Vizualizare sursă pentru „Old Cluj-Napoca. 1377-1940. The Most Beautiful Pictures. - Cluj-Napoca : Videx Advertising, 2011, 173 p.”

[[Imagine:old.jpg|thumb|100px|left|]]Albumul se deschide cu stema tradițională a Clujului, la originea căreia se află primul sigiliu al orașului confirmat regal în 1377 de către Ludovic de Anjou.

Prima parte, intitulată ''Vechiul Cluj'', este o succintă incursiune în istoria orașului, urmată de o scurtă icursiune de demografie istorică (''Populația'').

Urmează câteva considerații generale privind ''Administrația'', evoluția în timp a acesteia, cu menționarea a trei primari, considerați Cei mai însemnați primari ai orașului: Stark, primul jude al orașului, de origine germană, Szvacsina Géza, considerat primarul cu cel mai lung mandat, care a condus Clujul peste 15 ani (între 1 iulie 1898 și 30 noiembrie 1913) și nu în ultimul rând, Iulian Pop, primul primar român al Clujului, al cărui mandat a început în anul 1919 și s-a încheiat în anul 1923. Autorii inserează în continuare în album o descriere și imagini ale vechiului și actualului Palat Administrativ.

De un loc special în album se bucură Biserica Sf. Mihail, din Piața Centrală a orașului.	Cu intenția de a prezenta Centrul orașului, autorii au introdus în lucrare scurte prezentări a Pieței Centrale, ale unor componente ale vechiului sistem de fortificații al orașului (Poarta Ungurilor, Turnul Porții Podului, Turnul Croitorilor), a Casei Memoriale Matia Corvin, a Pieței Carolina cu cel mai vechi monument laic al Clujului, Obeliscul, clădirea Muzeului de Istorie a Transilvaniei și casa în care a locuit Ioan Piuariu-Molnar. Cititorii sunt readuși în Piața Unirii, al doilea obiectiv din piață, care se regăsește printr-o scurtă descriere în album, fiind Grupul Statuar Matia Corvin. Dintre edificiile arhitecturale care încadrează piața, ca edificii simbolice ale Clujului, sunt amintite Hotelului New York, Palatului Rhédey, Casa cu picioare, Palatul Josika, Casa conților Wass, sediul Parohiei Romano-Catolice, Protopopiatul Reformat și clădirea Asociației Industriașilor din Cluj, casa Hintz, Hotelul Melody, Palatul Bánffy, Casele Statusului Romano-Catolic. Din această perspectivă asupra centrului orașului nu putea să lipsească statuia Lupa Capitolină, amplasată inițial în fața grupului statuar Matia Corvin și care a ajuns azi, după un periplu sinuos, pe strada Eroilor, în fața Catedralei Greco-Catolice Schimbarea la Față. Cum tot de centrul orașului aparținea și actuala stradă I.C. Brătianu, aici autorii se opresc asupra Palatului Toldalagi-Korda. Sunt menționate și alte două piețe ale orașului, Piața Avram Iancu cu clădirile Regionala CFR, vechiul sediu al Administrației Domeniilor Forestiere ale Statului, în prezent sediul Seminarului Teologic Ortodox și al Mitropoliei Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Palatul de Justiție și Piața Ștefan cel Mare cu clădirea Cazărmii Sf. Gheorghe. Nu lipsește din album nici Piața Mihai Viteazul și cele patru palate din apropierea sa: Palatul Babos, Palatul Elian, Palatul Székely și Palatul Berde. 

În capitolul ''Cultură și educație'', fragmentul introductiv este urmat de scurte reconstituiri ale istoricului unor clădiri precum: clădirea în care funcționează astăzi Universitatea Sapienția, clădirea centrală a Universității și, în legătură cu aceasta, este adusă în atenție Statuia Sfintei Fecioare Maria Protectoarea (Statuia Ciumei), amplasată inițial în mica piațetă din fața Bisericii Piariștilor și a Colegiului Iezuit, pe locul căreia s-a ridicat actuala Universitate și care se află azi în spatele Bisericii Sf. Petru. În acest capitol autorii se mai opresc asupra Bibliotecii Centrale Universitare și a statuii Sfântului Gheorghe omorând balaurul, care multă vreme s-a aflat în fața acestei clădiri, fiind mutată ulterior în fața Bisericii Reformate de pe strada Kogălniceanu. De mici prezentări se mai bucură Școala Episcop Ioan Bob, Institutul Teologic Protestant, vechea clădire a Liceului Unitarian, vechiul Liceu romano-catolic Marianum, azi sediul Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai, sediul Facultății de Chimie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, construit la 1900 drept locație a Școlii Superioare de Fete De Gerando, Liceul Apáczai Csere János, Clădirea Colegiului Reformat de pe strada M. Kogălniceanu, Casa Piariștilor din Cluj, Seminarul Báthory-Apor, Colegiul Piariștilor, fostul cămin studențesc de pe strada Avram Iancu, Casa Învățătorilor, clădirea fostului Muzeul de Industrie și Tehnologie Francisc Iosif, complexul Clinicilor Universitare, clădirea fostului Institut de Învățământ Agronomic Cluj-Mănăștur, Reduta, clădire ce adăpostește azi Muzeul Etnografic și secția în aer liber a acestuia din Hoia, dar și statuia lui Donath, amplasată pe vremuri în apropierea intrării în Parcul Etnografic, clădirea vechiului Teatru, de pe actuala stradă M. Kogălniceanu, clădirea Teatrului Național și cea a Teatrului de vară, azi sediul Teatrului și Operei Maghiare, Palatul Urania care inițial a găzduit un teatru apoi un cinematograf și clădirea Muzeului Zoologic.

Următoarea secvență este intitulată ''Lăcașuri de cult''. După o scurtă introducere sunt prezentate pe rând, Biserica Franciscană din Piața Muzeului, Biserica Reformată din strada M. Kogălniceanu, Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur, Biserica Piariștilor din strada Universității, Biserica Sfântul Petru de pe Bulevardul 21 Decembrie, Biserica Reformată-Calvină cunoscută și ca biserica din Orașul de Jos, Biserica Unitariană de pe Bulevardul 21 Decembrie, respectiv Biserica Evanghelică-Lutherană de pe aceeași stradă, Biserica Bob, prima biserică românească construită în interiorul orașului medieval, Catedrala Greco-Catolică Schimbarea la Față, Biserica din Deal, cea mai veche biserică ortodoxă a Clujului, Catedrala Mitropolitană din Piața Avram Iancu și Sinagoga de pe strada Horea.

''Viața economică a Clujului'', într-o abordare istorică-fotografică, aduce în fața cititorului Moara Veche care a fost situată pe strada Dragalina, fosta Fabrică de tutun (ulterior fabrica de confecții Someșul), prima clădire industrială proiectată după toate regulile unei fabrici, Atelierul feroviar, precursor la Societății Remarul 16 Februarie, Fabrica de bere Ursus, Fabrica Libertatea, Farmec, având ca precursor laboratorul J.J.S. Cosmetica, Fabrica de Încălțăminte Frații Renner&Co, devenită Dermata, ulterior János Hérbák, și botezată în cele din urmă Clujana. Tot în acest capitol mai este amintit fostul sediu al Camerei de Comerț și Industrie și cel al Bursei clujene, dintre cele 22 de bănci ale Clujului interbelic, este ilustrat cu o fotografie sediul Băncii Economul. 

La capitolul ''Infrastructură'', sunt ilustrate Podul de Fier de pe strada Horea, Podul Nemților care fusese construit pentru austriecii cantonați în garnizoana de pe Cetățuie, Podul Elisabeta care facilitează accesul spre Cetățuie, Gara Centrală, Uzina de Apă și Uzina Electrică. Este prezentat tramvaiul cu locomotivă cu aburi care a circulat în Cluj după a doua jumătate a secolului al XIX-lea și Aerogara Cluj inaugurată în 1939.

Sub titlul ''Distracție'', sunt enumarate hoeluri și cafenele clujene, care au funcționat în timp ca adevărate centre culturale, începând cu Hotelul Biasini, New York, Pannonia, Astoria, Park, Ferenc József, cafeneaua Metropol. Un loc de loisir și promenadă îndrăgit de clujeni a fost Parcul Central (lacul fiind utilizat și pentru practicarea sporturilor de iarnă) și de asemenea, Grădina Botanică.

Urmează o secvență dedicată ''Reclamei în Clujul interbelic'', ilustrată cu aspecte din casetele publiciare ale presei timpului.

Ultimul capitol, intitulat A''lte locuri'', se referă la Cetățuie și Cimitirul Central – Cimitirul Házsongárd.

Textul a fost redactat de Ancuța Lăcrimioara Chiș și Dorel Alexandru Vidican, fiind prezentat în limba engleză, română și maghiară și ilustrat cu fotografii din colecțiile personale Ucu Bodiceanu și Andrei Klein.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]