Vizualizare sursă pentru „Dr. Janovics Jenő és a szinház = Dr Janovics Jenő şi teatrul/Imre Sándor. – Cluj-Kolozsvár : s.n., 1924, 254 p.”

[[Imagine:Dr Janovics Jeno es a szinhaz.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Dr. Janovics Jenő és a szinház = Dr Janovics Jenő şi teatrul'''/Imre Sándor. – Cluj-Kolozsvár : [s.n.], 1924, 254 p.

Volumul biografic, dar care poate fi privit şi ca o istorie a teatrului maghiar clujean în perioada directoratului lui '''Janovics Jenő''', se deschide cu o prefaţă semnată de Paál Árpád şi o introducere scrisă de autor. Copilăria, perioada studiilor, a primului directorat, anii petrecuţi la Seghedin, Buda, până la numirea lui Janovics Jenő ca director la Cluj, sunt perioadele surprinse în cuprinsul primului capitol, ''Növendékévei. Kezdő szinészkedése. Első direktorsága'' [Anii de studii. Începutul carierei actoriceşt. Primul directorat]. 

Capitolul al doilea, ''A Farkas-utcai szinház'' [Teatrul din strada Lupilor([[Strada Mihail Kogălniceanu|Kogălniceanu]] azi n.n.)] surprinde începutul spectacolelor de teatru la Cluj, cu înfiinţarea Societăţii de susţinere a teatrului în 1793, clădirea teatrului din strada Lupilor (Kogălniceanu azi), numirea lui Janovics Jenő ca director al teatrului la Cluj, prima trupă din perioada directoratului său, prima premieră din aceeaşi perioadă şi spectacolele care i-au urmat, organizarea primelor spectacole pentru tineri, găzduirea unor spectacole de operă, oaspeţi, ultima reprezentaţie din Strada Lupilor. 

Capitolul al treilea se concentrează asupra unei noi perioade marcată de construirea noului teatrul (''Az uj szinház. Épitési terve. Az állam hozzájárulása a tervekhez. A szinházavatás''. [Noul teatru. Planul de construcţie. Contribuţia statului la elaborarea planurilor. Inaugurarea teatrului]) Pe lângă aspectele amintite şi în titlul capitolului, acesta mai cuprinde referiri la program, artişti, oaspeţi ai teatrului din Cluj, controverse artistice şi administrative. 

Capitolul următor (''„A magyar drámatörténelmi ciklus”. „A magyar dráma irányai” cimü könyvének elvi programmját gyakorlatban hogyan valósitja meg'' [„Ciclul dramei istorice maghiare”. Cum a aplicat în practică ideile programatice ale cărţii sale „Direcţiile dramei maghiare”] tratează aspecte legate de stagiunea 1911-1912. În anul 1907 Janovics Jenő publicase cartea „Magyar dráma irányai” [Direcţiile dramei maghiare], o lucrare ale cărei principii şi idei le-a urmărit în activitatea desfăşurată în lumea teatrului. În acest sens, aplicarea ideilor pedagogice şi dramatice ale lucrării sale le-a urmărit prin inaugurarea seriei dramelor istorice, prezentate pe scena teatrului din Cluj. 

Capitolul ''Visszapillantás a magyar drámatörténelmi ciklusra. Az antic drámaciklus megvalósitása'' [Privire retrospectivă asupra seriei dramei istorice maghiare. Realizarea seriei dramei antice], cuprinde un interviu cu Janovics Jenő publicat în „Ujság” în care directorul teatrului făcea mărturisiri cu privire la naşterea ideii seriei de spectacole de drame istorice şi modul în care această idee a fost pusă în practică. În acelaşi interviu, el destăinuia planurile sale care vizau stagiunea 1912-1913, în care dorea să aducă în faţa publicului spectacole din dramaturgia latină şi greacă antică, prefigurându-se astfel o nouă serie de spectacole care au constituit coloana vertebrală a reprezentaţiilor acestei stagiuni. Astfel, în continuare, sunt prezentate principalele spectacole din această serie. Stagiunea 1913-1914 a fost stagiunea în care piese ale lui Shakespeare au fost reunite într-o nouă serie de spectacole. 

Capitolul al şaselea, ''Az 1913-1914 szinházi év. Shakespeare-ciklus. Dr. Janovics Shakespeare-dramaturgiája'' [Ciclul Shakespeare al stagiunii teatrale 1913-1914. Dramaturgia lui Shakespeare şi  Dr. Janovics] descrie pe larg această stagiune, cu fiecare spectacol susţinut şi fragmente din cronici ale spectacolelor apărute în presă.

Însemnătatea lui  Janovics Jenő în istoria teatrului, ca actor (studii, primele contracte, în ce teatre a jucat, roluri), ca regizor (personalitatea, metodele, temperament artistic, regizarea dramelor maghiare şi antice, aspiraţii de modernizare), ca director (direcţiunea şi organizarea teatrului, alegerea pieselor, distribuirea rolurilor, spiritul colegial) sunt creionate în capitolul al şaptelea, ''Dr. Janovics Jenő szinésztörténeti jelentősége. A szinész. A rendező. A igazgató'' [Importanţa lui  Janovics Jenő în istoria teatrului. Actorul. Regizorul. Directorul]. Tot în acest capitol sunt prezentate turneele Teatrului maghiar la Budapesta şi în provincie, spectacolele de binefacere, spectacolele pentru copii şi muncitori, una din aspiraţiile lui Janovics Jenő fiind cultivarea şi dezvoltarea culturii teatrale a populaţiei. Nu în ultimul rând, este amintită implicarea sa în producţia de filme, cu înfiinţarea primei case de filme din Ardeal. 

Capitolul ''A conferánszok'' [Conferinţele] se apleacă asupra prelegerilor introductive susţinute de Janovics Jenő ca preambul al spectacolelor, practică, care, în opinia lui Imre Sándor a fost introdusă pe scenele maghiare de acesta. 

Într-un scurt capitol, ''Dr. Janovics Jenő társadalmi és politikai jelleme'' [Dr. Janovics Jenő ca personalitate politică şi socială] este adusă în atenţie implicarea acestuia în sfera problematicii sociale şi politice, deşi, acesta era un lucru rar pentru un actor în acea vreme. 

Capitolul al zecelea se ocupă de aspecte privind predarea clădirii Teatrului către autorităţile române, evenimente premergătoare şi urmări, comunicarea actelor oficiale (''A téli szinház átvétele. Előzményei'' [Preluarea teatrului de iarnă. Antecedente]). După predarea clădirii Teatrului din Piaţa Avram Iancu de azi, teatrul maghiar a continuat să activeze în clădirea Szinkör, unde şi-a început reprezentaţiile la 4 oct. 1919. Activitatea în noua locaţie, activitatea începând din 1919 a lui Janovics Jenő şi Asociaţia actorilor, sunt urmărite în capitolul ''A szinkör móködése'' [Activitatea Szinkör]. 

Opera literară (istorie literară, estetică, publicistică) a lui Janovics Jenő este prezentată în ultimul capitol, ''Irodalmi minkássága'' [Opera literară]. În anexe este cuprinsă lista spectacolelor susţinute pe scena teatrului în timpul directoratului lui Janovics Jenő şi Membrii trupei teatrului în anul 1923.

Volumul cuprinde o fotografie-portret a lui Janovics Jenő, în sepia.

Exemplarul [[Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”|Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj]], poartă  o dedicaţie lui [[Emil Isac|Emil Isac]], cu semnătura olografă a autorului, Imre Sándor, datată la 17 martie 1924.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]