Vizualizare sursă pentru „Cazarma Sfântul Gheorghe (Piaţa Ştefan cel Mare)”

__TOC__
==Istoricul clădirii==
[[Imagine:numefoto.jpg|thumb|100px|left|]]
În colţul sud-estic al marelui spaţiu, în formă dreptunghiulară, creat de pieţele [[Piaţa_Avram_Iancu|'''Avram Iancu''']] şi [[Piaţa_Ştefan_cel_Mare|'''Ştefan cel Mare''']] din Cluj-Napoca, se află impunătoarea clădire a '''Comandamentului Diviziei 4 Infanterie „Gemina”''' , ridicată într-un stil neoclasic, cu două etaje. Numită la început '''Cazarma „Sfântul Gheorghe”''' , această construcţie, remarcabilă, în primul rînd, prin simplitatatea faţadei, a fost  clădită între anii 1834-1836 de către Georg Winkler şi continuată de Anton Kagerbauer, probabil, după planurile elaborate de căpitanul-arhitect Lajos Goró. După un alt ghid al oraşului Cluj-Napoca, proiectul clădirii ar aparţine arhitectului Iosef Weiselbraun. Cît timp a fost utilizată drept cazarmă, clădirea avea o capacitate de găzduire a peste 500 de soldaţi. 

Clădirea se învecinează cu alte două construcţii monumentale, prin mărimea şi ornamentaţia bogată, [[Palatul_de_Justiţie_%28Piaţa_Avram_Iancu%29|'''Palatul de Justiţie''']] şi [[Clădirea_Teatrului_Naţional_„Lucian_Blaga”|'''Teatrul Naţional''']]. Un detaliu interesant reţine atenţia curioşilor de istorie locală: la construcţia edificiului militar, cu un aer auster, s-au folosit pietre scoase din zidurile cetăţii care apărau Clujul în Evul Mediu.

Construcţia acestei cazărmi era foarte importantă pentru clujeni, fiecare oraş din Transilvania trebuind să găzduiască, după instaurarea dominaţiei austriece, de la sfîrşitul secolului al XVII-lea, trupe imperiale pe teritoriul lor. În oraşele unde nu existau asemenea cazărmi, locuitorii aveau obligaţia să cazeze trupele în propriile locuinţe şi să le asigure hrana. Terminarea cazărmii a însemnat, astfel, pentru locuitorii Clujului o mare uşurare financiară. 

Astăzi, aici se află unul dintre principalele comandamente de unităţi ale armatei române, cu o istorie bogată în evenimente şi personalităţi care s-au succedat la conducerea lui. În faţa clădirii s-a ridicat, după 1989, un bust al generalului de armată Gheorghe V. Avramescu, comandant al Armatei a 4-a române în timpul celui de-al doilea război mondial.

==Bibliografie==

#	'' Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural''  / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.250. ISBN 978-973-8995-17-8.
#	'' Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei'' / coord. Dorin Alicu.-Cluj-Napoca : Studia, 1997, p. 84. ISBN 973-97555-0-X.
#	'' Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale'' /Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.99. ISBN 973-9279-74-0

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Clădiri]]