Vizualizare sursă pentru „Îngerul de pe cupolă : Memorii/Constantin Stanca. – Petroşani : Editura Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, 1997, 286 p.”

[[Imagine:Ingerule.jpg|thumb|100px|left|]]
'''Îngerul de pe cupolă : Memorii/Constantin Stanca'''. – Petroşani : Editura Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, 1997, 286 p. ISBN 973-98188-7-0

Volumul, prefaţat de Zoe Stanca Anghel [''Timpul, prietenul tatălui meu''], cuprinde pagini cu caracter memorialistic redactate de medicul Constantin Stanca, la îndemnul fiicei sale, între 6-24 decembrie 1956. Fondator al Institutului pentru profilaxia cancerului din Cluj, cadru didactic la Facultatea de medicină din Cluj, medic al secţiei de ginecologie a Spitalului de femei din Cluj, Constantin Stanca, ajuns la vârsta senectuţii,  rememorează crâmpeie din propria sa viaţă. 

Prima parte a volumului memorialistic este dedicat familiei, părinţilor, dar şi copilăriei şi adolescenţei sale, cu momente şi întâmplări hazlii, dar şi grave, tulburătoare, care i-au marcat devenirea ca om. Perioada studenţie, dar şi momente din activitatea sa ca medic la Clinica Ginecologico-Obstreticală din Cluj şi experienţe din această perioadă, sunt rememorare în partea a doua a volumului. 

Partea a treia a volumului de memorii se opreşte asupra perioadei petrecute pe front, începând cu vara anului 1917. Constantin Stanca fusese repartizat la Regimentul 23 de honvezi, care staţiona în oraşul Szervas din Ungaria, regiment originar din Transilvania, compus aproape exclusiv din români., apoi la scurt timp la Comandamentul sanitar suprem din Belgrad şi de aici la Uzice. Viaţa ca medic în noile condiţii, întâmplări, experienţe trăite sunt redate în aceste pagini, care se încheie cu data de 11 noiembrie 1918, când Constantin Stanca avea să revină la Cluj. 

Revenirea sa la Clinica Ginecologico-Obstreticală din Cluj, dar şi evenimentele lunii decembrie 1918 la Cluj, sunt descrise în această parte a volumului. Membru în Senatul Naţional Român constituit la Cluj, Constantin Stanca redă momentul intrării armatei române în oraş. Un capitol aparte este dedicat istoricului preluării Facultăţii de Medicină din Cluj, în anul 1919, Constantin Stanca fiind membru în Comisia însărcinată cu preluarea Clinicilor de către Statul român. 

Partea a patra a volumului biografic rememorează evenimente din perioada 1940-1956. Este tratată perioada refugiului la Bucureşti, cu activitatea medicală desfăşurată de Constantin Stanca în această perioadă, încercarea de revenire la Cluj în anul 1947. Volumul se deschide cu un sensibil portret al mamei lui Constantin Stanca şi se închide cu paginile dedicate tatălui său. 

Adendda cuprinde încă câteva pagini cu caracter memorialistic, intitulate succint 1958, iunie 1966, 1966 şi Cazuri, întâmplări, episoade.  Volumul se încheie cu biografia Dr. Constantin Stanca, Doctor în Ştiinţe Medicale Profesor Emerit şi cu o Postfaţă semnată de Dumitru Velea.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]