Vizualizare sursă pentru „Palatul de Justiţie (Piaţa Avram Iancu)”

__TOC__
==Istoricul clădirii==

[[Imagine:PalatulJustitie.jpg|thumb|100px|left|]]Pe colţul [[Piaţa_Ştefan_cel_Mare|'''Pieţei Ştefan cel Mare''']] cu Calea Dorobanţilor se ridică o impunătoare construcţie în stil eclectic, cu faţade la două străzi - '''Palatul de Justiţie''' din Cluj-Napoca. Ridicat între 1900 şi 1902, de către arhitectul Wagner Gyula şi de constructorul Sebestyén Dávid, Palatul de Justiţie şi-a păstrat pînă astăzi destinaţia oficială, cea de sediu al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor publice clujene, chiar dacă, după 1945 a mai găzduit şi '''Facultatea de Ştiinţe Economice''' şi '''Biblioteca Judeţeană Cluj'''. Tot aici şi-au avut sediul, pentru scurt timp, Şcoala Populară de Artă şi redacţia clujeană a Editurii ''Kriterion''.

==Detalii arhitecturale==

	Clădirea este de dimensiuni mari, reprezentând un patrulater neregulat, dispus pe colţ de intersecţie, cu câte o intrare pe fiecare latură stradală şi având nu mai puţin de 13 curţi interioare, pentru asigurarea unei bune ventilări şi iluminări a interioarelor. Intrările sunt monumentale, cu porticuri marcate de coloane dorice înalte şi masive, care susţin un balcon. Decorul de arhitectură al faţadelor este foarte variat, cuprinzând frontoane liniare şi triunghiulare la ferestre, frize cu motive vegetale, console, ghirlande, volute  şi chiar figuri alegorice în ronde-bosse aşezate pe frontoane triunghiulare. 

Întreaga decoraţie este realizată din teracotă. Intrarea vestică este dominată de de o cupolă masivă, înaltă de 8,6 metri, iar interiorul este delimitat pentru a asigura o bună funcţionalitate instituţiilor care îşi au sediul în clădire. De asemenea, pe frontispiciu, deasupra intrării dinpre piaţă se află ''statuia Justiţiei'', sub care a fost trecut, în cifre romane (MCMII - i.e.1902), anul inaugurării construcţiei. Folosirea unei combinaţii cromatice între rozul pereţilor şi albul coloanelor este de natură să valorifice şi mai bine decoraţiunile existente în ancadramentele marilor ferestre de deasupra intrărilor principale, dar şi pe cele de pe acoperişul clădirii.

==Bibliografie==

#	''Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale''/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.99. ISBN 973-9279-74-0
#	''Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee'' / Damian Todiţa.-Cluj-Napoca ; Studia, 2009, p.57 ;ISBN 978-973-8390-43-0.
#	''Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural'' / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.251-252. ISBN 978-973-8995-17-8.
#	''Ghid de oraş – Cluj-Napoca'' / Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu.- Bucureşti : Editura Sport Turism, 1989, p.70 ; ISBN 973-41-0043-2.
#	''Cluj-Napoca. Municipiu cu vocaţie europeană'' / Ionel-Nicu Dragoş et alli.- Cluj-Napoca : Editura Studia, 2001, p.129 ; ISBN 973-99278-5-8.        
#	''Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei''/ coord. Dorin Alicu.-Cluj-Napoca : Studia, 1997, p. 89 ; ISBN 973-97555-0-X.
#	''Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene'' / Pop Diana.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015, p.14. ISBN 978-606-17-0698-3.

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Clădiri]]