https://www.bjc.ro/w/index.php?action=history&feed=atom&title=28_ian._-_Deschiderea_Universit%C4%83%C8%9Bii_Populare 2026-04-25T06:01:33Z Istoricul versiunilor pentru această pagină din wiki MediaWiki 1.40.1 https://www.bjc.ro/w/index.php?title=28_ian._-_Deschiderea_Universit%C4%83%C8%9Bii_Populare&diff=33227&oldid=prev 2024-12-17T07:50:28Z

<p>Pagină nouă: __TOC__ == Înființarea Universității Populare== Universitatea Populară din Cluj a luat ființă în iarna anului 1923, inițiatorul și președintele ei fiind profesorul universitar Ioan Ursu. Scopul noii instituții, definit de fondatorul ei, era următorul: „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcția națională, cât și străinii de aici și în genere străinele (adică femeile celorlal...</p> <p><b>Pagină nouă</b></p><div>__TOC__<br /> == Înființarea Universității Populare==<br /> Universitatea Populară din Cluj a luat ființă în iarna anului 1923, inițiatorul și președintele ei fiind profesorul universitar Ioan Ursu. Scopul noii instituții, definit de fondatorul ei, era următorul: „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcția națională, cât și străinii de aici și în genere străinele (adică femeile celorlalte naționalități) care n-au urmat școli mai mult timp, să-și apropie cunoștințele necesare de cultură românească”.<br /> <br /> Inițiativa înființării Universității Populare a fost aprobată cu unanimitatea membrilor prezenți în ședința Senatului universitar din 27 octombrie 1922. Deschiderea cursurilor a fost avizată și de Ministerul Instrucțiunii Publice la 31 ianuarie 1923.<br /> <br /> Festivitatea de deschidere a cursurilor a avut loc în Aula Universității clujene, la 28 ianuarie 1923, în prezența corpului profesoral universitar, a autorităților civile și militare locale, precum și a unui numeros public asistent. A prezidat rectorul I. Iacobovici. În cuvântul său, președintele Universității populare a afirmat: &#039;&#039;Rezum scopul acestei școli în două cuvinte: lumină și patrie&#039;&#039;.<br /> <br /> ==Profesori, studenți, activitate==<br /> Între profesorii Universității Populare s-au numărat: I. Ursu (istoria românilor), N. Ghiulea (politica socială), V. Bogrea (civilizația romană), V. Bărbat (morala), Gh. Bogdan-Duică (literatura română), dr. Iuliu Moldovan (igiena), Gh. Vâlsan (geografia României), N. Drăganu și Th. Capidan (limba română), profesori care au predat gratuit cursurile.<br /> <br /> Pentru început, s-au înscris 538 de studenți de vârste și categorii sociale diferite, taxa minimă de participare fiind de 5 lei. La limba română s-au înscris 300 de studenți, la literatura română – 161, la istoria românilor – 144, la geografia României – 105, la literatura franceză – 93, la morală – 68, la igienă – 63, la politica socială – 63, la istoria artelor – 60, la civilizația romană – 57. Numeroase alte persoane au audiat cursurile fără să fie înscrise formal.<br /> <br /> Universitatea Populară clujeană a constituit o expresie a ideii implicării universitarilor în activitatea de propagandă cultural-ştiinţifică, având ca obiectiv &#039;&#039;răspândirea cunoştinţelor utile pentru viaţă [...] care să [...] dea în viitor cetăţeni înarmaţi cu cunoştinţe, dar şi cu sentimente, deci o societate mai bună, în care omul să aibă de luptat cu mai puţine răutăţi şi să fie mai fericit&#039;&#039;... <br /> <br /> Prin înfiinţarea acesteia, activitatea de culturalizare a maselor (idee susținută de ASTRA), mai ales din mediul urban, şi-a găsit o rezolvare fericită, însă limitată ca spaţiu de acţiune la orașul Cluj. Extinderea acestei activități la nivelul întregii regiuni a Transilvaniei și în Banat s-a realizat prin înființarea Extensiunii Universitare (30 mai 1925), o asociație care a organizat &#039;&#039;o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare, o campanie în stil mare, sistematică, organizată, urmărită stăruitor, an de an&#039;&#039;.<br /> <br /> ==Bibliografie==<br /> #Stelian Neagoe, &#039;&#039;Viața universitară clujeană interbelică&#039;&#039;, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980.<br /> &lt;br&gt;<br /> [[Categorie:Cluj]]<br /> [[Categorie:Istoricul oraşului]]</div>

Ghizela