Vizualizare sursă pentru „Babeș, Victor”

__TOC__
==Date biografice== 

n. 28 iul. 1854, Viena – d. 19 oct. 1926, București

Medic. Creator al școlii românești de morfopatologie și microbiologie. A pus bazele experimentale și clinice ale seroterapiei și a introdus în România vaccinarea antirabică, fiind fondatorul serovaccinării (1895).

	Studiile secundare le-a urmat în țară și la Budapesta ca bursier al statului român. A studiat medicina la Budapesta și Viena unde a obținut și doctoratul în medicină în anul 1878. S-a specializat la Munchen, Heidelberg, Strasbourg, Paris și Berlin între anii 1882-1886. A devenit doctor docent în anatomie patologică la Budapesta în anul 1882.

	A fost asistent (1874-1881) și profesor (1885-1887) la Catedra de Histopatologie la Facultatea de Medicină din Budapesta, profesor de anatomie patologică și bacteriologie la Facultățile de Medicină din Budapesta (1885-1887), București (1887-1926) și Cluj (1919-1920). A fondat Institutul de Patologie și Bacteriologie din București, primul institut de cercetări științifice din România, în anul 1887. A preparat primul vaccin antirabic din Balcani și a înființat unul din primele Centre de vaccinare antirabice din lume, după cel creat de Louis Pasteur la Paris. A fost numit în primul corp profesoral al Facultății românești 
de medicină a Universității din Cluj (1919-1920). A predat cursuri de anatomie patologică, histologie, microbiologie. A fost director al Institutului de anatomie, histologie patologică și microbiologie al Universității din Cluj.  

A adus contribuții experimentale de fiziochimie și microbiologie în studiul mediului și în epurarea apei potabile din București, a militat pentru înființarea în României a unui Institut al sănătății publice, idee concretizată în anul 1894 și pentru un Institut de patologie și bacteriologie inaugurat în 1899.

A fondat revistele Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie (8 vol. 1889-1923), România medicală (1892) și Archives des sciences médicales.

În 1948, Universitatea românească din Cluj a primit numele de Universitatea Victor Babeș și de asemenea o stradă din Cluj îi poartă numele.

A avut contribuții primordiale în studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrei, descoperind corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate, corpusculii Babeș-Negri și peste 50 de germeni patogeni noi. A separat diverse seruri și vaccinuri pentru prevenirea și combaterea în masă a unor boli transmisibile. A remarcat printre primii fenomenul variabilității microbiene, mai ales la bacilul difteric și la cel tuberculos. A arătat că unele microorganisme pot elibera substanțe capabile să modifice mediul de cultură astfel încât inhibă creșterea și nocivitatea altor microorganisme, fenomen pe care se bazează antibioterapia.

A fost membru corespondent (1889), titular (1893) și vicepreședinte (1899-1900, 1918-1919) al Academiei Române, fondator al Societății Anatomice București (1900), membru corespondent al Academiei de medicină din Paris și al Comitetului Internațional pentru Combaterea Leprei (1909), președinte al Secțiunii Științifice a Academiei Române (1922-1925).

A fost distins cu multiple titluri, premii și decorații: Triplu laureat al Academiei de Științe din Paris, Premiile Montyon (1886, 1924) și Bréant (1913), ale Academiei Franceze, Comandor al Coroanei României, al Stelei României, al Meritului civil bulgar, ofițer al Legiunii de Onoare, Franța, Coroanei de fier, Austria.

==Lucrări publicate (selectiv)==
''Tratat sistematic de microbiologie'' (în colab. Cu A.V. Cornil, 1885) – primul tratat de acest fel din lume; ''Les bactéries et leur role dans l’éthiologie, l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses'' (1885); ''Atlasul de histologie patologică a sistemului nervos'' (1892-1903); ''Bacilul leprei și histologia leprei'' (1898); ''Die Lepra'' (1901); ''Bolile țăranului român'' (1901); ''Pelagra'' (1902); ''Traité de la rage'' (1912); ''Cercetări asupra serului antidifteric'' (1913); ''Studii asupra combaterii holerei'' (1914); ''Anatomia patologică specială'' (2 vol. 1922, 1925)

==Bibliografie==
#Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.23. ISBN 974-686-102-3
#Facultatea de Medicină, școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000) : Scurt istoric. – Cluj – Napoca : Casa Cărții de Știință, 2004, p.106-107. ISBN 973-686-622-X
#Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat/Dan Fornade. -  Cluj-Napoca :  Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.36-37. ISBN 978-973-133-101-0 
#Vieți dedicate omului : Personalități medicale clujene/ Florea Marin . – Cluj-Napoca: Dacia, 1994, p.78-81. ISBN 973-35-0414-9

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Personalităţi locale]]