IoanT la 13 ianuarie 2026 06:32

2026-01-13T06:32:25Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 13 ianuarie 2026 06:32
Linia 8:		Linia 8:

	Pe plan literar, R.Țuculescu debutează cu poezie în 1966, în revista clujeană „Steaua”, iar publicistic în revista „Amfiteatru” (1967), cu articolul Despre teatrul studențesc. Urmează o lungă listă de colaborări literare și publicistice, în revistele „Viața Studențească”, „Amfiteatru”, Echinox”, „Napoca”, „Vatra, „Tribuna” și altele. Ca prozator, este tradus în Franța, Ungaria, Rusia, Austria, Italia și Cehia. Beneficiază de mai multe burse de specializare la Paris, Basel, Viena și Berna, oportunități prin care intră în contact mai strâns cu literatura occidendală, dar mai ales elvețiană, căreia îi dedică o colecție în revista orădeană „Familia”, despre Scriitori elvețieni de expresie germană. Alături de cele zece volume de versuri și proză din colecție, a realizat totodată prima antologie de proză scurtă contemporană elvețieană de expresie germană din România (1997). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.		Pe plan literar, R.Țuculescu debutează cu poezie în 1966, în revista clujeană „Steaua”, iar publicistic în revista „Amfiteatru” (1967), cu articolul Despre teatrul studențesc. Urmează o lungă listă de colaborări literare și publicistice, în revistele „Viața Studențească”, „Amfiteatru”, Echinox”, „Napoca”, „Vatra, „Tribuna” și altele. Ca prozator, este tradus în Franța, Ungaria, Rusia, Austria, Italia și Cehia. Beneficiază de mai multe burse de specializare la Paris, Basel, Viena și Berna, oportunități prin care intră în contact mai strâns cu literatura occidendală, dar mai ales elvețiană, căreia îi dedică o colecție în revista orădeană „Familia”, despre Scriitori elvețieni de expresie germană. Alături de cele zece volume de versuri și proză din colecție, a realizat totodată prima antologie de proză scurtă contemporană elvețieană de expresie germană din România (1997). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.

			==Opera (selectiv)==
			Portocale și cascadori, proză scurtă, 1978

			Grădina suspendată, povestiri, 1981

			Vînzătorul de aripi, roman, 1982

			Ora păianjenului, roman, 1984

			Proză satirică românească, 1984

			Degetele lui Marsias, roman, 1985

			Portrete în mișcare, proză scurtă, 1986

			Umbra penei de gâscă, roman, 1991

			Cuptorul cu microunde, proză scurtă, 1995

			Uscătoria de partid, proză scurtă, 1997

			Aventuri în anticameră, jurnal de călătorie, 2001

			Teatrul transilvan la începutul mileniului III, cronici, 2004

			Povestirile mamei bătrâne, roman, 2006

			Antologia Dilingo (zece prozatori români contemporani), 2008

			Bravul nostru Micsa - trei piese de teatru, 2010

			Femeile insomniacului, roman, 2012

			Mere-vieille racontait, 2012

			Stalin con la zappa in spalla - Aracne editrice, 2013

			Mierla neagra, roman, 2015

			Antologie de literatura elvetiana de expresie germana, 2 volume, 2015

			Măcelăria Kennedy, roman, 2017

			Ina și ariciul Pit. Aventuri în aparatul de fotografiat al bunicului (2 vol., 2017, 2018

			Crima de pe podul Garibaldi, roman, 2022

			Uimitoarele peripeții ale liliacului Vico în Mirabelia, 2022

			Crima de pe podul Garibaldi, 2022

			Luna gheboasă, 2023
			==Premii. Distincții==
			Premiul special pentru pantomimă și dramaturgie (1972)

			Premiul Asociației Scriitorilor Cluj (1984, 1995, 2005)

			Premiul Saeculum pentru roman (1982, premiu acordat de Nicolae Steinhardt)

			Premiul special pentru filmul de televiziune Transilvania în... Spania (Ungaia, 1994)

			Premiul Cartea anului (1995)

			Premiul special de proză (Salonul internațional de carte Oradea, 1996)

			Premiul pentru traducere (Saloanele Liviu Rebreanu, 1996)

			Premiul ,,Radu Enescu” (2003)

			Premiul Cartea Anului pentru romanul "Stalin, cu sapa-nainte" (2009)

			==Bibliografie==

			#Aurel Sasu, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (DBLR), M-Z, Pitești, Editura Paralela 45, 2006, p. 758-759.
			#Dan Fornade, ''Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat'', Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 612-613.
			<br>
			[[Categorie:Cluj]]
			[[Categorie:Personalităţi locale]]

IoanT: Pagină nouă: TOC ==Date biografice== (N. 1 ian. 1949, Târgu Mureș – d. 25 mart. 2025, Sighetu Marmației). Prozator, dramaturg și traducător român contemporan. Copilărește în Reghin, unde urmează clasele I-VII de studiu, terminând clasa a VIII-a la La Liceul de Muzică din Târgu Mureș, secția maghiară. Continuă tot cu studii muzicale, dar la Liceul de Muzică din Cluj, între 1964-1968. Continuare firească la Conservatorul de Muzică din Cluj, secția vioară (1968-...

2026-01-13T06:27:47Z

Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== (N. 1 ian. 1949, Târgu Mureș – d. 25 mart. 2025, Sighetu Marmației). Prozator, dramaturg și traducător român contemporan. Copilărește în Reghin, unde urmează clasele I-VII de studiu, terminând clasa a VIII-a la La Liceul de Muzică din Târgu Mureș, secția maghiară. Continuă tot cu studii muzicale, dar la Liceul de Muzică din Cluj, între 1964-1968. Continuare firească la Conservatorul de Muzică din Cluj, secția vioară (1968-...

Pagină nouă

__TOC__
==Date biografice==
(N. 1 ian. 1949, Târgu Mureș – d. 25 mart. 2025, Sighetu Marmației). Prozator, dramaturg și traducător român contemporan.

Copilărește în Reghin, unde urmează clasele I-VII de studiu, terminând clasa a VIII-a la La Liceul de Muzică din Târgu Mureș, secția maghiară. Continuă tot cu studii muzicale, dar la Liceul de Muzică din Cluj, între 1964-1968. Continuare firească la Conservatorul de Muzică din Cluj, secția vioară (1968-1972). Încă din liceu, înființează și conduce Cercul de teatru și pantomimă Atelier (1967-1974), cu piese clasice și contemporane, inclusiv câteva creații proprii. Cu această trupă formată în jurul Cercului, participă la numeroase festivaluri de teatru din străinătate (Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania, Olanda, Canada; Maroc, etc).

Timp de peste un deceniu, este redactor la Radio Cluj (1972-1985), perioadă urmată de una mai scurtă, de instrumentist, la vioară, în cadrul Filarmonicii de Stat din Cluj-Napoca (1985-1989), după care se întoarce la munca de redactor și realizator, dar de data aceasta în cadrul TVR Cluj.

Pe plan literar, R.Țuculescu debutează cu poezie în 1966, în revista clujeană „Steaua”, iar publicistic în revista „Amfiteatru” (1967), cu articolul Despre teatrul studențesc. Urmează o lungă listă de colaborări literare și publicistice, în revistele „Viața Studențească”, „Amfiteatru”, Echinox”, „Napoca”, „Vatra, „Tribuna” și altele. Ca prozator, este tradus în Franța, Ungaria, Rusia, Austria, Italia și Cehia. Beneficiază de mai multe burse de specializare la Paris, Basel, Viena și Berna, oportunități prin care intră în contact mai strâns cu literatura occidendală, dar mai ales elvețiană, căreia îi dedică o colecție în revista orădeană „Familia”, despre Scriitori elvețieni de expresie germană. Alături de cele zece volume de versuri și proză din colecție, a realizat totodată prima antologie de proză scurtă contemporană elvețieană de expresie germană din România (1997). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Țuculescu, Radu - Revizia istoricului

IoanT la 13 ianuarie 2026 06:32