Osvadă, Vasile: Diferență între versiuni

De la Memorie şi cunoaştere locală
w>Simona
(Pagină nouă: __TOC__ == Date biografice == n. 09.09.1875 Măhaciu, jud. Turda-Arieș, azi Măhăceni, com. Unirea, jud. Alba – d. 16.01.1931, Cluj, jud. Cluj, fiind înmormântat în Cimitirul ...)
 
m (2 versiuni importate)
 
(Nu s-au afișat 17 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 2: Linia 2:
== Date biografice ==
== Date biografice ==


n. 09.09.1875 Măhaciu, jud. Turda-Arieș, azi Măhăceni, com. Unirea, jud. Alba – d. 16.01.1931, Cluj, jud. Cluj, fiind înmormântat în Cimitirul Central al orașului.
n. 09.09.1875 Măhaciu, jud. Turda-Arieș, azi Măhăceni, com. Unirea, jud. Alba – d. 16.01.1931, Cluj, jud. Cluj.


'''Economist'''.  
'''Economist'''.  
Linia 14: Linia 14:
A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice ''Ardealul'' din Cluj.  
A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice ''Ardealul'' din Cluj.  


A deținut funcția de primar al Clujului între 21 octombrie 1926 – 23 iunie 1927.
A deținut funcția de '''primar al Clujului''' între 21 octombrie 1926 – 23 iunie 1927.


A avut o activitate publicistică bogată pe probleme financiare și bancare. A colaborat cu articole economice la ''Tribuna'' (Sibiu și Arad), ''Foaia de Duminică'' (Timișoara), ''Revista economică'' (Sibiu), ''Lupta'' (Budapesta. A redactat foaia ''Tovărăşia''. A activat în cadrul secției economice a „Astrei”.
A avut o activitate publicistică bogată pe probleme financiare și bancare. A colaborat cu articole economice la ''Tribuna'' (Sibiu și Arad), ''Foaia de Duminică'' (Timișoara), ''Revista economică'' (Sibiu), ''Lupta'' (Budapesta. A redactat foaia ''Tovărăşia''. A activat în cadrul secției economice a „Astrei”.
A fost înmormântat în Cimitirul Central al orașului.


==Opera==
==Opera==

Versiunea curentă din 12 iulie 2024 11:23

Date biografice

n. 09.09.1875 Măhaciu, jud. Turda-Arieș, azi Măhăceni, com. Unirea, jud. Alba – d. 16.01.1931, Cluj, jud. Cluj.

Economist.

Fiu de notar comunal, a urmat studiile liceale la Blaj și Brașov, iar cele universitare la Viena, la Academia Comercială.

După absolvire, a fost funcționar la Banca Steaua din Petrovaselo (azi Petrești, jud. Timiș), apoi a lucrat la Banca Corviniana din Hunedoara și ca director executiv la Banca Agricolă din Hunedoara.

În timpul primului război mondial a fost mobilizat în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent. A luptat pe frontul din Rusia unde a căzut prizonier (1916-1917). Aici s-a înrolat în Corpul Voluntarilor Români din Transilvania, revenind în țară și participând la războiul de reîntregire alături de armata română. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. A fost ales în Marele Sfat Național Român, iar în cadrul Consiliului Dirigent de la Sibiu a fost secretar la Resortul Agricultură. În această calitate a fost unul dintre principalii artizani ai proiectului de reformă agrară pentru Transilvania și Banat.

A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice Ardealul din Cluj.

A deținut funcția de primar al Clujului între 21 octombrie 1926 – 23 iunie 1927.

A avut o activitate publicistică bogată pe probleme financiare și bancare. A colaborat cu articole economice la Tribuna (Sibiu și Arad), Foaia de Duminică (Timișoara), Revista economică (Sibiu), Lupta (Budapesta. A redactat foaia Tovărăşia. A activat în cadrul secției economice a „Astrei”.

A fost înmormântat în Cimitirul Central al orașului.

Opera

  • Legea tovărăşiilor (1907)
  • Băncile populare din România (1907)
  • Reforma agrară... (1921)
  • Material pentru soluţii economice (1923)
  • Asigurarea vitelor (1924)
  • Revizuire a situaţiei economice (1928)

Bibliografie

  1. Enciclopedia României. Cugetarea. - București : Saeculum I.O., Vestala, 1999, p.622, ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3
  2. Lazăr, Marian. Primarii Clujului. 1919-2012, vol.I. –Cluj-Napoca : tipărit la GPO Graphics S.R.L., 2013, p.64-66. ISBN: 978-973-0-14577-9
  3. Lechințan, Vasile. Primăria clujeană în perioada interbelică, în 80 de ani de administrație românească la Cluj-Napoca, vol.I/Dan Brudașcu (coord.). – Cluj-Napoca : s.n., 1999, p.42-43.
  4. Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.237 ISBN 973-686-102-3