Vizualizare sursă pentru „9 nov. – Înființarea Clubului de Conversație în Limba Engleză la Cluj, pentru învățarea și promovarea limbii engleze”

__TOC__

==Kovács János și înființarea Clubului de Conversație în Limba Engleză la Cluj==
Pe măsură ce latina a pierdut statutul de limbă a comunicării verbale sau scrise, a început o perioadă de înflorire a comunicării în limbile moderne. Transilvania a fost puternic legată de cultura și limba germană, prezentă și în programele școlare. Pe de altă parte, prin mediul protestant, s-au întărit legăturile cu limba și cultura engleză. 

În 9 noiembrie 1876, Kovács János a înființat la Cluj Clubul de Conversație în Limba Engleză - Englis Conversation Club (Angol Társalgó Kör), care a avut un rol important în promovarea limbii și literaturii engleze. 

Kovács János, născut la Filiaș (Harghita), a urmat studiile secundare la Cristuru Secuiesc și la gimnaziul unitarian din Cluj, apoi, tot la Cluj a urmat teologia, după care a audiat timp de șase luni cursuri de filosofie și lingvistică la Zürich. Între anii 1870 și 1872 a studiat la Manchester New College teologie și științe umaniste. În 1870, a călătorit în Anglia, Scoția și Irlanda, apoi, în 1872, la Paris, Bruxelles, Berlin, Dresda și Viena, după care a revent la Cluj. 

În Transilvania, un rol important în promovarea limbii engleze l-a avut Universitatea clujeană. Kovács János, care după stagiul în Anglia a predat la Liceul Unitarian istorie, iar la Institutul Teologic limba și literatura engleză, din 1873, a început să predea și la Universitate, limba și literatura engleză. Cu numirea lui Kovács János în acest post de profesor, a început la Universitatea din Cluj predarea sistematică a limbii engleze. El a predat această disciplină timp de mai bine de 30 de ani, până la moartea sa, în 1905. A fost urmat la catedră, din 1905 până în 1919, de profesorul de teologie, ulterior episcopul unitarian Boros György, care a fost și secretarul Clubului de Conversație în Limba Engleză.

==Preliminarii==
La Cluj, cultivarea limbii engleze a început în anii 1840 la inițiativa lui John Paget, Acesta a fost originar din Marea Britanie, cu licență de medic, dar fără a fi practicat vreodată. În timpul numeroaselor sale călătorii prin Europa, a cunoscut-o pe baroana Wesselény Polixena, cu care s-a căsătorit. Cuplul s-a stabilit la Cluj, iar verile le petrecea la Câmpia Turzii, unde John Paget a pus bazele unei gospodării model. Casa lor a fost mereu un loc preferat de întâlnire al călătorilor englezi și americani. În 1843, John Paget a înființat Cercul de Lectură în Limba Engleză, el fiind preocupat în primul rând de constituirea unei biblioteci și promovarea cititului în limba engleză.

Astfel, inițiativa lui Kovács poate fi considerată o continuare a celei a lui Paget, deși cele două cercuri au funcționat în paralel până în 1887, când Cercul de Lectură și-a donat biblioteca Clubului de Conversație în Limba Engleză. 

==Organizarea, activitatea și membri Clubului==
La 8 februarie 1877, a fost adoptat Statutul Clubului. Acesta definea obiectivul principal al acestuia: învățarea și promovarea limbii engleze. Membrii săi se întâlneau săptămânal, participau la cursul de învățare al limbii engleze, lectura unor ziare în limba engleză, audiau conferințe și făceau conversație, exclusiv în limba engleză. Statutul adoptat în 1877 a fost modificat doar în 1907, fiind ales un președinte bărbat și unul femeie, iar între vicepreședinți, unul trebuia să fie obligatoriu femeie. De asemenea, jumătate din Comitetul de conducere trebuia să fie alcătuit din femei, prevederi adoptate probabil sub influența principiilor egalității de gen, de inspirație engleză. 

Între membrii acestui Club, au avut un rol determinant intelectualii unitarieni. Cercul și-a început activitatea cu 8 membri, sub președinția lui Kovács János, funcția de secretar fiind îndeplinită de Péterfi Dénes, prelat unitarian,viitor episcop, iar cea de casier, de farmacistul Széki Miklós. Între membrii fondatori, pe lângă cei amintiți deja, se numărau profesori de la Universitate: istoricul și lingvistul Finály Henrik, Jenei Viktor, jurist, Concha Győző, politolog, Török Aurél, medic, antropolog. Un an mai târziu, clubul număra 20 de membri, în 1885, 25 de membri și era abonat la două publicații englezești: „Contemporary Review” și „Nineteenth Century”. La 1896, la serbarea a 20 de ani de la înființare, clubul avea 40 de membri și o bibliotecă de 2.400 de volume.

==Bibliografie== 
#	Kovács Sándor, ''Az angolszász-magyar unitárius érintkezések a 19. században'' (teză de doctorat), Szeged, 2007.
#	''Kovács János'', la	 https://hu.wikipedia.org/wiki/Kov%C3%A1cs_J%C3%A1nos_(unit%C3%A1rius_tan%C3%A1r)