Vizualizare sursă pentru „Biserica Romano-Catolică „Sfinții Petru și Pavel””

[[Imagine:SF. Petru.jpg|thumb|100px|left|]]
__TOC__
==Istoria bisericii==
Lăcașul catolic se află pe Bulevardul [[Bulevardul_21_Decembrie_1989|21 Decembrie 1989]], la intrarea în cartierul Mărăști, având la prima vedere o poziționare destul de nefirească pentru o biserică, deoarece desparte două sensuri de circulație ale aceleiași străzi. 

Istoria locului este deosebit de interesantă, aici existând încă din secolele al XII-lea și al XIII-lea un sat numit Sf. Petru, cu o biserică atestată în documente pe la 1416. În urma invaziilor tătărești și apoi a conflictelor religioase cauzate de reforma din secolul al XVI-lea, biserica a suferit mai multe distrugeri până în secolul al XVIII-lea, când a intrat  în posesia minoriților.

Pe locul acestei vechi biserici, a fost construită o alta, în stil neogotic, pe la 1844-1846, cu hramul   „Sfinții Petru și Pavel”, realizată cu ajutorul protopopului de atunci István Kedves. În imediata apropiere, a fost ridicat și un azil de bătrâni, existent și astăzi cu același scop, după proiectul elaborat de Anton Kagerbauer. Sfințirea bisericii a avut loc la 29 iunie 1848.

==Descriere==
Sub aspect arhitectural, Biserica „Sf. Petru și Pavel” are la bază elemente de bază ale stilului gotic din mediul rural, cu alinierea pe o singură axă atât a turnului, cât și a navei și corului. În privința turnului, se poate observa o anumită similitudine cu turnul [[Biserica_Sfântul_Mihail|Bisericii „Sf. Mihail”]] din centrul Clujului, care se afla atunci în plină construcție. Baza pleacă de la o formă pătrată, ajungând la nivelul superior la o formă hexagonală. În schimb, prin comparație cu turnul bisericii „Sf. Mihail”, cel al bisericii „Sf. Petru și Pavel” este cu mult mai puțin decorat în exterior, dând o impresie mai clară de austeritate și simplitate. Nava bisericii, cu cinci travee, consolidată cu contraforturi, este închisă de o absidă cu trei laturi. Dimensiunile ei sunt destul de mari, pentru o biserică ridicată la marginea orașului, cum era în 1848: 27 m lungime, 10 m lățime și aproximativ 9,5 m înălțime. Altarul principal a fost realizat la München și cuprinde o pictură cu Sf. Elisabeta și statuile celor doi apostoli. Orga, realizată în 1874, reprezintă o lucrare a maestrului Ignac Kolonich din Târgu Mureș. Corul și nava bisericii sunt decorate de picturile murale ale lui János Stein, Márton Hosszú și Károly Szatmári. Terenul din jurul bisericii a fost înconjurat de un gard de piatră și lemn încă de la începutul bisericii noi, care a fost înlăturat abia în 1987 de către autoritățile comuniste, fiind înlocuit ulterior, în 2003 cu un altul. 

Ansamblul bisericii este completat prin impozantul portal votiv de la intrare, amplasat aici la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin delocalizarea lui din fața Bisericii „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca. Din monumentul original nu se mai păstrează pilaștrii, însă restul compoziției reflectă aproape în totalitate simțul artistic al sculptorului bavarez Johannes König. De asemenea, în spatele bisericii se află un alt monument care împodobește această frumoasă biserică clujeană, [[Obeliscul_„Sfânta_Maria_Protectoare”|obeliscul votiv]]. Acesta, comandat de către consilierul gubernial Antal Kornis și realizat de sculptorul Anton Schuchbauer în 1744-1746, fusese amplasat inițial în mica piață din fața Bisericii Piariștilor și a Colegiului iezuit de la Cluj, fiind prima statuie dintr-o piață publică a Clujului. Trunchiul monumentului este așezat pe un postament hexagonal, decorat cu figuri de îngeri și nori, terminându-se cu o statuie a Sfintei Maria.

==Bibliografie==
#Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal. - Cluj-Napoca: Editura Tortoma, 2014, p. 267-270, ISBN 978-973-8995-17-8;
#Așezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca / Ioan Ciorca, Leonard Horvath, Elena Stanciu (eds.). - Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p. 198. ISBN 978-973-647-789-8;

<br>
[[Category:Cluj]]
[[Category:Biserici]]