IoanT la 12 ianuarie 2026 08:05

2026-01-12T08:05:09Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 12 ianuarie 2026 08:05
Linia 7:		Linia 7:
	Chiar dacă n-a fost profesor universitar, istoricul și arheologul I.H.Crișan a îndrumat generații întregi de studenți și cercetători clujeni pe șantierele arheologice din Transilvania, dezvăluind lumii științifice aspecte importante ale civilizației geto-dace și celtice din arealul românesc. În activitatea lui se disting trei direcții principale: munca de teren, pe șantierele unor importante așezări sau cetăți dacice, prelucrarea și valorificarea rezultatelor acestora, precum și cea didactică, de îndrumare metodică și științifică a studenților și tinerilor cercetători în istoria veche a României.		Chiar dacă n-a fost profesor universitar, istoricul și arheologul I.H.Crișan a îndrumat generații întregi de studenți și cercetători clujeni pe șantierele arheologice din Transilvania, dezvăluind lumii științifice aspecte importante ale civilizației geto-dace și celtice din arealul românesc. În activitatea lui se disting trei direcții principale: munca de teren, pe șantierele unor importante așezări sau cetăți dacice, prelucrarea și valorificarea rezultatelor acestora, precum și cea didactică, de îndrumare metodică și științifică a studenților și tinerilor cercetători în istoria veche a României.

	La începutul carierei sale, a făcut parte din colectivul de arheologi care a lucrat la cetățile dacice din Munții Orăștiei. Ulterior, a condus el însuși săpături arheologice în siturile de la Pecica, Ceala, Cicir, Temeșești, Războieni, Mediaș, Turda, Bistrița, Fântânele și Cugir. Descoperirile sale privind cetatea de la Cugir, spre exemplu, au fost valorificate la peste 25 de ani după moartea autorului, prin grija unor foști studenți și colaboratori de-ai săi. Cercetările sale se regăsesc în lucrări fundamentale privind civilizația geto-dacică și sute de studii și articole de specialitate, publicate în timpul vieții sau postum, fiind expresia unui mare erudit al istoriei vechi a românilor.		La începutul carierei sale, a făcut parte din colectivul de arheologi care a lucrat la cetățile dacice din Munții Orăștiei. Ulterior, a condus el însuși săpături arheologice în siturile de la Pecica, Ceala, Cicir, Temeșești, Războieni, Mediaș, Turda, Bistrița, Fântânele și Cugir. Descoperirile sale privind cetatea de la Cugir, spre exemplu, au fost valorificate la peste 25 de ani după moartea autorului, prin grija unor foști studenți și colaboratori de-ai săi. Cercetările sale se regăsesc în lucrări fundamentale privind civilizația geto-dacică și sute de studii și articole de specialitate, publicate în timpul vieții sau postum, fiind expresia unui mare erudit al istoriei vechi a românilor. Cercetările sale au adus o contribuție însemnată la cunoașterea civilizației geto-dacilor.

	==Opera (selectiv)==		==Opera (selectiv)==

IoanT: Pagină nouă: TOC ==Date biografice== (N. 7 iul. 1928, com. Ciumăfaia, jud. Cluj – d. 1 ian. 1994, Craiova). Istoric, arheolog român, specialist în istoria geto-dacilor și a celților. Începe studiile liceale la Liceul „George Barițiu din Cluj, dar din cauza ocupației hortiste din NV Transilvaniei, dintre anii 1940-1944, le va continua la Alba Iulia, Cernăuți și Aiud, revenind, însă, la liceul clujean în 1946 pentru ultima clasă de liceu. În 1951, termină cursurile...

2026-01-12T08:02:21Z

Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== (N. 7 iul. 1928, com. Ciumăfaia, jud. Cluj – d. 1 ian. 1994, Craiova). Istoric, arheolog român, specialist în istoria geto-dacilor și a celților. Începe studiile liceale la Liceul „George Barițiu din Cluj, dar din cauza ocupației hortiste din NV Transilvaniei, dintre anii 1940-1944, le va continua la Alba Iulia, Cernăuți și Aiud, revenind, însă, la liceul clujean în 1946 pentru ultima clasă de liceu. În 1951, termină cursurile...

Pagină nouă

__TOC__
==Date biografice==
(N. 7 iul. 1928, com. Ciumăfaia, jud. Cluj – d. 1 ian. 1994, Craiova). Istoric, arheolog român, specialist în istoria geto-dacilor și a celților.

Începe studiile liceale la Liceul „George Barițiu din Cluj, dar din cauza ocupației hortiste din NV Transilvaniei, dintre anii 1940-1944, le va continua la Alba Iulia, Cernăuți și Aiud, revenind, însă, la liceul clujean în 1946 pentru ultima clasă de liceu. În 1951, termină cursurile Facultății de Istorie a Universității „Victor Babeș” din Cluj, fiind angajat pe post de asistent universitar la terminarea acestora. În 1954, ocupă prin concurs un post de cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj. În perioada 1973-1989, I.H.Crișan a fost șeful sectorului de istorie veche din acest institut, iar după 1990 a fost, până la pensionarea din 1993, director adjunct.

Chiar dacă n-a fost profesor universitar, istoricul și arheologul I.H.Crișan a îndrumat generații întregi de studenți și cercetători clujeni pe șantierele arheologice din Transilvania, dezvăluind lumii științifice aspecte importante ale civilizației geto-dace și celtice din arealul românesc. În activitatea lui se disting trei direcții principale: munca de teren, pe șantierele unor importante așezări sau cetăți dacice, prelucrarea și valorificarea rezultatelor acestora, precum și cea didactică, de îndrumare metodică și științifică a studenților și tinerilor cercetători în istoria veche a României.

La începutul carierei sale, a făcut parte din colectivul de arheologi care a lucrat la cetățile dacice din Munții Orăștiei. Ulterior, a condus el însuși săpături arheologice în siturile de la Pecica, Ceala, Cicir, Temeșești, Războieni, Mediaș, Turda, Bistrița, Fântânele și Cugir. Descoperirile sale privind cetatea de la Cugir, spre exemplu, au fost valorificate la peste 25 de ani după moartea autorului, prin grija unor foști studenți și colaboratori de-ai săi. Cercetările sale se regăsesc în lucrări fundamentale privind civilizația geto-dacică și sute de studii și articole de specialitate, publicate în timpul vieții sau postum, fiind expresia unui mare erudit al istoriei vechi a românilor.

==Opera (selectiv)==
''Materiale dacice din necropola și așezarea de la Ciumești și problema raporturilor dintre daci și celți în Transilvania'', 1966

Ceramica daco-getică, 1968

''Ceramica daco-getică. Cu specială privire la Transilvania'', 1969

''Burebista și epoca sa'', 1975; 1977

''Statul geto-dac'', 1977

''Origini'', 1977

''Ziridava. Săpăturile de la Șanțul Mare din anii 1960, 1962, 1964'' – 1978

''Burebista and His Time'', 1978

''Burebista és Kora'', 1980

''Itinerare arheologice transilvănene'', 1982

''Enciclopedia civilizației romane'', 1982

''Spiritualitatea geto-dacilor'', 1986

''Repertoriul arheologic al județului Cluj'', 1992

'''Civilizația geto-dacilor'', 1993

''Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană'', 2007

==Bibliografie==

#Coriolan Opreanu, ''In memoriam – Ion Horațiu Crișan'', pe chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://arheologie-istoriaartei-cluj.ro/Articole/eph-IV-21.pdf/ consultat la 25 noi. 2025.
#Daniel Guță, ''Dovezi uimitoare că anticii practicau chirurgia. Schelet cu craniul trepanat înhumat cu bisturiul în mână'', în Adevărul.ro / https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/dovezi-uimitoare-ca-anticii-practicau-chirurgia-2276484.html/ consultat la 25 noi. 2025.
#Constantin Pop, ''Ion Horațiu Crișan'', în „Acta Musei Napocensis”, Seria Istorie / 1994, p. 614-616.
<br>
[[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Personalităţi locale]]

Crișan, Ion Horațiu - Revizia istoricului

IoanT la 12 ianuarie 2026 08:05