Vizualizare sursă pentru „4 oct. - Dezvelirea Obeliscului Karolina”

__TOC__
==Dezvelirea Obelicului Karolina==
[[Imagine:bjc_cv_cs_foto_084.jpg|thumb|100px|left|Obeliscul Karolina în Piața Unirii]]Cunoscut şi sub numele de Ştatua, Obeliscul este cel mai vechi monument laic al Clujului. Amplasat la început în actuala [[Piaţa_Unirii|Piaţă a Unirii]], cu prilejul reamenajării acesteia, Obeliscul a fost mutat în 1898 în [[Piaţa_Muzeului|Piaţa Muzeului]]. 

Monumentul fost construit în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al  împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului (18-27 august) 1817. Vizita imperială s-a produs pe fondul unei situaţii economice dificile traversate de imperiu. Aceasta a fost anunţată în consiliul orăşenesc din 16 iunie 1817, iar autorităţile oraşului au început pregătirile. Perechea imperială, așteptată de întreaga suflare a orașului, fusese găzduită de palatul guvernatorului [[Palatul_Bánffy|Bánffy György]]. 

În onoarea acestei auguste vizite, autoritățile locale au hotărât ridicarea[[Imagine:bjc_cv_cs_foto_257.jpg|thumb|100px|right| Obeliscul Karolina (2)]]  unei „coloane”, astfel că la 1 mai 1818, s-au înaintat 5 proiecte în vederea realizării acesteia. În urma competiției,  planurile Obeliscului au fost realizate de profesorul de desen al colegiului reformat Nagy Sámuel şi meşterul constructor Winkler György. Din cauza lipsei fondurilor necesare, lucrarea stagnează mulți ani, până când proiectul este salvat de procurorul de atunci al Clujului, Topler Imre, care din dorinţa de a-şi manifesta loialitatea faţă de familia imperială, şi animat de promisiunea înnobilării sale, a fost dispus să finanţeze din propria avere ridicarea monumentului.


Sărbătoarea de dezvelire a monumentului a fost organizată, datorită problemelor de ordin financiar întâmpinate, abia la 4 octombrie 1831.  

Sculpturile în piatră de pe obelisc au fost realizate de meşteri locali, între care Hirschfeld Frigyes. Cele două jumătăţi de basoreliefuri biedermeier au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber.  La 22 decembrie 1821 consiliul orăşenesc a încheiat o înţelegere pentru realizarea [[Imagine:bjc_cv_cs_foto_315.jpg|thumb|100px|left| Obeliscul Karolina (3)]]sculpturilor în piatră cu Schindler Mihálly şi Schindler Antall respectiv cu Nagy Sámuell pentru realizarea basoreliefurilor. Coroanele de fier au fost realizate de Henczenberger János, lăcătuş clujean, iar basoreliefurile de artistul vienez Joseph Klieber. Lukács József consideră că obeliscul propriu-zis, respectiv vulturii de piatră reprezintă opera unor meşteri locali: sculptorul Csűrös Antal şi profesorul de desen şi pecetarul Nagy Sámuel. Laurii pe care vulturii de piatră îi ţin în pliscuri, au fost confecţionaţi de meşterul lăcătuş local, Johann Henczenberger.


Opera comandată trebuia să reflecte importanța evenimentului pentru[[Imagine:bjc_cs_cpo_1902_16.jpg|thumb|100px|right| Obeliscul Karolina relocat în Piața Muzeului]] orașul Cluj și, în același timp, să onoreze cum se cuvine maiestatea vizitei imperiale. Rezultatul a fost un monument în formă de obelisc, înalt de 10 m, cu ornamente bogate, nemaivăzute până atunci de locuitorii Clujului: vulturi sculptaţi în piatră, cu lauri din fier forjat în cioc, basoreliefuri de piatră şi unul de metal şi o inscripţie în limba latină. Pe relieful orientat spre răsărit se poate vedea intrarea în oraş a convoiului imperial pe Poarta din Mijloc. Pe cel de pe partea de apus se vede împărăteasa în faţa spitalului întinzând pomană unei femei sărace îngenuncheate. Pot fi observate unele anacronisme. Lămpi cu ulei care apar în Cluj doar la sfârşitul lui 1872, de asemenea spitalul a funcţionat doar din 1820. Pe latura sudică se vede stema oraşului: poarta cetăţii cu trei turnuri de apărare, iar pe cea nordică o inscripţie în limba latină, care vorbeşte despre ridicarea obeliscului în cinstea vizitei familiei imperiale.

==Bibliografie==
#Povestea „orașului comoară” : Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.60-63.
#Cluj-Napoca oraş al monumentelor/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca: Studia, 2006, p. 62.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Istoricul oraşului]]