Vizualizare sursă pentru „Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj”

__TOC__
==Istoricul clădirii== 
Clădirea de pe [[Strada Clinicilor|str. Clinicilor]], nr. 2, pe colțul vestic al [[Piața Lucian Blaga|Pieței „Lucian Blaga”]] din Cluj-Napoca este sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca. Instituția a adoptat după 1989 numele marelui poet român [[Blaga, Lucian|Lucian Blaga]], care a lucrat, de altfel, mai mulți ani aici după epurarea lui de la catedra universitară la începutul regimului comunist. 

Originile bibliotecii datează din perioada de înființare a [[Clădirea Universităţii|Universității Maghiare „Franz Jozsef”]] la Cluj în 1872. La baza constituirii fondului de carte al celei mai mari biblioteci din Cluj-Napoca au stat colecțiile de carte, documente și manuscrise ale „Muzeului Ardelean”, care le-a cedat printr-un contract din august 1872 noii biblioteci pentru susținerea învățământului superior. Alături de aceste colecții, în fondul BCU Cluj au mai intrat colecțiile de publicații ale Arhivei guberniale din Cluj, fondul bibliotecii Institutului Medico-Chirurgical, dar și fonduri private, dintre care foarte valoros este cel al cărturarului moldovean '''Gheorghe Sion''', după Primul Război Mondial. Între valorile acestei biblioteci, pe lângă fondul de aproximativ  4 milioane de cărți, publicații periodice și unități audio-video, se numără și 84 de incunabule valoroase, publicate în diverse orașe din Europa.

Clădirea actuală a bibliotecii datează de la începutul secolului al XX-lea, când s-a demarat construcția (1906) și a fost inaugurată în mai 1909. Cu toate acestea, finalizarea anumitor părți ale impozantei construcții nu s-a făcut decât mai târziu, în perioada interbelică. După unificarea Transilvaniei cu România în 1918, autoritățile române au organizat o nouă inaugurare a bibliotecii, dându-i numele de Biblioteca Universității „Regele Ferdinand I”, denumire care a fost schimbată după 1948. Extinderea a continuat și după preluarea puterii de către regimul comunist. Astfel, în anii 1960-1961, a fost construit un nou depozit pentru carte și au fost modernizate mai multe servicii precum atelierele de legătorie, multiplicare, microfilmare și foto, de igiena și patologia cărții, iar după 2010 s-a demarat construirea unui nou depozit cu acces direct la raft.

==Detalii arhitectonice==
Planurile clădirii BCU Cluj au fost realizate de către 
Kálmán Giergl, un important arhitect budapestan, autor al mai multor construcții celebre din capitala Ungariei, între care se disting Palatul New York și Palatul de Justiție. Construcția bibliotecii a fost coordonată de inginerul clujean '''Károly Reményik'''. Clădirea istorică a bibliotecii  clujene, desfășurată pe patru nivele – demisol, parter și 2 etaje - are două fațade principale, întretăiate de o intrare monumentală pe colțul dinspre piață. Stilul clădirii aparține noului curent din arhitectura sfîrșitului de secol XIX și început de secol XX – Art Nouveau (sau Secession), a cărui principală caracteristică era opoziția față de trecutul istoricizant și recurgerea la modele mai umane și mai libere de exprimare artisitcă. După finalizarea edificiului, Biblioteca Universității din Cluj era cea mai mare și mai modernă din țară.

==Bibliografie==
#https://www.bcucluj.ro/ consultat la 29 sept. 2023.
#György Gaal, Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural, Baraolt-Cluj-Napoca, Editura Tortoma-Asociația Kolozsvar Tarsaság, 2014, p. 134-135. ISBN 978-973-8995-17-8.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Clădiri]]