Vizualizare sursă pentru „19 nov. - Înființarea Centrului Studențesc „Petru Maior””

__TOC__
==Societatea „Petru Maior” la Budapesta și Cluj==
La începutul secolului al XIX-lea, a crescut vizibil numărului românilor transilvăneni care studiau la Universităţile din Viena şi Budapesta. Către mijlocul secolului XIX, aceștia au constituit asociații și societăți studențești care aveau un puternic caracter cultural-naţional.

La 9 februarie 1862, studenţii români de la Budapesta s-au întrunit și au pus bazele unei societăţi de lectură care a primit numele de „Petru Maior”. O comisie sub preşedinţia lui Iosif Vulcan a fost însărcinată să elaboreze un proiect de „statute” care să precizeze şi să delimiteze organizarea, scopul şi mijloacele societăţii. La 28 februarie 1862, proiectul întocmit a fost votat, fiind astfel înființată Societatea de Lectură a Junimii Române din Pesta din al cărui consiliu de conducere făceau parte: Partenie Cosma, Ion Nedelea, Iosif Vulcan, Ştefan Perian. În anul 1868, societatea şi-a schimbat numele în Societatea Academică „Petru Maior”.

În noul context creat după Marea Unire din 1918, prima ședință a Societății „Petru Maior” la Cluj a avut loc în 11 decembrie 1918, fiind convocată de dr. Emil Dandea, care a fost ales președinte. La 14 martie 1919, a fost ales un nou comitet de conducere al Societății sub președinția lui Ioan Groze, student la medicină. Societatea a fost recunoscută prin rezoluțiunea 2636/1919 a Consiliului Dirigent, purtând denumirea de Societatea de Lectură a Studenților Români din Cluj.

==Înființarea Centrului Studențesc „Petru Maior”==
În toamna anului 1919, s-au deschis porțile Universității române din Cluj, înființată prin decretul Consiliului de miniștri nr. 4031/ 1919. În acest nou cadru instituțional, studenții au considerat că Societatea de Lectură a Studenților Români din Cluj nu mai putea îndeplini noile nevoi și că era oportună înființarea unui centru studențesc al întregii universități, care să reprezinte și să îndeplinească cu toată autoritatea interesele studențimii.

În urma deselor consfătuiri între conducătorii Societății de Lectură și profesorii Sextil Pușcariu și Nicolae Drăganu, rectorul, respectiv prorectorul Universității, s-a convocat o ședință a tuturor studenților la căminul „Avram Iancu” în data de 19 noiembrie 1919, după ce în ziua anterioară, studenții s-au întrunit pentru a stabili modalitatea de reprezentare a diferitelor facultăți în cadrul Centrului. Au avut loc primele alegeri ale Centrului Studențesc din Cluj, președinte fiind votat în unanimitate Ioan Groze, datorită experienței sale anterioare. Imediat după alegeri, președintele a propus ca noua organizație să primească numele de „Petru Maior”, preluând și averea societății care a funcționat la Budapesta.

Organism reprezentativ al tinerimii universitare clujene, Centrul Studențesc „Petru Maior” a desfășurat în anii următori o amplă activitate științifică, literară și artistică de promovare a culturii românești.

==Bibliografie== 
#''Almanahul societăţii academice „Petru Maior”, al societăţilor pe facultăţi şi academii şi al cercurilor studenţeşti regionale din Cluj''. - Cluj: Tipografia „Cartea Românească”, 1929.
#Ana-Maria Stan, ''Forme de organizare ale Centrului Stdențesc „Petru Maior” de la Universitatea din Cluj între 1919-1925'', în vol. ''Societate și civilizații'', ed. Călin Florea, Ciprian Năprădean. - Târgu-Mureș: Editura „Dimitrie Cantemir”, 2002, p.598-620.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]]