailide, Valeriu L. Bologa în dosarele „Securității”, în „Memoria”. Revista gândirii arestate, nr. 108-109 (3-4/2019), varianta electronică pe https://www.revistamemoria.ro/valeriu-l-bologa-in-dosarele-securitatii/ consultat la 19 nov. 2024.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Personalităţi locale]]