Nașterea unui brand clujean în domeniul industriei alimentare: Vlad et Comp. S.A. strămoșul Napolactului: Diferență între versiuni
(Pagină nouă: __TOC__ ==Înființarea firmei Vlad== Atelierul lui Vlad, cum era cunoscut la începuturi, a reprezentat un model de succes fulminant al unei întreprinderi familiale, o afacere transmisă din tată în fiu, ale cărei începuturi datează din 1905. În mai 1931, firma s-a transformat în societate pe acțiuni, devenind firma Vlad & CO S.A. Directorii firmei erau frații Vlad și dr. Iacob Adrian. ==Producția== Firma pregătea la începuturi unt și diferite brânzeturi....) |
|||
(Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
Linia 5: | Linia 5: | ||
==Producția== | ==Producția== | ||
La începuturi, aceasta era axată pe fabricarea untului și brânzeturilor. În 1910 erau produse 4 sortimente de unt și cașcaval, în 1920 s-a ajuns la 6 sortimente, iar în 1930 la 58 de sortimente. Firma a introdus pentru prima dată pe piața Clujului iaurtul, iar din 1936 a început să producă brânzeturi fermentate și topite pe care le‑a exportat în mai multe țări, printre care și în Statele Unite ale Americii. Din anul 1927, în procesul de producție a fost introdusă și prelucrarea cărnii și fabricarea unei varietăți de produse de măcelărie, șuncă, salam de iarnă, á la Sibiu și câteva feluri de slănină. La sfârșitul deceniului al patrulea al secolului trecut, firma dispunea pe lângă fabrica de unt și mezeluri de la Cluj, de alta în Bucovina, unde se fabrica și cașcavalul Ementhal și una în Poiana Sibiului, care producea unt presat pentru export. | |||
==Desfacerea mărfurilor== | ==Desfacerea mărfurilor== | ||
Linia 13: | Linia 13: | ||
După Unire, dezvoltarea afacerii s-a reflectat și în extinderea și modernizarea infrastructurii. S-a construit un nou local pe strada Anton Pann, la numărul 10 de atunci, care dispunea de instalații moderne, bine întreținute, cu mașini care valorau în deceniul al patrulea al secolului trecut, 6.200.000 lei. Fabrica s-a ridicat în apropierea abatorului, astfel carnea ajungea proaspătă la prelucrare. Procesul de prelucrare a cărnii și brânzeturilor se realiza în 7 hale, după care produsele erau trecute la subsol, unde se aflau spațiile frigorifice și cuptoare speciale unde se coceau, se afumau, fie la cald, fie la rece, diferitele produse. Spațiile erau igienice, peste tot domnea o curățenie exemplară. Apa era pompată și asigurată din fântâna proprie a fabricii, iar cele 14 motoare utilizate erau aprovizionate cu curent electric furnizat de o centrală proprie. Apoi, dinamul din sala motoarelor asigura forța motrice necesară funcționării zonei frigorifice. Cei 40.000 l de apă necesari zilnic pentru frigidere erau asigurați de fântâna subterană. | După Unire, dezvoltarea afacerii s-a reflectat și în extinderea și modernizarea infrastructurii. S-a construit un nou local pe strada Anton Pann, la numărul 10 de atunci, care dispunea de instalații moderne, bine întreținute, cu mașini care valorau în deceniul al patrulea al secolului trecut, 6.200.000 lei. Fabrica s-a ridicat în apropierea abatorului, astfel carnea ajungea proaspătă la prelucrare. Procesul de prelucrare a cărnii și brânzeturilor se realiza în 7 hale, după care produsele erau trecute la subsol, unde se aflau spațiile frigorifice și cuptoare speciale unde se coceau, se afumau, fie la cald, fie la rece, diferitele produse. Spațiile erau igienice, peste tot domnea o curățenie exemplară. Apa era pompată și asigurată din fântâna proprie a fabricii, iar cele 14 motoare utilizate erau aprovizionate cu curent electric furnizat de o centrală proprie. Apoi, dinamul din sala motoarelor asigura forța motrice necesară funcționării zonei frigorifice. Cei 40.000 l de apă necesari zilnic pentru frigidere erau asigurați de fântâna subterană. | ||
==Rentabilitatea firmei. Evoluție ulterioară== | |||
Vlad & Co a fost una din cele mai rentabile firme clujene ale timpului. În anul 1940, deținea un capital social de 6 milioane de lei, un capital investit de 9,4 milioane de lei, o forță motrice de 145 CP și avea 170 de lucrători. O capacitate de producție și desfacere de astfel de dimensiuni presupunea specialiști cu experiență pentru fiecare sector al producției, materie primă proaspătă și utilizarea acesteia cu pricepere, utilaje care ieftineau produsele finite, curățenie exemplară, apă, energie din resurse proprii. | |||
Adevărat brand interbelic clujean, Vlad et Comp. S.A. s-a aflat la originea Napolactului. Vlad et Comp. S.A. avea să fie naționalizată în 1948, devenind Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Cluj. În anul 1990, aceasta a fost redenumită Napolact. După 2004, Napolact a fost preluată de Friesland devenind un brand al companiei olandeze Friesland Campina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume. | |||
Adevărat brand interbelic clujean, Vlad et Comp. S.A. s-a aflat la originea Napolactului. Vlad et Comp. S.A. avea să fie naționalizată în 1948, devenind Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Cluj. În anul 1990, aceasta a fost redenumită Napolact. După 2004, Napolact a fost preluată de Friesland devenind un brand al companiei olandeze Friesland Campina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume. | |||
==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
#Ghizela Cosma, ''Antreprenori și afaceri clujene de altădată. Medalioane biografice și schițe documentare'', Cluj-Napoca, Mega, 2022, p. 40-44. | #Ghizela Cosma, ''Antreprenori și afaceri clujene de altădată. Medalioane biografice și schițe documentare'', Cluj-Napoca, Mega, 2022, p. 40-44. | ||
<br> | |||
[[Categorie:Cluj]] | |||
[[Categorie:Istoricul oraşului]] |
Versiunea curentă din 29 mai 2025 07:34
Înființarea firmei Vlad
Atelierul lui Vlad, cum era cunoscut la începuturi, a reprezentat un model de succes fulminant al unei întreprinderi familiale, o afacere transmisă din tată în fiu, ale cărei începuturi datează din 1905. În mai 1931, firma s-a transformat în societate pe acțiuni, devenind firma Vlad & CO S.A. Directorii firmei erau frații Vlad și dr. Iacob Adrian.
Producția
La începuturi, aceasta era axată pe fabricarea untului și brânzeturilor. În 1910 erau produse 4 sortimente de unt și cașcaval, în 1920 s-a ajuns la 6 sortimente, iar în 1930 la 58 de sortimente. Firma a introdus pentru prima dată pe piața Clujului iaurtul, iar din 1936 a început să producă brânzeturi fermentate și topite pe care le‑a exportat în mai multe țări, printre care și în Statele Unite ale Americii. Din anul 1927, în procesul de producție a fost introdusă și prelucrarea cărnii și fabricarea unei varietăți de produse de măcelărie, șuncă, salam de iarnă, á la Sibiu și câteva feluri de slănină. La sfârșitul deceniului al patrulea al secolului trecut, firma dispunea pe lângă fabrica de unt și mezeluri de la Cluj, de alta în Bucovina, unde se fabrica și cașcavalul Ementhal și una în Poiana Sibiului, care producea unt presat pentru export.
Desfacerea mărfurilor
În ce privește comercializarea produselor sale, firma s-a extins pe piața locală. La începutul anilor ’30, Vlad & Co avea la Cluj trei magazine care îi vindeau produsele, un magazin la București și o reprezentanță la Constanța. La sfârșitul acestui deceniu, numărul reprezentanțelor sale a crescut, firma fiind prezentă în mai toate marile orașe. Apoi, produsele firmei Vlad au trecut și peste graniță. Firma clujeană Vlad & Co s-a reorganizat pentru creșterea producției, pentru a‑și asuma și activitatea de export. În 1938, deja un procent frumos din cantitatea de produse ale fabricii ajungea pe piața externă. Un an mai târziu, s-a organizat și exportul pentru carne de pasăre și, primul lot, a fost expediat spre S.U.A.
Dezvoltarea infrastructurii
După Unire, dezvoltarea afacerii s-a reflectat și în extinderea și modernizarea infrastructurii. S-a construit un nou local pe strada Anton Pann, la numărul 10 de atunci, care dispunea de instalații moderne, bine întreținute, cu mașini care valorau în deceniul al patrulea al secolului trecut, 6.200.000 lei. Fabrica s-a ridicat în apropierea abatorului, astfel carnea ajungea proaspătă la prelucrare. Procesul de prelucrare a cărnii și brânzeturilor se realiza în 7 hale, după care produsele erau trecute la subsol, unde se aflau spațiile frigorifice și cuptoare speciale unde se coceau, se afumau, fie la cald, fie la rece, diferitele produse. Spațiile erau igienice, peste tot domnea o curățenie exemplară. Apa era pompată și asigurată din fântâna proprie a fabricii, iar cele 14 motoare utilizate erau aprovizionate cu curent electric furnizat de o centrală proprie. Apoi, dinamul din sala motoarelor asigura forța motrice necesară funcționării zonei frigorifice. Cei 40.000 l de apă necesari zilnic pentru frigidere erau asigurați de fântâna subterană.
Rentabilitatea firmei. Evoluție ulterioară
Vlad & Co a fost una din cele mai rentabile firme clujene ale timpului. În anul 1940, deținea un capital social de 6 milioane de lei, un capital investit de 9,4 milioane de lei, o forță motrice de 145 CP și avea 170 de lucrători. O capacitate de producție și desfacere de astfel de dimensiuni presupunea specialiști cu experiență pentru fiecare sector al producției, materie primă proaspătă și utilizarea acesteia cu pricepere, utilaje care ieftineau produsele finite, curățenie exemplară, apă, energie din resurse proprii.
Adevărat brand interbelic clujean, Vlad et Comp. S.A. s-a aflat la originea Napolactului. Vlad et Comp. S.A. avea să fie naționalizată în 1948, devenind Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Cluj. În anul 1990, aceasta a fost redenumită Napolact. După 2004, Napolact a fost preluată de Friesland devenind un brand al companiei olandeze Friesland Campina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume.
Bibliografie
- Ghizela Cosma, Antreprenori și afaceri clujene de altădată. Medalioane biografice și schițe documentare, Cluj-Napoca, Mega, 2022, p. 40-44.