Vizualizare sursă pentru „6 dec. - Înființarea societății pe acțiuni „Ursus” Fabrica de Bere. Construcția fostului brand local Ursus”

__TOC__
==Începuturi==
Brandul Ursus a avut la origini fabrica de bere a familiei Czell din Cluj și a dăinuit aici până în 2010. 

Afacerea familiei Czell s-a impus prin demersurile sasului brașovean Friedrich Thomas Czell. Tatăl lui avea o țesătorie de lână pe care a preluat-o la moartea acestuia. Spirit antreprenorial de excepție, Friedrich Thomas Czell a pus inițial, în 1855, bazele concernului Friedrich Czell și Fiii, care avea ca obiect principal de activitate exportul de lână de oaie spre Anglia. Mai târziu, a abandonat această afacere în favoarea fabricării spirtului, construind o fabrică la Cristian. Apoi, și-a extins domeniul de activitate înființând ferme de vite, o fabrică de chibrituri, iar în 1874 a devenit proprietarul unei mine de cărbuni, care furniza combustibil pentru întreprinderile sale. În 1889, firma Czell a ridicat și a pus în funcțiune fabrica de zahăr de la Bod, iar în anul 1892, a achiziționat fabrica de spirt din Dârste și a construit, tot aici, o modernă fabrică de bere. După moartea fondatorului concernului, Friedrich Thomas Czell, urmaşii săi, 5 copii, au dus afacerea mai departe cu succes, păstrând numele firmei neschimbat. 

La începutul secolului 20, concernul deținea monopolul producției de bere în Transilvania, având în proprietate pe lângă fabricile de bere din Brașov și regiunea Brașov și alte fabrici. În 1905, fraţii Czell, Carl și Eugen, nepoții fondatorului Friedrich Thomas Czell, cei care conduceau firma la acea vreme, au achiziționat și fabrica de bere Luther din București, desfășurând o politică agresivă de acaparare a clienților fabricilor de bere. Înainte de Primul Război Mondial, concernul Friederich Czell și Fiii avea în funcțiune fabrici de bere la Brașov, Miercurea Ciuc, Timișoara, Cluj, Sighișoara și București, precum și fabrici de spirt la Cristian, Dârste și Sibiu. 

Fabrica de bere a firmei Frederik Czell și Fiii din Cluj a fost achiziționată în anul 1902 și mărită în mai multe etape, în 1909, 1910 și 1912. Principalul sortiment produs a fost berea Maláta. Între anii 1909–1912, s-au construit clădirea principală cu secțiile de fermentare, pivnițele, secțiile de umplere a sticlelor și butoaielor, clădirile secției de mașini și celei de fierbere, birourile și locuințele fabricii. 

În 1922, neînțelegerile dintre acționari au condus la divizarea firmei în două ramuri: Grupa Carol Czell și Grupa dr. Wilhelm Czell, în portofoliul celei din urmă intrând și fabrica de bere din Cluj.

==Construcția brand-ului Ursus==
Marca de bere Ursus a apărut după 1918, iar ca emblemă grafică după fuziunea cu fabrica de bere din Turda. Până în anul 1929, se produceau sortimentele de bere blondă Ursus, Ursus extra blondă și cel de bere nutritivă Hercules. Produsul principal al fabricii era berea blondă marca Ursus. Fabrica a început să facă reclamă berii Ursus, în presă, din 1924.  Această băutură era apreciată la Cluj, dar și dincolo de limitele locale.

Pentru ceva timp, fabrica a comercializat produsul ei numai în localul din centrul orașului, din Piața Unirii, de la numărul 19 de atunci. La 6 februarie 1926, pe locul vechii berării Czell, a apărut la această adresă restaurantul și berăria Ursus. 

În 6 decembrie 1927, la Cluj s-a înființat societatea pe acțiuni „Ursus” Fabrica de Bere, care și‑a început activitatea sub acest nume din ianuarie 1928. Conducerea acesteia i-a fost încredințată lui Czell Konrád și Stotz Gusztáv. De acum, reclamele subliniau că sortimentul local de bere era Ursus și că berea Czell se producea la Dârste, fiind marca fabricii Czell de acolo. 

În noiembrie 1929, a avut loc fuziunea între fabrica de bere Ursus din Cluj și Fabrica de bere din Turda, numele nou înființatei întreprinderi fiind Fabricile de bere unite din Cluj și Turda Ursus SA. Treptat, producția de bere turdeană s-a redus. Utilajele acestei fabrici au fost mutate la Cluj, pentru a mări capacitatea de producție a celei de aici. La Turda, a rămas să funcționeze doar o secție de producere a malțului pentru fabrica din Cluj. În momentul fuziunii cu fabrica din Turda, cea din Cluj avea 74 de angajați, iar cea din Turda 90 de angajați. După fuziune, numărul angajaților a scăzut semnificativ, dar a crescut valoarea capitalului investit. Conform statisticii industriale din România pentru anul 1930, fabrica a investit 42,5 milioane de lei și avea 73 de angajați. La sfârșitul deceniului, fabrica avea 52 de angajați și producea 55.000 hl de bere. Comparând capitalul social, capitalul investit, forța motrice, numărul lucrătorilor și capacitatea de producție a fabricii din Cluj cu alte fabrici de bere, reiese că fabrica clujeană era relativ mică față de cele din București sau cea a fraților Czell din Brașov.

==Fabrica în timpul celui de-Al doilea Război Mondial și după naționalizare, în perioada comunistă==
În anii celui de‑al Doilea Război Mondial, din cauza situației economice din acea perioadă, compania a încheiat o convenție cu Dreher – Haggenmacher S.A. din Oradea pentru a comercializa și vinuri și lichioruri. A fost înființată în incinta fabricii o secție de lichior și un mare depozit de vinuri. Convenția a fost însă reziliată în anul 1941 și producția de bere a fost reluată la capacitate mai mare.
Fabrica de bere a fost naționalizată în 1948 și redenumită Fabrica de bere Înainte. Aceasta s-a dezvoltat, din 1951 intrând în componența sa Clujeanul fabrica de spirt și oțet, Gherla, fabrica de spirt și secțiile de malț din Turda și Bistrița. În 1958, a fost produsă prima bere pasteurizată din România, sub marca Ursus.

==Ultimii ani ai brand-ului la Cluj, în perioada postcomunistă==
În 1991, s-a elaborat un studiu de fezabilitate și un plan de acțiune pentru privatizare. Ursus a fost propusă pentru privatizare, iar firma Brau & Brunnen GmbH din Dortmund a cumpărat fabrica. În 1994, s-a lansat sortimentul de bere Premium Pils în sticle Euro, prima bere românească etichetată Premium. În 1995, a apărut Ursus Premium Pils, iar în 1996, Ursus Premium Pils, prima bere românească la cutie.

În noiembrie 1996, pachetul de acțiuni a fost preluat de către South African Breweries LTD, care a devenit principalul acționar Ursus, dar și cel mai mare producător de bere din România. În noiembrie 2010, s-a decis oprirea producției și transferarea acesteia la Buzău, Brașov și Timișoara, motivul fiind costurile prea mari de operare și locația nefavorabilă din interiorul orașului. Astfel s-a încheiat istoria unui brand clujean bine cunoscut, cu o istorie îndelungată, ale cărei începuturi sunt legate de familia de sași, Czell.

==Bibliografie==
#Cosma Ghizela, ''Antreprenori și afaceri clujene de altădată. Medalioane biografie și schițe documentare'', Cluj-Napoca, Mega, 2022, p. 36-40.
#''Ursus sőrcsarnok'', în „Ujság”, Anul XXVII, 14 febr. 1926, p. 11.
#''Létrejött a Tordai Sörgyár Rt. és a kolozsvári Ursus Sörgyár Rt. fuziója'', în „Keleti Újság”, Anul XII, nr. 270, 25 nov. 1929, p. 10.
#„Ellenőr”, Anul XV, nr. 3, 2 febr. 1928, p. 29.
#„Ellenzék”, Anul XLIX, nr. 148, 2 iul. 1928, p. 15.

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]]