Vizualizare sursă pentru „Palatul Prefecturii (Bulevardul 21 Decembrie 1989)”

__TOC__
==Istoricul clădirii==

[[Imagine:Prefectura.jpg|thumb|100px|left|]]Sediul Instituţiei Prefectului Cluj este '''Palatul Administrativ''' din municipiul Cluj-Napoca, o clădire veche, construită în anul 1910, situată pe [[Bulevardul_21_Decembrie_1989|'''Bulevardul 21 Decembrie 1989''']], la numărul 58. În clădire a funcţionat '''Camera de Comerţ şi Industrie''' în perioada 1910- 1940. De-a lungul anilor, aici a mai funcţionat, după 1947, '''Primăria''', dar şi '''Comitetul Regional al Partidului Muncitoresc Român''', până în 1965, apoi '''Comitetul Judeţean al Partidului Comunist Român''', până în 1989. [[Imagine:Prefectura 2.jpg|thumb|100px|right|]]
Tot aici a mai funcţionat şi revista românească ''Societatea de Mâine'', începând cu anul 1926. După 1990, clădirea a servit ca sediu al '''Consiliului Judeţean Cluj''' şi al '''Prefecturii Cluj'''.

==Detalii arhitecturale==

Edificiul are trei faţade libere, spre trei străzi distincte, fiind organizat în jurul a două curţi de lumină. Proiectul clădirii a fost gândit de celebrul arhitect Josef Huber, într-o compoziţie de mare plasticitate, îmbinând elemente populare cu cele de factură gotică, renaştere maură şi denotă influenţa puternică a Secesionului francez. Cu un soclu mozaicat şi trei nivele, cu o faţada principală având la colţuri corpuri semicilindrice uşor decroşate, acoperite cu foiţă de plumb şi amintind de pinacli gotici, [[Imagine:Prefectura 3.jpg|thumb|100px|left|]]clădirea se distinge uşor în ansamblul arhitectural al centrului oraşului Cluj-Napoca. Cu o profilatură bogată a golurilor şi a aticului, în plan central, cu balcoane semicilindrice pe console, cu un parapet traforat în formă de palmete, acest edificiu poate fi considerat reprezentativ pentru Stilul 1900 la Cluj, devenind un reper pentru instituţiile locale şi pentru locuitorii Clujului. 
Astăzi, spaţiile interioare (birouri, săli de şedinţă) au fost modernizate, stilul clasic fiind predominant, fără note de extravaganţă.
Valoarea istorică şi situarea clădirii în centrul oraşului îi dă o notă impunătoare, iar păstrarea şi conservarea stilului arhitectonic al edificiului provoacă un sentiment de admiraţie şi de mândrie celor care îl privesc din exterior sau îi trec pragul.

==Bibliografie==

#	''Ghid de oraş – Cluj-Napoca'' / Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu.- Bucureşti : Editura Sport Turism, 1989, p.55 ; ISBN 973-41-0043-2.
#	''Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural'' / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.247. ISBN 978-973-8995-17-8.
#	''Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale'' /Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.96. ISBN 973-9279-74-0
#	''Clujul de altădată'' / Chiş, Ancuţa-Lăcrămioara, Ucu, Bodiceanu.-Cluj-Napoca: Editura Dokia, 2014, planşa 111. ISBN 978-606-8492-35-3.
#	''Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei''/ coord. Dorin Alicu.-Cluj-Napoca : Studia, 1997, p. 91.  ISBN 973-97555-0-X.
#	''Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene'' / Pop Diana.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015, p.22. ISBN 978-606-17-0698-3.

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Clădiri]]