Vizualizare sursă pentru „Societăţi culturale şi ştiinţifice, fundaţii, asociaţii”

==Documente tipărite==
*[[Almanahul Societății Academice „Petru Maior”, al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj . – Cluj : Tip. „Cartea Românească” S.A., 1929, 332 p.]]
*[[Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj : Istorie şi actualitate 1875–2005 : monografie/ Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. – Cluj-Napoca : Tipolitera, 2005. – 176 p. : foto. alb negru şi color]]
*[[Az Erdélyi Múzeum-Egyesület története és feladatai : Istoricul şi obiectivele Societăţii Muzeului Ardelean/Szabó T. Attila. - Kolozsvár: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület Kiadása, 1942, 64 p. ]]
*[[Cenaclul literar “Traian Brad” – 10 ani  2002-2012 / Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”  Cluj, Cluj-Napoca, 2012, 84 p.]]
*[[Cuvânt de deschidere rostit la al doilea Congres al Asociației Profesorilor universitari la Cluj / Sextil Pușcariu: Cluj, Cartea Românească, 1921, 28 p.]]
*[[Elite masonice maghiare. Loja Unio din Cluj (1886-1926) : în documente inedite/Varga Attila. – Cluj-Napoca : Argonaut, 2010, 157 p.]]
*[[Emlékkönyv az Erdély Múzeum-Egyesület félszázados ünnepére 1859-1909: (Volum omagial la sărbătorirea de o jumătate de secol a Societăţii Muzeului Ardelean 1859-1909)/Erdélyi Pál. - Kolozsvár: Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása.]]
*[[Kolozsvári munkásklubok az 1950-1960-as években = Cluburi muncitorești clujene în anii 1950-1960/Ilyés Sándor. – Kolozsvár : Kriza János Néprajzi Társaság - Nemzeti Kisebbségkutató Intézet, 2013, 316 p.]] <br>
*[[Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875) / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1962, 72 p.]]
*[[Statutele Societăţii „Casa Noastră”: Cooperativă de construcţiuni şi locuinţe ieftine pentru funcţionarii publici şi împroprietăriţii din comuna Cluj. – Cluj : Tipografia Fondul Cărţilor Funduare, 1926, 26 p.]]

==Documente on-line==
* Ana-Maria Stan, '''Preocupări cultural-ştiinţifice şi sociale ale Centrului studenţesc ,,Petru Maior'' 1918-1925''',  studiu apărut în ''Revista Bistriţei''

http://www.academia.edu/4496110/Ana-Maria_Stan_-_Preocupari_cultural-stiintifice_si_sociale_ale_Centrului_studentesc_Petru_Maior_1918-1925, accesat la 31 ian. 2014

Articolul evidenţiază participarea activă a membrilor asociaţiei la viaţa culturală şi ştiinţifică, implicarea socială şi rolul asociaţiei în apărarea intereselor studenţeşti.

* Ana-Maria Stan, '''Asociaţionism cultural şi academic în perioada interbelică: Reuniunea Femeilor Creştine din Cluj, 1925-1931''', publicat în ''Historia Universitatis Iassiensis'', I/2010

http://www.academia.edu/2204625/Asociationism_cultural_si_academic_in_perioada_interbelica_Reuniunea_Femeilor_Crestine_din_Cluj_1925-1931, accesat la 19 febr. 2014

Studiul urmăreşte activitatea Reuniunii Femeior Creştine din Cluj, apărută în jurul universităţii. Reunind în primul rând soţii de profesori universitari (majoritatea provenind de la Facultatea de Drept şi de la cea de Ştiinţe) sau de intelectuali şi înalţi funcţionari români din Cluj,  avea ca obiectiv primordial ajutorarea elevilor şi studenţilor.

* Ana-Maria Stan, '''Aspecte din Activitatea francofonă şi francofilă a “Cercului Ronsard” în Clujul interbelic''', publicat în ''Ţara Bârsei''

http://www.academia.edu/342631/Aspecte_din_activitatea_francofona_si_francofila_a_Cercului_Ronsard_in_Clujul_interbelic, accesat la 2 iun. 2014

Studiul prezintă aspecte din activitatea desfăşurată la Cluj de Asociaţia transilvană pentru propagarea limbii şi culturii franceze cunoscută sub numele de Cercul Ronsard, fondată în anul 1922, sub patronajul lui Emil Racoviţă.

* Paul Şeulean, '''Uniunea Femeilor Evanghelice din Cluj în perioada interbelică''', în ''Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”''. Series Historica, Anul XLVIII, 2009

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2009.php, accesat la 18 iul. 2014

În cadrul acestui studiu autorul prezintă un scurt istoric al Uniunii Femeilor Evanghelice din Cluj din perioada interbelică. Autorul conturează premisele acestei iniţiative asociaţioniste cu evidenţierea evoluţiilor şi organizării bisericii evanghelice din România, ai cărei enoriaşi la acea dată erau atât saşi cât şi maghiari. 

Urmând în general modelul săsesc, femeile maghiare luterane au constituit Reuninea femeilor luterane maghiare di Ardeal şi  în anul 1926 Reuninea femeilor luterane maghiare din Cluj . Studiul prezintă pe larg adunarea constitutivă a societăţii, care a primit personalitate juridică în anul 1935. Cu prezentarea statutului este conturat cadrul organizatoric şi aria preocupărilor acestei societăţi în primul rând în domeniul caritabil.

* Adorjáni Anna, '''Ami a császáré. Pionírtevékenység egy kolozsvári magyar iskolában a '70-es, 80-as években = Ceea ce este al cezarului. Activităţi pioniereşti într-o şcoală maghiară din anii ’70 şi ’80'''

http://eletmod.transindex.ro/?cikk=13460 , accesat la 21 iul. 2014

Studiul prezintă activităţile pioniereşti dintr-o şcoală cu predare în limba maghiară, în primul rând în excursiile organizate în cadrul organizaţiei, pe baza unor jurnale pioniereşti din anii 1978-1982 şi 1982-1986, formulând consideraţii asupra organizării (structură centralizată, ierarhică etc) şi etcii pioniereşti (care admitea inclusiv ingerinţa în domeniul vieţii private), a profesorilor care gestionau nu numai procesul de învăţământ propriu zis, dar şi în viaţa organizaţională  pionierească, ca îndrumători.

* László Fazakas, Polgári kaszinók Kolozsváron (Casinos In Cluj) = Casine burgheze în Cluj, în Korunk 9/2013

https://www.academia.edu/7465195/POLGARI_KASZINOK_KOLOZSVARON_Casinos_In_Cluj_, accesat la 21 iul. 2014

Casinele au fost instituţii sociale utile, unde burghezia clujeană putea să petreacă în mod plăcut timpul liber, culturalizându-se, povestind s-au distrându-se. Studiul urmăreşte dezvoltarea casinelor în Ungaria şi Ardeal, a primelor casine clujene, polarizându-şi cercetarea asupra celor cunoscute ca Polgári Társalkodó, respectiv Kolozsvári Kör. În legătură cu istoricul casinei Polgári Társalkodó, frecventat îndeosebi de comercianţi, autorul evidenţiază organizarea internă a acestuia, biblioteca acestei instituţii, viaţă socială şi conflicte la casină. În legătură cel de-al doilea, frecventat mai ales de intelectuali, autorul se opreşte asupra adunării constitutive, conducerii şi activităţii sale. 

* László Fazakas, '''Nemzeti Kaszinó: "A hazárd játék és a pártpolitika ki van zárva” = Casina Nemzeti : “Jocurile de noroc şi poitica sunt interzise”''' , în ''Szabadság'', 4 mai 2013

https://www.academia.edu/7465185/NEMZETI_KASZINO_A_HAZARD_JATEK_ES_A_PARTPOLITIKA_KI_VAN_ZARVA, accesat la 21 iul. 2014

Nemzeti Kaszinó s-a născut prin reorganizarea şi alăturarea membrilor Kolozsvári Kör (Cercului Clujean) şi ai casinei Polgári Társalkodó. Scopul asociaţiei era impulsionarea interacţiunii sociale, sprijinind lectura şi dezvoltând spiritul comunitar, excluzând interferenţele politice. Autorul oferă informaţii asupra organizării interne şi evoluţiei acestei asociaţii. 

* László Fazakas, '''Kolozsvári Kör: A társadalom művelt osztályainak érintkezési helye = Cercul Clujean : Loc de interacţiune elitei intelectuale a societăţii''', în ''Szabadság'' 27 apr. 2013

https://www.academia.edu/7465175/KOLOZSVARI_KOR_A_TARSADALOM_MUVELT_OSZTALYAINAK_ERINTKEZESI_HELYE, accesat la 21 iul. 2014

Fondatorii s-au desprins dintre membri casinei Polgári Társalkodó, intenţionând să pună bazele unei asociaţii democratice. Sunt prezentate aspecte ale regulamentului, secţiile, recrutarea de noi membri care urmau să dezbată cele mai arzătoare probleme locale, paralel cu continuarea activităţilor deja tradiţionale ale unei casine.
<br>
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]]
[[Categorie:Webliografii]]