Vizualizare sursă pentru „Artă. Arhitectură. Monumente. Urbanism”

==Documente tipărite==
* [[A Barabás Miklós Céh = Breasla Barabás Miklós/Murádin Jenő. – Bukarest : Kriterion Könyvkiadó, 1978, 124 p. + il.]]
* [[Biblioteca Centrală Universitară Cluj 1906-1909/Gheorghe Vais. – Cluj-Napoca : Alma Mater, 2006, 144 p.]]
* [[Biserica din Deal sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvár-Cluj şi slujitorii ei/Florin Mureşanu. – Cluj : Tipografia Naţională, 1942, 206 p.]]
* [[A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás = Strada clujeană Farkas (n.n. azi Kogălniceanu) : Istoria culturii la pas/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, 95 p.]]
*[[Catedrala Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului/Pr.Prof.Dr. Alexandru Moraru .- Cluj-Napoca : Editura Arhidiecezană, 1998, 256 p. ]]
*[[Clujul gotic/Lukacs Jozsef; volum ilustrat cu fotografii de Vardai Levente. – Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2007. – 120 p. : foto. alb-negru şi color]]
*[[Clujul eclectic : programe de arhitectură în perioada dualistă : (1867 - 1918)/ Gheorghe Vais. – Cluj-Napoca: Editura UT Press, 2009. – 406 p. : fig.]]
*[[Clujul modern : aspecte urbanistice/ Mihaela Ioana Maria Agachi. – Ediţia a 2-a. – Cluj-Napoca: Editura U.T. Press, 2009]]
*[[Clujul renascentist/ coord. pt. versiunea originală în limba maghiară Kovács András; redactor pt. versiunea originală în limba maghiară Kovács Kiss Gyöngy; trad. Kosztin Ildikó. – Cluj-Napoca: Gloria, 2009. – 246 p. : il. ]]
*[[Clujul baroc/Mircea Ţoca .- Cluj-Napoca : Dacia, 1983, 151p. ]]
*[[Evoluția urbanistică a Clujului interbelic/Vlad Sebastian Rusu. – Cluj-Napoca : Editura Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, 2015, 248 p. + Anexe]]
*[[Kolozsvári kertek. A régi Kolozsvár zöldterületei : (Grădini clujene. Spaţiile verzi ale Clujului vechi)/Fekete Albert .- Cluj-Napoca : Müvelödés, 2004, 64p. ]]
*[[Locuințe familiale din Cluj, 1920-1975. Arhitectură. Urbanism. Legislație/ Lazăr Marian, Vlad Sebastian Rusu, Undina Neamțu. – Cluj-Napoca: UTPRESS, 2017, 159 p. ]]
*[[Piaţa Muzeului : Prima piaţă a Clujului/ Mircea Moldovan, Paul Mutică. – Cluj-Napoca, UT Press, 2009. – 214 p. : fig., foto.]]
*[[Tört kövön és porladó kereszten: Pusztuló múlt és fájó jelen a Házsongárdi temetőben = Pe pietre frânte şi cruci care se mărunţesc: Trecut pe cale de dispariţie şi prezent dureros în Cimitirul Central (Házsongárd)/dr. Gaal György.]]
==Documente on-line==
* Lukács József (interviu realizat de Amalia Lumei), '''Alverna''', în  Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2012, Nr.4 (263)
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1754, accesat la 20 febr. 2014.

Interviul redă discuţia legată de numele străzii Alverna din Cluj-Napoca.

* Lukács József, '''Apa Clujului''', în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2012, Nr. 7 (266)
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1831, accesat la 20 febr. 2014

Studiul abordează într-o perspectivă istorică problematica surselor de apă ale oraşului şi a calităţii apei. În acest context sunt amintite Someşul, Canalul Morii, pâraiele din apropierea Clujului, vechile fântâni ale oraşului, între care de o atenţie deosebită se bucură cele mai renumite precum: fântâna din piaţa Muzeului, fântâna de pe strada Emile Zola, fântâna de pe Cetăţuie, fântâna de pe strada Universităţii, fântâna oraşului de sub Poarta Mănăştur, fântânile din Piaţa Unirii și de pe strada Kogălniceanu.

* Nagy Róbert, '''Infrastruktúra és iparfejlődés Kolozsváron a dualizmus korában = Dezvoltarea infrastructurii şi industriei în Cluj în perioada dualismului'''., publicat în revista Korunk, nr.4, aprilie, 2006
http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2006&honap=4&cikk=8162, accesat la 20 febr. 2014

Studiul urmăreşte dezvoltarea oraşului Cluj în perioada dualismului, punând în evidenţă transformările de la nivelul infrastructurii, înţelegând prin aceasta mijloace de comunicare, utilităţi, dar şi bănci, instituţii administrative şi culturale, reconstituind procesul de industrializare al oraşului. Pe baza analizei acestei dinamici, autorul concluzionează că investiţiile în infrastructură şi sprijinirea de către stat a industriei au făcut ca la sfârşitul perioadei analizate Clujul să deţină o infrastructură peste nivel naţional şi o industrie de nivel mediu.

* Gyarmati Zsolt, '''Contribuţii privind modernizarea Clujului''', studiu apărut în Revista Bistriţei 
http://www.academia.edu/4495950/Zsolt_Gyarmati_-_Contributii_privind_modernizarea_Clujului, accesat la 31 ian. 2014

Studiul abordează două segmente ale procesului de modernizare a Clujului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: urbanism şi burghezie. În ce priveşte urbanismul, sunt urmărite aspecte precum: evoluţia amenajărilor urbane - reţeaua stradală, canalizarea, iluminatul, dar şi aspecte privind clădirile, spaţiile verzi sau comunicaţiile. În ce priveşte evoluţiile de la nivelul societăţii clujene, studiul pune în evidenţă dezvoltarea clasei de mijloc. Autorul se opreşte de asemenea asupra Universităţii şi presei, cu un important rol în procesul de modernizare.

* Fekete Albert, '''A 16-19 századi kolozsvári kertkultúra az írott források tükrében = „Cultura spaţiilor verzi” în Clujul secolelor 16-19, în oglinda izvoarelor scrise''', în Korunk, nr. 10, 2010 p.33- 38
http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 26 iun. 2014

Autorul îşi propune o perspectivă generală asupra apariţiei şi dezvoltării „culturii spaţiilor verzi”, a grădinilor, în Clujul secolelor 16-19. Astfel, acesta încearcă o trecere în revistă a primelor izvoare care permit o documentare a problematicii, considerând că prima operă cu pretenţii ştiinţifice, de interes pentru tema abordată, este lucrarea Enciclopedia maghiară a lui Apáczai Csere János, apărută la Utrecht în anul 1653. Fekete Albert constată un avânt real şi o practică mai semnificativă în domeniul „culturii grădinilor ornamentale” abia din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Sunt menţionate personalităţi clujene, lucrări care au contribuit la progresul a ceea ce autorul numeşte “cultura grădinilor”. Pe parcursul dezvoltării istorice a oraşului, abia în secolul al XIX-lea s-a pus problema integrării spaţiilor verzi în structura funcţională urbană, cu constituirea conştientă a unui sistem urban, cu proiecte care au apărut după dărâmarea zidurilor oraşului.

* Gaal György, '''Kolozsvári várak, városfalak, kaputornyok, bástyák = Cetăţi, fortificaţii, porţi şi bastioane clujene''', în Korunk, octombrie 2006
http://www.korunk.org/?q=node/8320, accesat la 7 iul. 2014

Studiul prezintă un istoric al fortificaţiilor clujene, al porţilor şi bastioanelor oraşului.

* Lukács József, '''Biserica reformată din strada Lupului''', în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2007, Nr. 8 (208)
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=408, accesat la 18 febr. 2014

Studiul reconstituie istoria lăcaşului de cult.
 
* Lukács József, '''Vechile statui ale Naţionalului clujean''', în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2007, Nr.4 (203) 
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=243, accesat la 19 febr. 2014

Studiul se opreşte asupra istoriei vechilor statui ale Teatrului Naţional, care ocupau locul pe care azi se află statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora (muza muzicii şi a dansului) şi Thalia (muza comediei şi a teatrului) și anume, statuile baronilor Wesselényi Miklós (1750-1809) şi Jósika Miklós (1794-1865), realizate de sculptorul clujean Szeszák Ferenc. Autorul evidenţiază contribuţia celor două personalităţi la dezvoltarea culturii ardelene, fapt care a făcut ca opinia publică clujeană să considere la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX că acestea merită să ocupe aceste locuri privilegiate de pe faţada unuia dintre cele mai importante edificii de cultură ale Clujului. 

* Cristian Bârsu, '''The Foundation of the First Amphitheatre of the Faculty of Pharmacy in Cluj = Fondarea primului amfiteatru al Facultăţii de Farmacie din Cluj''', publicat în Clujul Medical, vol. 86, nr. 2, 2013
http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive.php, accesat la 18 febr. 2014

Studiul este dedicat istoriei construcţiei primului amfiteatru al Facultăţii de Farmacie, înfiinţată la Cluj în anul 1948, sub decanatul lui Erwin Popper (1906-1974), profesor de chimie analitică. Amfiteatrul, ca parte importantă a clădirii ridicată între anii 1955-1957 pentru Departamentul de Chimie Analitică şi Chimie Fizică, a câştigat valoare istorică în anul 1957, când Virgil Fulicea a realizat pentru acesta basorelifurile înfăţişând importante figuri de farmacişti şi chimişti precum Carol Davila, Ştefan Minovici, Constantin I. Istrati, Nicolae Teclu, Ion Vintilescu şi Gheorghe Spacu.

* Cristian Bârsu, Marina Bârsu, Ionuţ Isaia Jeican, '''Cercetări medico-istorice privind evoluţia Pavilionului de Anatomie al Facultăţiide Medicină din Cluj în perioada 1888-1923''', publicat în Clujul Medical, vol. 85, nr. 4, 2012
http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive.php, accesat la 18 febr. 2014

Studiul prezintă aspecte privind construcţia pavilionului de Anatomie al Facultăţii de Medicină din Cluj, parte a complexului clinicilor universitare, încheiată în anul 1888 şi activităţile de finalizare al acestuia în anul 1923, în legătură cu extensia Institutului de Anatomie, sub conducerea Prof. dr. Victor Papilian.

* Murádin János Kristóf, '''Repkény a szobron = Iederă pe statuie''', în Korunk, nr.  10, 2010, p. 66-69.
http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 26 iun. 2014

Articolul prezintă istoria statuii lui Matia Corvin din Piaţa Centrală, insistând asupra rolului lui Hirschfeld Sándor în demersul de ridicare al acesteia, al prieteniei dintre acesta şi sculptorul Fadrusz, dar și asupra rolului cunoscutului arhitect clujean Pákei, devenit partener al lui Fadrusz în această întreprindere. Articolul este completat de un scurt istoric al cafenelei Kikaker ce oferea o frumoasă perspectivă asupra statuii care a schimbat imaginea Pieţei Centrale. 

* Gyarmati Zsolt, '''A Mátyás-szobor előtörténete szubjektív megközelítésben =  Din istoria statuii Matia într-o abordare subiectivă''', în Korunk, octombrie 2002
http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2002&honap=10&cikk=7029, accesat la 27 iun. 2014

Articolul prezintă demersurile premergătoare ridicării statuii lui Matia Corvin din perspectiva jurnalului profesorului Márki Sándor.

* Flóra Ágnes, '''„Amely ebet ez elõtt mostál, most is azont mosd”. Egy 16. századi  fürdõházi jelenet érdekességei = Curiozităţile unei scene de la baia publică din secolul al XVI-lea''', în Korunk, nr.10, 2010, p.22-27
http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 11 iul. 2014

Articolul cuprinde și o prezentare a începuturilor băilor publice, a dotărilor şi utilizării lor în Clujul secolului al XVI-lea.

* Szalay László-Zoltán, '''A kolozsvári Melody előtörténete = Preistoria Melody-ului clujean, XVII.''' reál - és humántudományi Erdélyi Tudományos Diákköri Konferencia (ETDK), Kolozsvár, 2014. május 15-18
http://www.academia.edu/7438222/A_kolozsvari_Melody_elotortenete, accesat la 17 iul. 2014


Articolul aduce în atenţie istoria de 200 de ani a clădirii care a purtat o vreme denumirea de Melody. Pe lângă aspecte legate de construcţia clădirii cu modificările suferite în timp, autorul evidenţiază şi proprietarii şi chiriaşii clădirii până la naţionalizare şi care a oferit în timp spaţiu pentru diferite afaceri: cârciumi, alte întreprinderi comerciale de mici dimensiuni, sau hoteluri (Pannonia, Central).

* Flóra Ágnes, '''Csetepaté a közfürdőben. Egy 16. századi kolozsvári fürdőházi jelenet érdekességei = Gâlceavă la baia publică'''. Curiozităţile unei scene din sec. al XVI-lea, de la baia publică clujeană 
http://eletmod.transindex.ro/?cikk=16721, accesat la 21 iul. 2014

Articolul cuprinde și aspecte interesante legate de băile publice din oraş şi practica utilizării acestora (pentru servicii de igienă şi sănătate, obiceiul îmbăierii în epocă, băile de abur pentru sănătate şi relaxare etc).

* Fazakas László,  '''A villamos áram bevezetése Kolozsváron, 1894-1906 (The introduction of electricity in Cluj) = Introducerea energiei electrice la Cluj, 1894-1906''', în Korunk, nr. 4/2014
https://www.academia.edu/7465202/A_VILLAMOS_ARAM_BEVEZETESE_KOLOZSVARON_1894-1906_The_introduction_of_electricity_in_Cluj_

Obiectivul cercetării, definit de autor, este prezentarea electrificării ca element important al modernizării. Clujul nu a reuşit să se înscrie de la început în acest trend al civilizaţiei, spre nemulţumirea cetăţenilor săi. Până în anul 1869 iluminatul s-a realizat cu petrol, apoi cu gaz. Autorul analizează efectele contractului cu Uzina de gaz, identificându-i pe cei  care au sprijinit trecerea la iluminatul cu energie electrică, urmărind tratativele care s-au dus în acest sens, firmele ofertante. Iluminatul cu gaz aerian a întârziat introducerea energiei electrice. Demersurile pentru electificare au început de pe la 1900, ele fiind legate de finalizarea Uzinei electrice. Investiţia oraşului a fost uriaşă, dar a favorizat accelerarea unor procese de urbanizare, ajutând Clujul să câştige statutul de mare oraş.

* Lakatos Artur, '''Helyreállítási munkálatok a frontátvonulást követően Kolozsváron = Activităţi de reconstrucție după trecerea frontului, la Cluj'''
https://www.academia.edu/4978651/Helyreallitasi_munkalatok_a_frontatvonulast_kovetoen_Kolozsvaron, accesat la 22 iul. 2014

Deşi, aşa cum subliniază autorul, din perspectiva locuitorilor săi Clujul a suferit la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial distrugeri mari cu trecerea frontului, acestea nu au fost nici pe departe de proporţiile celor suferite de alte localităţi europene sau chiar din regiune. În ce priveşte activitatea de reconstrucție (care a urmărit în primul rând refacerea podurilor, rezolvarea problemei locuinţelor, refacerea unor întreprinderi şi reluarea producţiei), aceasta s-a desfăşurat destul de rapid şi a fost una de succes privită în ansamblul ei, chiar dacă unele probleme nerezolvate au rămas de actualitate vreme îndelungată după încheierea celui de-al doilea Război Mondial.

<br>
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]
[[Categorie:Webliografii]]