Vizualizare sursă pentru „Urechia, Constantin”

__TOC__
==Date biografice==

n. 14.09.1883, Fălticeni – d. 08.05.1955 Cluj

Medic. Creator al școlii clujene de psihiatrie. Primul profesor la Clinica Psihiatrică de la facultatea românescă de Medicină din Cluj.

A fost înrudit cu cronicarul Grigore Ureche. Și-a început studiile liceale la Fălticeni, continuându-le la Liceul Internat din Iași, apoi Facultatea de medicină din București. În anul 1909 a obținut titlul de doctor în Științe Medicale, iar în anul 1911 pe cel de doctor docent în Psihiatrie.

La București a lucrat sub îndrumarea lui Fr. Reiner, Victor Babeș, Al. Obregia, Gh. Marinescu. A ocupat funcția de șef de laborator la Ospiciul Mărcuța (1909), iar mai târziu a condus Clinica psihiatrică a profesorului Obregia în cadrul căreia a urcat de la gradul de  preparator, asistent, la șef de lucrări (1911). A devenit profesor titular și director al Clinicii de Psihiatrie din Cluj în anul 1919. A înființat Institutul Medico-Pedagogic inclus în componența Clinicii care a devenit Așezământul de debili mintali. A fost decan al Facultății de Medicină (1922-1923. A condus Comisia Clinicilor și Consiliul Clinicilor de la înființare până în 1938 și farmacia Clinicilor (1935-1938). În perioada refugiului la Sibiu, între anii 1940-1945, și-a continuat activitatea la Spitalul de boli mintale și nervoase. A preluat și conducerea Clinicii de Neurologie, după moartea profesorului Ion Minea, aceasta unindu-se cu Clinica Psihiatrică (1942). A fost transferat la București în anul 1945, devenind profesor universitar la Clinica Psihiatrică (1946-1947).

A făcut parte din comitetul de redacție al revistelor ''Clujul medical'' și ''Ardealul medical''. A colaborat la ''Revista română de psihanaliză'' (1935).

A avut preocupări în domeniul histopatologiei, fiziopatologiei și biochimiei. A realizat studii de patologie psihiatrică, a studiat nucleii vegetativi de la baza creierului, a introdus o tehnică originală de colorare a țesutului conjunctiv, a adus contribuții în patologia tiroidiană și hipofizară, a făcut cercetări privind boala Parkinson și psihozele. A publicat peste 500 de lucrări în tratate, monografii și reviste.

A fost președinte al Societății de Biologie, vicepreședinte al Societății Științelor Medicale din Cluj (1920), Membru fondator și în consiliul de conducere al Reuniunii Anatomice (1932-1937), membru în Societatea de Neurologie și Societatea de Psihiatrie din Paris, Societatea de Neurologie și Psihiatrie din Elveția, Societatea de Neuro-Psihiatrie din Bruxelles.

A fost decorat cu Medalia'' Răsplata Muncii pentru Învățământ'' cls. I și Ordinul ''Coroana României'' în grad de Comandor.

==Lucrări publicate==
''Tratat de patologie neuro-mintală'' (în colab. și publicat în nouă fascicule); ''Tratat de neurologie'' (în colab, în șapte fascicule, 1924-1931).

==Bibliografie==
#Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.327. ISBN 974-686-102-3
#Facultatea de Medicină, școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000) : Scurt istoric. – Cluj – Napoca : Casa Cărții de Știință, 2004, p.84-86. ISBN 973-686-622-X
#Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat/Dan Fornade. -  Cluj-Napoca :  Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.616. ISBN 978-973-133-101-0
#Vieți dedicate omului : Personalități medicale clujene/ Florea Marin . – Cluj-Napoca: Dacia, 1994, p.186-188. ISBN 973-35-0414-9

<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Personalităţi locale]]