28 ian. - Înființarea Universității Populare - Revizia istoricului

Ghizela: /* Profesori, studenți, activitate */

2024-12-17T07:48:28Z

Profesori, studenți, activitate

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 17 decembrie 2024 07:48
Linia 12:		Linia 12:
	Pentru început, s-au înscris 538 de studenți de vârste și categorii sociale diferite, taxa minimă de participare fiind de 5 lei. La limba română s-au înscris 300 de studenți, la literatura română – 161, la istoria românilor – 144, la geografia României – 105, la literatura franceză – 93, la morală – 68, la igienă – 63, la politica socială – 63, la istoria artelor – 60, la civilizația romană – 57. Numeroase alte persoane au audiat cursurile fără să fie înscrise formal.		Pentru început, s-au înscris 538 de studenți de vârste și categorii sociale diferite, taxa minimă de participare fiind de 5 lei. La limba română s-au înscris 300 de studenți, la literatura română – 161, la istoria românilor – 144, la geografia României – 105, la literatura franceză – 93, la morală – 68, la igienă – 63, la politica socială – 63, la istoria artelor – 60, la civilizația romană – 57. Numeroase alte persoane au audiat cursurile fără să fie înscrise formal.

	Universitatea Populară clujeană a constituit o expresie a ideii implicării universitarilor în activitatea de propagandă cultural-ştiinţifică, având ca obiectiv răspândirea cunoştinţelor utile pentru viaţă [...] care să [...] dea în viitor cetăţeni înarmaţi cu cunoştinţe, dar şi cu sentimente, deci o societate mai bună, în care omul să aibă de luptat cu mai puţine răutăţi şi să fie mai fericit...		Universitatea Populară clujeană a constituit o expresie a ideii implicării universitarilor în activitatea de propagandă cultural-ştiinţifică, având ca obiectiv ''răspândirea cunoştinţelor utile pentru viaţă [...] care să [...] dea în viitor cetăţeni înarmaţi cu cunoştinţe, dar şi cu sentimente, deci o societate mai bună, în care omul să aibă de luptat cu mai puţine răutăţi şi să fie mai fericit''...

	Prin înfiinţarea acesteia, activitatea de culturalizare a maselor (idee susținută de ASTRA), mai ales din mediul urban, şi-a găsit o rezolvare fericită, însă limitată ca spaţiu de acţiune la orașul Cluj. Extinderea acestei activități la nivelul întregii regiuni a Transilvaniei și în Banat s-a realizat prin înființarea Extensiunii Universitare (30 mai 1925), o asociație care a organizat „o campanie de ~~propaganda~~ culturală prin conferințe și publicații de popularizare, o campanie în stil mare, sistematică, organizată, urmărită stăruitor, an de ~~an”~~.		Prin înfiinţarea acesteia, activitatea de culturalizare a maselor (idee susținută de ASTRA), mai ales din mediul urban, şi-a găsit o rezolvare fericită, însă limitată ca spaţiu de acţiune la orașul Cluj. Extinderea acestei activități la nivelul întregii regiuni a Transilvaniei și în Banat s-a realizat prin înființarea Extensiunii Universitare (30 mai 1925), o asociație care a organizat ''o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare, o campanie în stil mare, sistematică, organizată, urmărită stăruitor, an de an''.

	==Bibliografie==		==Bibliografie==

Ghizela: /* Înființarea Universității Populare */

2024-12-17T07:46:25Z

Înființarea Universității Populare

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 17 decembrie 2024 07:46
Linia 5:		Linia 5:
	Inițiativa înființării Universității Populare a fost aprobată cu unanimitatea membrilor prezenți în ședința Senatului universitar din 27 octombrie 1922. Deschiderea cursurilor a fost avizată și de Ministerul Instrucțiunii Publice la 31 ianuarie 1923.		Inițiativa înființării Universității Populare a fost aprobată cu unanimitatea membrilor prezenți în ședința Senatului universitar din 27 octombrie 1922. Deschiderea cursurilor a fost avizată și de Ministerul Instrucțiunii Publice la 31 ianuarie 1923.

	Festivitatea de deschidere a cursurilor a avut loc în Aula Universității clujene, la 28 ianuarie 1923, în prezența corpului profesoral universitar, a autorităților civile și militare locale, precum și a unui numeros public asistent. A prezidat rectorul I. Iacobovici. În cuvântul său, președintele Universității populare a afirmat: Rezum scopul acestei școli în două cuvinte: lumină și patrie.		Festivitatea de deschidere a cursurilor a avut loc în Aula Universității clujene, la 28 ianuarie 1923, în prezența corpului profesoral universitar, a autorităților civile și militare locale, precum și a unui numeros public asistent. A prezidat rectorul I. Iacobovici. În cuvântul său, președintele Universității populare a afirmat: ''Rezum scopul acestei școli în două cuvinte: lumină și patrie''.

	==Profesori, studenți, activitate==		==Profesori, studenți, activitate==

Ghizela la 17 decembrie 2024 07:33

2024-12-17T07:33:03Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 17 decembrie 2024 07:33
Linia 18:		Linia 18:
	==Bibliografie==		==Bibliografie==
	#Stelian Neagoe, ''Viața universitară clujeană interbelică'', Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980.		#Stelian Neagoe, ''Viața universitară clujeană interbelică'', Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980.
			<br>
			[[Categorie:Cluj]]
			[[Categorie:Istoricul oraşului]]

Ghizela: Pagină nouă: TOC == Înființarea Universității Populare== Universitatea Populară din Cluj a luat ființă în iarna anului 1923, inițiatorul și președintele ei fiind profesorul universitar Ioan Ursu. Scopul noii instituții, definit de fondatorul ei, era următorul: „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcția națională, cât și străinii de aici și în genere străinele (adică femeile celorlal...

2024-12-17T07:32:05Z

Pagină nouă: __TOC__ == Înființarea Universității Populare== Universitatea Populară din Cluj a luat ființă în iarna anului 1923, inițiatorul și președintele ei fiind profesorul universitar Ioan Ursu. Scopul noii instituții, definit de fondatorul ei, era următorul: „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcția națională, cât și străinii de aici și în genere străinele (adică femeile celorlal...

Pagină nouă

__TOC__
== Înființarea Universității Populare==
Universitatea Populară din Cluj a luat ființă în iarna anului 1923, inițiatorul și președintele ei fiind profesorul universitar Ioan Ursu. Scopul noii instituții, definit de fondatorul ei, era următorul: „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcția națională, cât și străinii de aici și în genere străinele (adică femeile celorlalte naționalități) care n-au urmat școli mai mult timp, să-și apropie cunoștințele necesare de cultură românească”.

Inițiativa înființării Universității Populare a fost aprobată cu unanimitatea membrilor prezenți în ședința Senatului universitar din 27 octombrie 1922. Deschiderea cursurilor a fost avizată și de Ministerul Instrucțiunii Publice la 31 ianuarie 1923.

Festivitatea de deschidere a cursurilor a avut loc în Aula Universității clujene, la 28 ianuarie 1923, în prezența corpului profesoral universitar, a autorităților civile și militare locale, precum și a unui numeros public asistent. A prezidat rectorul I. Iacobovici. În cuvântul său, președintele Universității populare a afirmat: Rezum scopul acestei școli în două cuvinte: lumină și patrie.

==Profesori, studenți, activitate==
Între profesorii Universității Populare s-au numărat: I. Ursu (istoria românilor), N. Ghiulea (politica socială), V. Bogrea (civilizația romană), V. Bărbat (morala), Gh. Bogdan-Duică (literatura română), dr. Iuliu Moldovan (igiena), Gh. Vâlsan (geografia României), N. Drăganu și Th. Capidan (limba română), profesori care au predat gratuit cursurile.

Pentru început, s-au înscris 538 de studenți de vârste și categorii sociale diferite, taxa minimă de participare fiind de 5 lei. La limba română s-au înscris 300 de studenți, la literatura română – 161, la istoria românilor – 144, la geografia României – 105, la literatura franceză – 93, la morală – 68, la igienă – 63, la politica socială – 63, la istoria artelor – 60, la civilizația romană – 57. Numeroase alte persoane au audiat cursurile fără să fie înscrise formal.

Universitatea Populară clujeană a constituit o expresie a ideii implicării universitarilor în activitatea de propagandă cultural-ştiinţifică, având ca obiectiv răspândirea cunoştinţelor utile pentru viaţă [...] care să [...] dea în viitor cetăţeni înarmaţi cu cunoştinţe, dar şi cu sentimente, deci o societate mai bună, în care omul să aibă de luptat cu mai puţine răutăţi şi să fie mai fericit...

Prin înfiinţarea acesteia, activitatea de culturalizare a maselor (idee susținută de ASTRA), mai ales din mediul urban, şi-a găsit o rezolvare fericită, însă limitată ca spaţiu de acţiune la orașul Cluj. Extinderea acestei activități la nivelul întregii regiuni a Transilvaniei și în Banat s-a realizat prin înființarea Extensiunii Universitare (30 mai 1925), o asociație care a organizat „o campanie de propaganda culturală prin conferințe și publicații de popularizare, o campanie în stil mare, sistematică, organizată, urmărită stăruitor, an de an”.

==Bibliografie==
#Stelian Neagoe, ''Viața universitară clujeană interbelică'', Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980.