Pop, Dumitru - Revizia istoricului

IoanT la 12 ianuarie 2026 06:44

2026-01-12T06:44:25Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 12 ianuarie 2026 06:44
Linia 15:		Linia 15:
	===Lucrări publicate===		===Lucrări publicate===

	Folclor literar, românesc -1957		''Folclor literar românesc'' -1957
	Folcloristica Maramureșului -1971
	Obiceiuri agrare în tradiția populară românească -1989		''Folcloristica Maramureșului'' -1971
	Studii de istoria folcloristicii românești -1997
	Cercetări de folclor românesc -1998		''Obiceiuri agrare în tradiția populară românească'' -1989
	Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană -2003
	Coordonate ale culturii populare românești în perspectiva etnologică -2004		''Studii de istoria folcloristicii românești'' -1997
	Martor atent și modest părtaș la istorie - 2005
	Valea Gurghiului. Monografie etnologică - 2008		''Cercetări de folclor românesc'' -1998

			''Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană'' -2003

			''Coordonate ale culturii populare românești în perspectiva etnologică''-2004

			''Martor atent și modest părtaș la istorie'' - 2005

			''Valea Gurghiului. Monografie etnologică'' - 2008

	===Culegeri de folclor===		===Culegeri de folclor===
	Poezii populare în Sălaj (volum colectiv)		''Poezii populare în Sălaj'' (volum colectiv)
	Poezii populare din Lăpuș
			''Poezii populare din Lăpuș''

			''Folclor din Bihor'',

			''Poezii populare''

			''Folclor din zona Codrului''

	~~Folclor din Bihor,~~		''Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX''
	~~Poezii populare~~
	~~Folclor din zona Codrului~~
	Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX

	==Bibliografie==		==Bibliografie==

IoanT la 12 ianuarie 2026 06:42

2026-01-12T06:42:05Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 12 ianuarie 2026 06:42
Linia 11:		Linia 11:

	El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.		El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.

			==Opera (selectiv)==
			===Lucrări publicate===

			Folclor literar, românesc -1957
			Folcloristica Maramureșului -1971
			Obiceiuri agrare în tradiția populară românească -1989
			Studii de istoria folcloristicii românești -1997
			Cercetări de folclor românesc -1998
			Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană -2003
			Coordonate ale culturii populare românești în perspectiva etnologică -2004
			Martor atent și modest părtaș la istorie - 2005
			Valea Gurghiului. Monografie etnologică - 2008

			===Culegeri de folclor===
			Poezii populare în Sălaj (volum colectiv)
			Poezii populare din Lăpuș

			Folclor din Bihor,
			Poezii populare
			Folclor din zona Codrului
			Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX

			==Bibliografie==

			#Iordan Datcu, ''Dicționarul etnologilor români'', vol II, București, Editura Saeculum, 1998, p. 158-159.
			#Dan Fornade, ''Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat'', Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 473.

			<br>
			[[Categorie:Cluj]]
			[[Categorie:Personalităţi locale]]

IoanT la 12 ianuarie 2026 06:38

2026-01-12T06:38:37Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 12 ianuarie 2026 06:38
Linia 10:		Linia 10:
	Domeniul său de interes a fost folclorul transilvănean, în special cel din Maramureș, regăsit în cursuri, cercetări de teren, studii, articole publicate în reviste, dar și în cercurile cu studenții sau în grupul vocal folcloric studențesc pentru interpretarea cântecelor tradiționale pe care l-a înființat și coordonat. De altfel, a fost titularul primului curs de folclor, predat la Facultatea de Filologie a UBB, formând, alături de Nicolae Bot și Ion Șeulean, Colectivul de Folclor din cadrul Catedrei de Literatură Română. Tot lui se datorează înființarea, în 1955, a Cercului de Etnologie, în cadrul căruia s-a dezvoltat o bogată arhivă de folclor despre obiceiurile și tradițiile populare din Transilvania.		Domeniul său de interes a fost folclorul transilvănean, în special cel din Maramureș, regăsit în cursuri, cercetări de teren, studii, articole publicate în reviste, dar și în cercurile cu studenții sau în grupul vocal folcloric studențesc pentru interpretarea cântecelor tradiționale pe care l-a înființat și coordonat. De altfel, a fost titularul primului curs de folclor, predat la Facultatea de Filologie a UBB, formând, alături de Nicolae Bot și Ion Șeulean, Colectivul de Folclor din cadrul Catedrei de Literatură Română. Tot lui se datorează înființarea, în 1955, a Cercului de Etnologie, în cadrul căruia s-a dezvoltat o bogată arhivă de folclor despre obiceiurile și tradițiile populare din Transilvania.

	El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.		El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.

IoanT: Pagină nouă: Toc ==Date biografice== (18 mart. 1927, Băsești, jud. Maramureș – d. 11 dec. 2006, Cluj-Napoca). Filolog, folclorist și etnolog clujean, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Studii începute în localitatea natală, continuate la Iași la Liceul „Costache Negruzzi” (1939 - 1945), și la Liceul „Vasile Lucaciu” din Carei, Satu Mare (1945-1947), urmate de studii universitare la Facultatea de Litere...

2026-01-12T06:38:25Z

Pagină nouă: __Toc__ ==Date biografice== (18 mart. 1927, Băsești, jud. Maramureș – d. 11 dec. 2006, Cluj-Napoca). Filolog, folclorist și etnolog clujean, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Studii începute în localitatea natală, continuate la Iași la Liceul „Costache Negruzzi” (1939 - 1945), și la Liceul „Vasile Lucaciu” din Carei, Satu Mare (1945-1947), urmate de studii universitare la Facultatea de Litere...

Pagină nouă

__Toc__
==Date biografice==
(18 mart. 1927, Băsești, jud. Maramureș – d. 11 dec. 2006, Cluj-Napoca).

Filolog, folclorist și etnolog clujean, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.
Studii începute în localitatea natală, continuate la Iași la Liceul „Costache Negruzzi” (1939 - 1945), și la Liceul „Vasile Lucaciu” din Carei, Satu Mare (1945-1947), urmate de studii universitare la Facultatea de Litere a Universității din Cluj (1951). Activitatea profesională și-o începe în cadrul facultății clujene, ca asistent (1951), urcând toate treptele universitare: lector, în 1952, conferențiar, în 1962, și profesor, în 1970.

În paralel, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Folclor al Academiei Române, filiala Cluj, între 1957-1959 și 1966-1969) și director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” Cluj-Napoca (1974-1976). În anii 1963-1964, a fost lector de limba română la Universitatea din Montpellier, Franța.

Domeniul său de interes a fost folclorul transilvănean, în special cel din Maramureș, regăsit în cursuri, cercetări de teren, studii, articole publicate în reviste, dar și în cercurile cu studenții sau în grupul vocal folcloric studențesc pentru interpretarea cântecelor tradiționale pe care l-a înființat și coordonat. De altfel, a fost titularul primului curs de folclor, predat la Facultatea de Filologie a UBB, formând, alături de Nicolae Bot și Ion Șeulean, Colectivul de Folclor din cadrul Catedrei de Literatură Română. Tot lui se datorează înființarea, în 1955, a Cercului de Etnologie, în cadrul căruia s-a dezvoltat o bogată arhivă de folclor despre obiceiurile și tradițiile populare din Transilvania.

El însuși a fost un culegător de folclor, autor al primei lucrări de anvergură în acest domeniu din România, prin lucrarea Folcloristica Maramureșului, materializarea lucrării sale de doctorat, susținută la Universitatea din București, în 1969. Prin anvergura cercetărilor întreprinse și prin discipolii săi, Dumitru Pop a creat o adevărată școală folclorică la Cluj. Studiile apărute în cadrul acestei vaste cercetări folclorice îmbogățesc cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești din zona Transilvaniei, iar arhiva documentară rezultată în urma campaniilor de teren reprezintă un veritabil tezaur scris și audio-vizual a poporului român. În 1999, a primit distincția de „Cetățean de Onoare” al municipiului Cluj-Napoca.