Vizualizare sursă pentru „24 iun. - Înființarea Despărțământului Cluj al ASTREI”

__TOC__
==Înființarea Despărțământului Cluj al ASTREI==
Înființată la 23 octombrie 1861 la Sibiu de către inteligențiile românești ardelene, ''Asociația transilvană pentru literatura română și cultura poporului român'' – ASTRA avea ca principal scop înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de știință și arte și alte asemenea. În ședința inaugurală de la Sibiu, cei 212 membri înscriși au decis ca Asociația să fie condusă de mitropolitul Andrei Șaguna ca președinte, Timotei Cipariu - vicepreședinte și [[George Barițiu]] - secretar. 

Despărțământul Cluj al ASTREI a luat ființă imediat după constituirea Asociației la Sibiu, a opta adunare generală a ASTREI având loc la Cluj, în 1867, când mitropolitul Șaguna este înlocuit la conducerea Asociației de baronul Vasile Ladislau Pop, fost viceguvernator al Ardealului. Înființarea și organizarea Despărțământului Cluj al ASTREI se datorează preotului greco-catolic, filologului și folcloristului [[Grigore Silași]], teolog erudit, fost prefect al studiilor în seminarul Sf. Barbara din Viena. Grigore Silași a fost primul profesor de limbă și literatură română al [[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|Universității Francisc Iosif]] din Cluj, universitate cu limba de predare maghiară. A condus Despărțământul Cluj până în august 1894, când, în semn de recunoștință, este ales director onorar pe viață al despărțământului Cluj. Până la momentul izbucnirii Primului Război Mondial, la conducerea ASTREI clujene se perindă Basil Podoabă (1896-1900), dr. G. Ilea (1900-1904), [[Frâncu%2C_Amos|Amos Frâncu]] (1904-1907), preot Teodor Ciortea (1907), dr. Basil Basista, Eugen Pop Păcurariu și dr. [[Poruțiu%2C_Valentin|Valentin Poruțiu]].

După înfăptuirea Marii Unirii, Societatea ''Cele Trei Crișuri'' s-a contopit cu despărțământul clujean, având un comitet de conducere comun, al cărui președinte era [[Pușcariu_Sextil|Sextil Pușcariu]], primul rector român al Universității din Cluj și cel care a întemeiat în 1919 Muzeul Limbii Române, primul institut românesc de lingvistică. După Sextil Pușcariu, au urmat la conducere profesorul de filosofie Marin Ștefănescu, profesor Nicolae Bogdanu, directorul liceului Regina Maria, dr. [[Hațieganu%2C_Iuliu|Iuliu Hațieganu]] și profesor [[Moldovan%2C_Iuliu|Iuliu Moldovan]].

Între mulțimea activităților culturale desfășurate de ASTRA clujeană (organizarea de șezători culturale, spectacole folclorice, concursuri de datini, conferințe, expoziții fotografice și documentare, cursuri de alfabetizare în rândul muncitorilor și țăranilor, înființare de biblioteci populare), cea mai importantă acțiune a fost editarea revistei „Gând românesc”, publicație apărută din mai 1933 până în aprilie 1944, condusă de [[Chinezu%2C_Ion|Ion Chinezu]]. 

În ciuda intensei activități culturale, din cauza influenței pe care această societate o avea în rândul maselor populare, în 1950, oficialitățile comuniste decid desființarea sa. Activitatea ASTREI clujene va fi reluată în 1995, președinte ales fiind prof. univ. dr. Dumitru Protase. Din anul 2000, președinte al Despărțământului Cluj al ASTREI este prof. univ. dr. Mircea Popa, care conduce, în această calitate, revista „Astra clujeană”.

==Bibliografie==
#''Astra : 150 de ani'' / Mircea Popa, Vasile Lechințan. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărții de Știință, 2013.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]]