Vizualizare sursă pentru „Neamțu, Gavril G.”

__TOC__
==Date biografice==
(N. 4 apr. 1945, Terebești, jud. Satu Mare). Lingvist, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.

Studii liceale la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare, absolvite în 1963 ca șef de promoție, urmate de studii superioare în limba și literatura română la Universitatea din Cluj (1968). Încă din facultate, se îndreaptă spre disciplinele lingvistice, unde îi are ca profesori pe Mircea Zdrenghea, Romulus Todoran, D.D. Drașoveanu și alții. După terminarea facultății, cu a doua notă pe țară (9,95), rămâne cadru didactic în facultate, susținând o teză de doctorat în lingvistică, cu titlul: Predicatul nominal și determinanții săi. Probleme de teorie și analiză (1977).  

Din 1968 și până în 1990, G.G. Neamțu lucrează ca asistent universitar în cadrul Catedrei de limba română, având în această perioadă și două stagii de lector de limba română la universități din Germania (Tübingen, 1973-1977) și Franța (Dijon, 1984-1987). Între cele două lungi stagii externe, îndeplinește funcția de secretar de redacție la „Studia Universitatis Babeș-Bolyai”, seria „Philologia”. După revenirea la democrație, în 1990 este numit conferențiar universitar la aceeași catedră, unde predă cursuri de fonetică, fonologie, morfologie și sintaxă, în 1999 devenind profesor. Ca specialist, dezvoltă și rafinează anumite elemente de lingvistică, abordându-le prin prisma antinomiei greșit vs corect (confuzii vs distincții), consolidând astfel, printre absolvenții literați de la Cluj, renumele școlii lingvistice clujene, deseori, prin raportare la așa-numita gramatică oficială, reprezentată de îndrumările Academiei Române. 

Ocupă și funcții administrative și de conducere la nivelul facultății: șef al Catedrei de limba română (2004-2008), prodecan (2004-2008), director științific al nou-înființatului Institut al limbii române – limbă europeană (2008-2012). Este invitat, în mai multe rânduri, să conferențieze sau să țină cursuri despre limba română la Universitatea din Roma, și la Universitatea Aix-en-Provence (Franța). Face parte din colectivele redacționale și științifice ale unor reviste de specialitate, precum: „Studia Universitatis Babeș-Bolyai” Cluj, „Studia Universitatis Petru Maior” din Târgu Mureș, „Perspective”, „Buletinul științific”, fascicula de filologie, al Universității de Nord din Baia Mare, „Dacoromania”, a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, de pe lângă Filiala Cluj a Academiei Române. Participă la numeroase manifestări științifice, în țară și străinătate, făcând parte din diverse comisii de examen și de admitere la nivel de facultate și pentru învățământul preuniversitar. De asemenea, publică mai multe lucrări de gramatică, în care accentuează anumite „distincții” sintactice, cunoscute în timp mai ales sub denumirea informală de „gramatica de Cluj”. Alături de cele câteva lucrări de gramatică, foarte bine documentate și explicate, publică peste 50 de studii și articole de morfosintaxă a limbii române.