Vizualizare sursă pentru „Căliman, Valeria”

__TOC__
==Date biografice==

n. 24 martie 1901, Lugoj, judeţul Timiş - d. 18 iunie 1992, Braşov. '''Memorialistă.'''

A fost fiica Mariei (născută Boamben) şi a gazetarului Valeriu Branişte, jurnalist militant român şi memorialist erudit, întemniţat de autorităţile austro-ungare la Vac şi la Seghedin. A fost căsătorită cu doctorul Nicolae Căliman, membru al Partidului Naţional din Ardeal, din 1911, apoi vicepreşedinte al organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc Braşov. Acesta a fost arestat de trei ori (1945, 1947 şi 1952) și încarcerat la Caracal, Piteşti, Bucureşti, Canal, Capul Midia și Poarta Albă.

Face şcoala primară (1908-1912) şi liceul (1913-1918) la Lugoj, urmează Facultatea de Filologie Romanică a Universităţii ''Regele Ferdinand I'' din Cluj, devenind profesoară de limba şi literatura română la Liceul ''Marianum'' din Cluj (1923-1926), la o şcoală profesională din Turcheş, judeţul Braşov, la Liceul Industrial (1928-1939) şi Liceul ''Principesa Ileana'' din Braşov. În anul 1947, este exclusă din învăţământ, fapt ce o constrânge să lucreze ca laborantă, funcţionară la Sovrom Asigurare (1951-1953) şi Plafar (1954-1962). A fost închisă de două ori, în 1947 şi în 1952, în închisori braşovene.

Persecutată de autorităţile comuniste, a reuşit să valorifice moştenirea tatălui său, editând mai multe volume de corespondenţă, consistentă şi de mare valoare istorică. Cunoscătoare a limbii latine a tradus ''Elementele cosmografiei'' ale lui Honterus, dar şi documente din arhivele braşovene referitoare la Bran, contribuind practic la cunoaşterea istoriei unuia dintre cele mai vizitate monumente din România. De asemenea, sub o altă identitate, Maria Walwska, Valeria Căliman a colaborat în anii comunismului cu Radio Europa Liberă.

A debutat, în 1925, în ''Convorbiri literare'', iar în anul 1942, i-a apărut volumul de eseuri Mama, generatoare de viaţă românească. Până în 1989, a colaborat, sub pseudonimul Maria Walewska, la postul de radio Europa Liberă, purtând şi corespondenţă cu Noel Bernard, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, Ştefan Baciu, Eugen Ionescu, Rodica şi Marie-France Ionescu, Vlad Georgescu etc. Între 1941 şi 1945, a fost redactor la ''Gazeta Transilvaniei''. A mai colaborat la ''Braşovul literar'' şi la ''Noua gazetă transilvană''.

Cu devotament şi competenţă, Căliman a îngrijit editarea memoriilor şi a corespondenţei tatălui său, pentru volumul al treilea al corespondenţei fiind distinsă de Academia Română cu Premiul ''Vasile Pârvan''.

==Opera literară==
''Mama, generatoare de viaţă românească''. – Sibiu: [s.n.], 1942; ''Exerciţiu de suferinţă'', prefaţă de Călin Căliman. – Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2000.

==Ediții îngrijite==
''Omagiu lui Valeriu Branişte''. - Braşov: Comitetul Județean pentru Cultură și Artă Brașov, 1968 (în colaborare cu Mircea Băltescu); Branişte, Valeriu. ''De la Blaj la Alba Iulia'', prefaţă de Mircea Muşat. – Timişoara: Editura Facla, 1980 (în colaborare cu Maria Elena Simionescu); 'Branişte, Valeriu. ''Oameni, fapte, întâmplări''. - Cluj Napoca: Editura Dacia, 1980 (în colaborare cu Şerban Polverejan, prefaţă de Dimitrie Vatamaniuc); Branişte, Valeriu. ''Corespondenţă'', I-IV. - Cluj Napoca: Editura Dacia, 1985-2001 (în colaborare cu Gheorghe Iancu şi Stelian Mândruţ, introducere de Ştefan Pascu); Branişte, Valeriu. ''Scrisori din închisoare ''(Seghedin, 1918). - Reşiţa: Editura Banatica, 1996 (în colaborare cu Gheorghe Iancu).

==Traduceri==
Honterus, Johannes. ''Rudimenta Cosmographica''. - Cluj Napoca: Editura Dacia, 1988;
Schesaus, Christian. ''Historia Annae Kendi - Istoria Anei Kendi - Die Geschichte der Anna Kendi - Kendi Anna historija'', ediţia plurilingvă. - Cluj Napoca: Editura Dacia, 1996 (în colaborare).

==Bibliografie==
#''Dicționarul general al literaturii române'', vol.2. - București: Editura Univers Enciclopedic, 2004, p.124-125. ISBN 973-637-072-0
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Personalităţi locale]]